Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-12-03 / nr. 95
380 După capitalulu estradatu până in finea anului 1863 cu 40,624,060 fl. suntu de a se da interesele de la inceputulu anului adm. 1864, sî celeru indreptatîti se competumentele 5 ° 0 si pe deplinu in summa de 2,031,203 fl. In Novembre sî Decembre nu vinu de a se plati interese, sî după cum indigneza Esactoratulu aulicu de creditu, vine a se lua numai o summa calculo rotundo cu 1,500 fl. După capitatulu de 3,090,380 fl. se începe prestarea cametei in deosebite tempuri sub decursulu periodului finantîalu curentu , sî se presupune, ca spre acoperirea renteloru după capitalulu acest’a va ajunge jumetate din interesele anuali calculate cu — — 77,259 fl. Prin urmare se ceru pentru rente pe sem’a celoru indreptatiti — — 2,109,962 fl. care summa aru fi de a se incuviintia. c) Anotatiune. După informările date supletoric din partea Esactoratului de statu , afara de capitalulu acoperitu pana la finea anului adm. 1863 cu 40,624,060 fl. se mai platesce inca de câtva fonduru pentru dessarcinarea pamentului dela 1 iuliu 1848 incependu cameta după 3,178,830 fl. m. c. seu 3,337,774 fl. v. a., pentru carii inca nu s’au estradatu obligațiuni din causa, ca dreptulu de priimire sta sub contraversia. Despre modulu, cum sa se acopere rentele aceste , despre cari in propositiunea regimului nu s’a facutu pomenire, e de lipsa deslucire din partea regimului. G. Manu ruga pre represent, regimului , a da acum deslucirile, ce la desbaterea generala promisese a le da la titlului. Representantele regimului Lazaru pledeza in curentu mai lungu pentru incuviintiarea sumeloru pretinse de regimu, a caroru corectitate o documenteza sî propune, a se modifică sumele aretate de comitetu in modulu urmatoriu : „După aretarile esactoratului de statu capitalulu camatuibilu la finea anului 1863, este urmatoriulu : a) până la finea anului admin. 1863 prin obligațiuni edateară acoperitu numai capitalulu de 40,624,060 f.; mai departe b) până la an. 1863 s’a fostu licuidatu pentru capitale de controverse neasignate summ’a de 4,149,009 f. ; c) capitale in obligatiuni licuidate sî asignate, dar inca neradicate 5,171,284 f.; acestora a apoi correspundu că interese 5 °/C : ad a) 2,031,203 f., ad b) 207,450 f.; ad c) 258,564 f., cu totulu 2,622,077 f.,— sî astfelu dar aru si a se rectifică summele eruite de comitetu. Eppulu Br. Siagun ’a in cuventu insotîtu de acclamatîuni vii de tóte pârlîle propune , că Maiestatea mea sa fia rogatu din partea dietei, că sa se indure a darui pe seam’a dotatîunei preotiloru fâra deosebire de religiuni creștine , interesele acelei despăgubiri, ce compete fiscului din fundulu regescu.— (Acesta propunere , ca propunere independinte, pressedintele n’o póte priimi acum la desbatere, ci ruga pre propunatorulu a o dă cu propunere independinte in intielesului 43. din regulamentu , sî apoi o va aduce la ordinea dîlei.) Puscariu e de părere, ca de órece preliminariulu an. 1863 se aduce la cunoscintia numai acum , dupace cei 71 % xr. s’au sî aruncatu pe tiéra, s’au prescrisu sî s’au radicatu, diet’a nu póte ave alta basa decatu resultatele din 1862. Déca insa aruncăturile escalculate după resultatele an. 1863. s’aru urca barem numai cu V2 xr., densulu nu póte dă învoirea sea la acest’a. de Rosenfeld, cam imputandu comitetului, ca si-a luatu de basa resultatele din 1862, ear in cele din 1863, care inca le avea gafa, propune, a se substitui in loculu summeloru aretate de comitetu sumele aduse inainte de representantele regimului, ear a notat munca de sub c), că un’a ce a devenitu de prisosu, sa se sterga. — E sprijinițu. G. Manu liniscesce pre Puscariu sî primesce propunerea lui Rosenfeld. — Asemenea sî referi. Klein, care dîce, ca propunerea, ce o a facutu representantele regimului, este basata pe date autentice, sî era sa se faca sî din partea unui representante alu comitetului. — Puscariu nu se póte multiumi cu mangaierea, ce i o a datu G. Manu, ci ruga pre comitetulu, sa respunda la ’ntrebarea : care nu se voru urcă aruncăturile sî preste 71 % xr. ? — Klein respunde, ca déca diet’a va incuviinta in titlurile armatóre ștergerile, ce le a facutu comitetulu, atunci acesta pote da assecutarea, ca aruncăturile nu se voru urcă, ear la din contra nu. Dupa ce Rosenfeld mai combate acea părere a lui Puscariu, că candu summele cerute s’aru acorda regimului, caci se acorda tierei sî creditoriloru tierei, desbaterea se ’ncheia sî la votare se priimesce propunerea lui Rosenfeld, dar a notatîunea de sub ce se șterge. — Cu acestea se termina siedinti’a la l1/« ora. Sabiiu in 30 Novembre. Dîu’a de astadia S. Apostolu Andreiu , aniversari’a onomastica a Escellentiei Sele Părintelui Episcopu diecesanu Andreiu Baronu de Siagun’a , este pentru intréga eparhi’a greco-orientala a Transsilvaniei o dî de bucuria sî de serbatóre. Tinerimea pedagogico-clericala din Sabiia voia sa fia cea d’antâiu intru a-si manifestă reverinti’a firesca câtra Architereulu seu sî făcuse mai multe pregătiri pentru distinctîunea acestei dîle, dar deórece Escellenti’a Sea -si deprecase ori ce manifestatîune zgomotósa, ea trebui sa se marginésca pe lânga iluminarea noului seminariu, infiinttata tocmai prin staruinti’a sî jertfirea particulara a Părintelui Episcopu. Sî ’a adeverit iluminatiunea, ce o făcu, din indemnulu seu propriu, in ajunulu serbatórei, esî frumósa, ba după impregiurarile nóstre mai amu pote dîce pompasa. In cele 4 ferestre ale catului de josu erau puse câte doue renduri de lampe; in catulu d’antâiu straluciu in lampe colorate numele ANDREIU; ear in catulu alu doilea in un’a din ferestrele din mijlocu era pusa marc’a episcopésca cu tóte insigniele eu presiuti, sî dedesubt scrisu. La multi aniear celelalte 5 ferestre erau împodobite cu câte trei sîruri de lampe. Iluminarea , ce lumina tóta strad’a macelariloru , dura dela 7 pân’ la 10 ore sér’a , sî o mulțime de privitori se delectă afara atâtu de frumós’a privire , câtu sî de cântările festive, ce le intona condu eleviloru in sal’a mijlocia a catului d’antaiu.— Gorpulu professoralu si consistorialu adusera omagiele loru in ser’a din 29 Novembre.— In 30 Novembre in biseric’a parochialu din cetate se seversî S. Liturgia in modu serbatorescu , se citi din genunchi rogaciunea îndatinata din Liturgieriu sî se intona de corulu clericalu o poesia ocasiunala. — Acum erau sa se’ncepa gratulările sî urârile din partea feluritelor« corporatiuni sî persóne private, insa Esc. Sea dori a petrece acésta dî in liniste sî retragere, sî fiindu sî morbosu, si — depreca tóte visitele. ■— Din Crusiuni se scrie cu cito 18/30 Novembre despre trei acte imbucuratóre , se varsîte in decurgerea acelei septemâni. Anulu , ca in 10 Novembre se introduse in comunele Gerofi sî Bamfi—Dangau, care până acum nici candu n’au mai avutu preotu, preotulu celu nou sî cualificatu binisioru I. Condoru. Alfa, ca in Lon’a sasésca se sevarsî prin Părintele Protopopu Vasiliu Rosiescu santîrea scólei nou zidite , carea fatia cu numerulu de vre-o 50 familii ale acestei comune bisericesci este unu lucru mare si laudabilu, caci e făcută din peria sî cuprinde 4 încăperi corespundiatóre pentru scóla sî pentru invetiatorulu. In fine a trei’a, ca biseric’a gr. or. din Clusiu fu dăruită cu unu rendu de vestminte preotiesci, o candela mare de argintu si o cruce frumósa sî pretîosa lotu de argintu , cele d’antâiu prin contribuiri ale mai multor persóne nenumite din Sabiiu , ce-si tragu originea din Clusiu, candel’a dăruită de dn’a Eren’a veduv’a neg. G. Zachari’a din Sabiiu , ear crucea oferita de d.negotiatoru, cetatienu sî curatoru primariu alu bis. paroch. din cetatea Sabiiului G. N. Haggi, care cestu din urma tóte aceste ornamente le duse in persona la loculu menitu, le asied â cu mân’a sea , se varsî cu pietate amintirea parintîloru sei, ale caroru osaminte odihnescu in cimiterulu acelei biserici sî promise acelei biserici sî de aici incolo ajutoriulu seu. (D. Corespundinte ne va ierta , déca referadele acesoru solenitati, trecendu multu preste marginile fótei nóstre, nu le potemu reproduce in totulu loru, dar lu potemu incredintia, ca cuvintele , ce le esprime, ca sa se bucure sî publiculu cu cei ce se bucura , voru află dorilulu loru resunetu, sî după scurt’a descriere, ce si amu pututu dă. Red. Din Apahid’a de lânga Clusiu ni se scrie cu datulu 28 Nov., ca pe neasceptate a sositu acolo D. Consiliaru de scule Dr. Pavelu Vasiciu in 25 Novembre , sî indata a cercelatu scal’a locala, sî deda poporului, care indata se aduna, sfaturi bune, cu pruncii sa-i trimita la scóla , dela carea potu asceptă fericirea, ear scól’a sa o tîna in rendu bunu, provedienilu-o cu tóte cele le lipsa,— care sfaturi le-a prii— milu poporulu cu multa bucuria. (Numai de le aru sî implini! Red.) După aceea si-a continuatu calea in pârtile Desiului, insotîtu de P. Adm. prot.Maximu, de unde re’ntorcêndu-se s’a repedîiu la Cosioca’a pe unu drumu, celu sili a merge mai multu pe josu decâtu in trăsură, sî facendu cele necesarie ale oficiului seu, a purcesu la Car’a. — Corespundintele nostru spera , ca cu câtu au fostu calatori’a acést’a mai ostenitóre pentru d. Consiliaru, cu atât’a va fi mai mangaitóre pentru sufletulu densului, vedendu resultatele cele dorite, care se spera ca se voru realisă in celu mai scurtu tempu. — ""„„...a j.’.Lj»