Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)

1864-10-18 / nr. 82

Sabíiti, in 18/Jö öetobre 1804. Iru provinciele din Monarchia pe ann anu 1­­I. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. I­ntru princ­­ei tieri străine pe anu 12 se­­/2 anu. 6 fl. v. a. Inseratele se platescu pentru aceia ora cu 7. cr. sirulu cu litere nici, pentru a doua ora cu 5V, cr. si pentru a trei­a repetire cu 8V, cr. v. a. Telegrafulu ese de doua ori pe septe­­man: joi’a ei Du­nmec­ a. — l’renume­­ratiunea ce face in Sahiiu la espeditar’a­­ oiei pe afara la c. r. poete, cu­ danii gat’a prin scrisori francate, adresate/ catra espeditnra. l’retitilu prenumeratiu­[ nei pentru Sah­iiu este pe anu 7. 11. v. a. 1 ear’ pe o jumetate de anu 3.11. 50. Pen­­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­­ tru 82. 1XULU XU. Diet’a trnnssilvnna. S i e d i n t i ’a din 5/17 Septembre 1854. După Pope’a , a carui cuventare u-amu comunicatu­ra pe targu in nr. 81, urm­eza la cuventu Axentiu Sever­u. •„Naiita de venlis, de tau­ris narat arator;“ apoi in cuventu lungu sî întrerupta adeseori de ilaritate, in care tiese sî istori’a sea din 1848, privindu lucrulu din pu­nctu de vedere alu eco­nomiei, sî demonstrandu, cum cele 100—200 mii f., ce i-aru consta pe anu tribunalulu supremu, pentru Vien’a aru si ne­­mic’a, ear pentru Ardealu forte insemnatu , precum sî din punctulu de vedere alu economiei statului, ca sa se inputineze spesele transportului h­artieloru si persóneloru­­partinesce con­­d­usulu celu vechiu alu dietei. Gull combate asse­tele lui Pope’a sî Axente sî reco­manda propositîunea comitetului, dupa­ cum o-a modificatu re­­gimulu. Déca candu a fostu vorb’a de drumulu s­eratu n’amu facutu apelu la antonomia l­erei , apoi acum cu atât’a mai verlosu sa nu facemu, caci acesta autonomia prin întrebarea localității tribunalului nu patimesce nimicu. Dupa ce mai vorbescu P­o­p­o­v­i­c­i­u­s­ A­r­d­u­r­e­a­n­u, la votare propunerea lui Herbert si u se prim­­esce, propunerea lui Vaid’a nu se p­r­­i­me­s­c­e 5­ear propositîunea regimului se prii­­m­e­s­c­e , sî astfelu resiedinti’a tribunalului supremu se defige in Vienn’a. Cu acestea siedinti’a­—un’a din cele mai interessante în acesta sessiune—se ’ncheia. Siedinti’a din 9/21 Septembre 1864. Nainte de a trece la referat’a acestei siedintie, ceremu indulginti’a cetitoriloru noștri pentru confundarea unoru cu ven­ituri din siedinti’a trecuta sî din siedinti’a acest’a,­— confun­dare, ce provine din greutatea , cu care a unu diuariu micu pate folosi protocolele stenografice. După citirea protocolului in limb’a roma­na, se trece la desbaterea speciala asupr’a art. de lege privitoriu la tribuna­lulu supremu transsilvanu. 11 e­r­b­er­t innoiesce propunerea sea facuta inca la desbaterea cea d’antâiu a acestui obiectu , ca tribunalulu supremu transsilvanu sa se contopesca cu cur­tea cassativa din Vienn’a. Vaid’a vorbesce de nou pen­tru pastrarea cond­usului diefalu in privinti’a curiei supreme judecatoresci, dupa ce propunerea densului dela desbaterea ige­­nerala nu s’a priimitu. Puscariu in cuventu mai lungu combate atâtu propunerea lui Herbert, câtuși a lui Vaid’a sî recomanda art. de lege modificatu de regimu. Dr. R­a­t­i­u in cuventu forte energicu apostrofeza autonomi’a Transsilvaniei, ce devine in periculu prin acesta strămutare. Transsilvani’a au adusu atâtea jertfe pentru imperiu, sî dintre tierile de dincolo de Leitha ea a fostu cea d’antaiu, carea a inarticulatu diplo­­m’a sî patent’a, sî acumu diet’a en­ se ingrope autonomi’a ?! Z­i­m­m­e­r­m­a­n­n sî Esc. Lea P­o­p­p­u pentru propune­rea regimului, Br. S­a­l­m­e­n pentru propunerea lui Herbert , Mog’a, Balomiri, Vlass’a, Baritiu, Pope’a, Axentiu pentru con­­d­usulu dietalu de mai nainte, Fogarasy, Gull , Popoviciu sî Transchenfels pentru propositiunea regimului, carea apoi la votare se si pr­­i­me le ce. (Din cuventurile rostite in aceste dóue siedintie ne re­­servamu a comunică unele mai pe largu.) Siedinti’a din 11/23 Septembre 1864. După citirea protocolului in limb’a m­a­giara, Presied, intreba, ca lua-se­ voru sa desbatere noua toti §›-i­, sî cei modificați sî cei nemodificati din articululu de lege, ori numai cei d’antâiu? Zimmermann nu va sa scie decâtu de r­e­­g­u­l­amentulu dietei,după care propositîunile regimului au a se pertracta cu ori ce alte propositîuni, adica a se desbate din punctu iu puriciu, din § in ›; sî acest’a trebuie sa se faca sî aici, caci la acest’a are diet’a dreptu. F­o­g­a­r­a­s­y din contra crede, ca la ordinea dîlei suntu numai cei doi §§-i modificați; mai departe nu se póte întinde diet’a. (Appro­­bare din stâng’a.) Filtsch pentru casulu , candu s’aru lua la desbatere toti §n­ii, si­ reserva dreptulu de a vorbi la ^ 3. Dr. T­e­u­t­s­c­h regreta, ca nu póte fi de parerea lui Fogarasy, dar crede , ca prin acésta s’aru vatema , ba s’aru nimici dreptulu , ce­ lu are tiér’a cu unulu din cei doi factori ai legislatiunei. Caci déca diet’a e unulu din acești doi factori , atunci urmeza de sine , ca ea are dreptulu de a ventura unu articulu de lege modificatu de regimu până atunci, pana candu diet’a sî regimulu se’ntalnescu in dorinttele loru. Acest’a asi’ a sî fostu totdeun’a, dupa cum se pote ve­de din protocolele dietaie din secululu 17, 18 si 19. Z­i­mm­e­rm­ann repeliesce parerea sea si staruiesce cu totu deadinsulu, ca sa se pertracteze de t­pu paragrafii legei întregi, cari nu suntu sand­îunati in form’a aceea, in carea­­i-a substernutu diet’a ci din partea regimului s’a­i modificatu. Acesta pertractare de nou a obiectului e insa de lipsa si pentru aceea, caci prin modificarea unui­a dintr’o lege se potu alteră si alti §~-i, cari stau in legătură cu §v­ulu modificatu. De aceea daca e vorb’a, ca are diet’a dreptulu de a desbate de nou legea acest’a, atunci densulu trebuie sa daca necondionatu , ca are j éar daca e vorb’a, ca are diet’a voia a o pertracta ? atunci e alta intrebare, si acest’a o va decide diet’a insasi. Puscariu. După cum amu inttelesu eu, intrebarea din partea presidiului e, că sa luamu noi legea venita in josu la desbatere noua din §­iu­r. Eu dicu , cum ea noi nici de­câtu nu putemu sa o luamu la desbatere noua, pentru ca déca amu lua noi legea aceea pe care o amu facutu si pe care M.I. Lea o au intaritu; déca daca amu vrea a lua a doua ora la des­batere , de aci aru urma dóue calamitati. Un’a ca s’aru face­­casu de precedintia, ce aru fi in contr’a moralității parlamen­­tarie si ce aru face ne­sigura ori ce contractare in­tre dieta si corona. Se delucidamu lucrulu d-loru ca unu esemplu practicu ch­iaru cu privire la obiectulu de fatia. Daca noi legea acest’a, pe care o amu facutu sî pe care­­corón’a o au priimitu sî intaritu afara de unu­­, la care acum ne-amu acomodatu sî noi, déca noi din nou amu lua la des­* batere, atunci amu urma, ca noi avemu dreptu sa schimbamu din legea acést’a toti §§­ii Atunci legea acést’a­fara aru tre­bui sa merga in dereptu, spre acestu scopu, ca corón’a sa o intarésca sî sa o trimită inca odata la noi indereptu spre a o lua iar in discusiune noua si asta fara sfarsitu. Acest’a e in contr’a moralității parlamentarie, ce se póte asemena tocmai cu acelu lucru, că candu le duci in targu sa cumperi p­­e­ o parochia de telegari. Proprietariulu cailoru cere 200­0 pe ei, eu ii dau 100, noi targuimu, in sfarsitu me chiama proprie­­tarulu de cai si-mi dice, ca acum ti-i dau sî cu 99 de­­. Eu dîcu ba, ca acum nu-mi trebuie nici cu atât’a. Tocmai ace­­st’a e sî pientru tergaciu lucru rusînosu, cu atât’a mai vertosu pentru unu parlamentu. Astfelu de procedura nu ne-amu duce la scopu, pentru ca noi amu merge intr’unu circulu vitiosu sî legea nu si-aru pote ajunge scopulu eu­, care noi altm intrelea vremu cu câtu mai curendu sa intre in activitate, sî amu veni la proverbulu, ca cine nu vrea sa cóca cerne tóta dîu’a. Cum schim­bamu noi ceva, cum bagamu noi ceva nou in lege, atunci le­gea nu mai este întărită , ci e o lege noua. Dar intrebu eu , pentru ce sa luamu noi legea acest’a la desbaterea speciala din § in § ? Dar pentru aceea, ca cutare sî cutare deputatu

Next