Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-11-22 / nr. 92
328 sur’a venituriloru ordinaria— afara de casnni estraordinaria, pentru de a se restabili acela ecuibriu si a se aduce poterile finantiale ale statului la acea reconsolidare, de care are lipsa imperiului pentru de a păstră positiunea poterei sele și de a asecură fericirea sea dinlăuntru. Cu deosebire credemu a fi de neincungiurata lipsa , că după intentîunile enumerate de Maiestatea Vóstra inca in tempurile de mai nainte, sa se scada spesele pentru armata si marina, si acestea, conducendu-se afacerile dinafara cu resultatu bunu sî privitoriu numai la interesele popóreloru austriace, se póte face fara pericula pentru imperiu. Asemenea si institutîunile modificate din viéti’a publica a comuneloru sî tieriloru permitu a se simplifică in modulu celu mai efectivu administratîunea statului. Precum cas’a abrogatîloru aceste puncte de vedere la defigerea erogateloru se crede normative, asta sî proiectele de legi privitóre la regularea contributiunei directe in interesulu unei repartiri drepte sî egale a greutatii dâriloru le va luă la seriósa apretiuire. Deciderea asupr’a adm’ssibilitatii sî practicabilitatii, a se defige preliminariulu statului pe a. 1866 nemijlocitu după alu an. 1865, cas’a se crede datore a lu reserva pentru acelu terapu, candu in adeveru se va aduce propositiunea acelui preliminariu. Computuiu statului pentru an. 1862 se va lua din partea casei la esaminare constituieunala; dar atare esaminare numai prin legea cea de multu anunciata la demandarea Maiestății Vóstre asupr’a responsabilității ministriloru póte câștigă adeverat’a sea însemnătate, sî cas’a ablegatîloru se crede datore a enuncia limpede sî resolutu, ca legea acést’a este un’a din cele mai arginti completări ale instituțîuniloru constitutîonale din Austri’a. Suferindele cele grele, de cari patimesce industri’a in imperiu, parte mare suntu consecuinti’a unor evenimente neevitabile, dar nu putîm contribuie sî fluctuatiunea valutei , scumpirea capitalului pentru toti ramii economiei natîonale , produsa prin trebuintt’a creditului publicu, apoi nesecuritatea, in carea se afla de mai multu timpu cestiunea positiunei comercialo-politice a Austriei fatia cu celelalte staturi ale Germaniei, sî anume cu privire la espirarea cea aprópe a tractatului din an. 1853. De aceea cas’a ablegatîloru trebuie sa sî deplore , ca regimulu Maiestății Vóstre inca totu nu e in stare de a propune resultatele pertractariloru asupr’a acestei cestiuni. Cu tóte acestea noi asceptamu, ca marile pagube, ce le-au suferitu interesele austriace pe terenuri comercialo-politicu, prin desiertaciunea perfracturiloru de până acum sî celu amenintta sî de aci incolo, prin modificările proiectate in legislatîunea vamala se voru pote imputîna. Ear de o pazire si înaintare mai eficace vom ave parte interesele economico-natîunale numai prin conducerea lorii centrala in organismulu staului, carea pân’acum lipsesce. însemnătatea drumuriloru ferate că medie de comunicatîune îndemnată pre cas’a abregatîloru inca in sessiunea din urma, a enuncia necessitatea unei legi noue pentru concessiunea drumuriloru pe feru, prin carea nu numai ca se incuragieza spiritulu de întreprinderi , ci si representantiei imperiului la infiinttarea de linii noue i se asigura influinir’a cei compete. De aceea trebuie sa ne regama de nou cu veneratîune , că Maiestatea Vóstra sace indurați a in sarcina regimulu, de a aduce o astfelu de propositîune înaintea senatului imperialu, ce este adunatu. Proiectele de legi pentru extinderea retielei de drumuri ferate, apoi pentru înaintarea intereseloru economico-natîunale preste totu, precum sî celehdte proposiîuni, ce cadu in competinti’a senatului imperialu completa, cas’a ablegatîloru le va luă la cea mai scrupulósa pertractare. Cu privire la propositîunile , ce Maiestatea Vóstra le-au propușu deja senatului imperialu redusu, avemu inca speranti’a aceea, ca negotîntîunile începute cu Sântulu Scaunu voru înlesni si regularea legala a acelor afaceri , ce cadu in sfer’a legislatîuriei statului , care suntu atinse prin actele încheiate de Maiestatea Vóstra cu Saniî’a Sea in 18 Augustu 1855. Maiestatea Vóstra Imperatesc’a indurare si grafia, de care Maiestatea Vóstra V’ati indurații a asecură pre membrii representantiei imperiului, inaltia in noi toti sentiamentulu credintiei pentru iubitulu nostru Domnitoru, sî precum din iubire câtra intrég’a patria amu enunciatu cu veneratiune sî francheti; opiniunile, ce ne conducu, asta cu neobosintia sî consciintia ne vomu devota opului acelui’a , pentru care ati cerutu Maiestatea Vóstra sfatulu sî concursulu representantiei imperiului. Fia mân’a cea binecuventatóre a lui Domnedieu deasupr’a lui, că sa prospereze spre onórea si marimea imperiului, spre glori’a Imperatului lui, spre fericirea locuitoriloru lui ! Domnedieu sa Ve suslîna , Domnedieu sa Ve scutesea , Domnedieu sa Ve binecuvinte ! Proto be veram. p. Dr. Giskr’am. p. Preside. Referințe. Dela Senatului imperialu. In siedinti’a 8. (din 14/26 Nov.) a casei alelegatiloru se comunica mai antâiu resultatulu alegeriloru făcute in siedinti’a trecuta; apoi se impartiesce proiectulu de adressa, ce Pani reprodusu mai susu, in tóta estensiunea lui; in fine se du cetirela 3 proiecte de legi, unulu privitoriu la aperarea modeleloru, altuia privitoriu la suminele, ce are a le plați statulu societății maritime „Lloydului austriaca“ pentru servitiele de posta pe mare, ce le face alu treilea privitoriu la tacsele, ce vinu a se plați pentru porturile austriace. La propunerea lui Herbst se alegu pentru tóte acestea comitete de câte 9 membri din despartiaminte, si alegerea se sî face dupa incheiarea siedintiei.— Siedinti’a 9. a casei alelegatiloru a fostu un a din cele mai interesante : legele sî galeriile tóté pline , ceste din urma indesuite, pe banc’a ministriloru, mai toti miniștrii; căci la ordinea dîlei e desbaterea asupra adressei. Dar nainte de acést’a ministeriulu de comerciu aduce unu proiectu privitoriu la garanti’a intereseloru pentru clădirea drumului feratu transsilvanu. Referințe in caus a adressei este, dupa cum e spuseraiau mai susu, Dr. Giskra. El d espune punctele de vedere, de care au fostu condusa comitelulu; apoi dupa ce da o deductiune istorica despre lucrurile sevarsîte sub ministerulu Schmerling , resultatulu ratiunamentului politicu, ce iu desfassara, este,ca nai’a (corabi’a) statului adeveratu ca nu merge in dereptu, dar nici inainte, ci se invertesce intr'unu locu. La desbaterea generala suntu inscrisi că oratori: Mende contr’a adressei, Cont. Eugenu Kinsky, Berger, Skene, Obert si Sădii pentru. Dr. Berger espune mai pe largu , ca tela situatîunea Austriei cere o rentorcere dela sistem’a cea de până acum ; de aceea sî caracterulu adressei se cuprinde in dóue cuvinte: Cunoscinti’a de sine sî re’ntorcerea. Apoi trecendu la poli tic’a ester ora a Austriei, demustra, ca ea singura s’a isolate, asta incâtu acum nu e amica nici cu Franci’a, nici cu Emiliter’a, sî póte la tempulu de nevoia nici cu Russi’a sî Prussi’a; singuralu amicu, ce s-a remasu, este ceealalta Germania. Ear câtu pentru positîunea dinlăuntru , densulu crede , ca devis’a regimului: „Noi potemu asceptă !“ nu e adeverata. Déca noi cești de dincolo de Leit’avomu , ca popórele de dincolo sa parasesca castelululom celu vechili si póte iei colea ruinosu, sî sa intre in zidirea cea noua constituiîonala; apoi trebuie sa ne ingrijimu, că zidirea acést’a sa nu fia o coliba seraca , prin carea fluiera venturle sî bate plai’a ! Constitutiunea din Februariu e numai o schitia, precum se vede din legile cele multe ce ne lipsescu inca. Scăderile mai cu sema in administratiune atât’a suntu de mari, incâtu mai se póte dice , ca Austri’a cea vechia porta totu negotiulu seu de mai nainte , numai sub firm’a Austriei celei noue. (Mare ilaritate.) Unde a dusu acést’a ? Căci s’au audîtu sî voci de acelea, ce duceau, ca resultatulu acestoru încordări sî opintiri nu e altu ceva, decâtu ca in Ioculu deficitului absolutisticu s’a pusu celu constitntîn nalu. — După aceea trece la finantiele statului, care se afla de totu slăbite, pentru ca capitalulu industriei s’au absorbitu sî s’au scumpitu peste mesura. In intielesulu tuturoru acestor’a e compusa sî adress’a, si de aceea o partinesce. In fine încheia cu ingenios’a, dar malitios’a ducere a lui Fridericu celui mare din Prassi’a, ca ce mijlóce minunate are Austri’a ! căci miniștrii eii le atâti’a ani lucra la ruinarea eii, sî inca totu nu si-au ajunsu scopulu ! — Sa avemu grija, sa nu fia cu ducerea acést’a că cu vinulu , care se face totu mai tare din ce ’nvechiesce ! (Bravo uri, acclamatiuni, ilaritate intrerumpu mai adeseori ingeniosulu cuventu.) Dupa ce mai vorbescu : Sirene, Obert sî Sădii, se trece de la desbaterea generala la cea speciala. Cele dóue alinee d’antâiu, precum sî cele doue constructiuni d’antâiu ale alineei 3 se priimescu mai cu unanimitate sî fără desbatere, constructiunea 3 din aline’a 3 se priimesce cu mare majoritate, incontr’a eii miniștrii, o părticică a centrului sî ablegatii români din Tranzi’a. Cu acestea siedinti’a se ’lichide, sî continuarea desbaterei se lasa pe siedinti’a urmatóre. După sciri telegrafice 8 alinee din proiectulu de adressa s’au priimitu mai fara schimbări — Vienn ’ a in 18/30 Novembre. Astadi intră in capitala intempinata cu cea mai mare onore sî bucuria o parte a trupeloru, ce se re’norcu din resboiulu germano-danesu. Kabvilzél’a este grandiósa. tote stradele, prin care treceau bravii soldați, erau indesuite cu ómeri; pentru o feréstra se plătiră 10, 20, 30 pana la 50 f.—Maiestatea Sea Imperatulu binevenia corpulu oficieriloru sî inspectîuna trupele. —