Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-10-18 / nr. 82
Sabíiti, in 18/Jö öetobre 1804. Iru provinciele din Monarchia pe ann anu 1I. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. Intru princei tieri străine pe anu 12 se/2 anu. 6 fl. v. a. Inseratele se platescu pentru aceia ora cu 7. cr. sirulu cu litere nici, pentru a doua ora cu 5V, cr. si pentru a treia repetire cu 8V, cr. v. a. Telegrafulu ese de doua ori pe septeman: joi’a ei Dunmec a. — l’renumeratiunea ce face in Sahiiu la espeditar’a oiei pe afara la c. r. poete, cu danii gat’a prin scrisori francate, adresate/ catra espeditnra. l’retitilu prenumeratiu[ nei pentru Sahiiu este pe anu 7. 11. v. a. 1 ear’ pe o jumetate de anu 3.11. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen tru 82. 1XULU XU. Diet’a trnnssilvnna. S i e d i n t i ’a din 5/17 Septembre 1854. După Pope’a , a carui cuventare u-amu comunicatura pe targu in nr. 81, urmeza la cuventu Axentiu Severu. •„Naiita de venlis, de tauris narat arator;“ apoi in cuventu lungu sî întrerupta adeseori de ilaritate, in care tiese sî istori’a sea din 1848, privindu lucrulu din punctu de vedere alu economiei, sî demonstrandu, cum cele 100—200 mii f., ce i-aru consta pe anu tribunalulu supremu, pentru Vien’a aru si nemic’a, ear pentru Ardealu forte insemnatu , precum sî din punctulu de vedere alu economiei statului, ca sa se inputineze spesele transportului hartieloru si persónelorupartinesce condusulu celu vechiu alu dietei. Gull combate assetele lui Pope’a sî Axente sî recomanda propositîunea comitetului, dupa cum o-a modificatu regimulu. Déca candu a fostu vorb’a de drumulu seratu n’amu facutu apelu la antonomia lerei , apoi acum cu atât’a mai verlosu sa nu facemu, caci acesta autonomia prin întrebarea localității tribunalului nu patimesce nimicu. Dupa ce mai vorbescu Popovicius Ardureanu, la votare propunerea lui Herbert si u se primesce, propunerea lui Vaid’a nu se primesce 5ear propositîunea regimului se priimesce , sî astfelu resiedinti’a tribunalului supremu se defige in Vienn’a. Cu acestea siedinti’a—un’a din cele mai interessante în acesta sessiune—se ’ncheia. Siedinti’a din 9/21 Septembre 1864. Nainte de a trece la referat’a acestei siedintie, ceremu indulginti’a cetitoriloru noștri pentru confundarea unoru cu venituri din siedinti’a trecuta sî din siedinti’a acest’a,— confundare, ce provine din greutatea , cu care a unu diuariu micu pate folosi protocolele stenografice. După citirea protocolului in limb’a romana, se trece la desbaterea speciala asupr’a art. de lege privitoriu la tribunalulu supremu transsilvanu. 11 erbert innoiesce propunerea sea facuta inca la desbaterea cea d’antâiu a acestui obiectu , ca tribunalulu supremu transsilvanu sa se contopesca cu curtea cassativa din Vienn’a. Vaid’a vorbesce de nou pentru pastrarea condusului diefalu in privinti’a curiei supreme judecatoresci, dupa ce propunerea densului dela desbaterea igenerala nu s’a priimitu. Puscariu in cuventu mai lungu combate atâtu propunerea lui Herbert, câtuși a lui Vaid’a sî recomanda art. de lege modificatu de regimu. Dr. Ratiu in cuventu forte energicu apostrofeza autonomi’a Transsilvaniei, ce devine in periculu prin acesta strămutare. Transsilvani’a au adusu atâtea jertfe pentru imperiu, sî dintre tierile de dincolo de Leitha ea a fostu cea d’antaiu, carea a inarticulatu diplom’a sî patent’a, sî acumu diet’a en se ingrope autonomi’a ?! Zimmermann sî Esc. Lea Poppu pentru propunerea regimului, Br. Salmen pentru propunerea lui Herbert , Mog’a, Balomiri, Vlass’a, Baritiu, Pope’a, Axentiu pentru condusulu dietalu de mai nainte, Fogarasy, Gull , Popoviciu sî Transchenfels pentru propositiunea regimului, carea apoi la votare se si prime le ce. (Din cuventurile rostite in aceste dóue siedintie ne reservamu a comunică unele mai pe largu.) Siedinti’a din 11/23 Septembre 1864. După citirea protocolului in limb’a magiara, Presied, intreba, ca lua-se voru sa desbatere noua toti §›-i, sî cei modificați sî cei nemodificati din articululu de lege, ori numai cei d’antâiu? Zimmermann nu va sa scie decâtu de regulamentulu dietei,după care propositîunile regimului au a se pertracta cu ori ce alte propositîuni, adica a se desbate din punctu iu puriciu, din § in ›; sî acest’a trebuie sa se faca sî aici, caci la acest’a are diet’a dreptu. Fogarasy din contra crede, ca la ordinea dîlei suntu numai cei doi §§-i modificați; mai departe nu se póte întinde diet’a. (Approbare din stâng’a.) Filtsch pentru casulu , candu s’aru lua la desbatere toti §nii, si reserva dreptulu de a vorbi la ^ 3. Dr. Teutsch regreta, ca nu póte fi de parerea lui Fogarasy, dar crede , ca prin acésta s’aru vatema , ba s’aru nimici dreptulu , ce lu are tiér’a cu unulu din cei doi factori ai legislatiunei. Caci déca diet’a e unulu din acești doi factori , atunci urmeza de sine , ca ea are dreptulu de a ventura unu articulu de lege modificatu de regimu până atunci, pana candu diet’a sî regimulu se’ntalnescu in dorinttele loru. Acest’a asi’ a sî fostu totdeun’a, dupa cum se pote vede din protocolele dietaie din secululu 17, 18 si 19. Zimmermann repeliesce parerea sea si staruiesce cu totu deadinsulu, ca sa se pertracteze de tpu paragrafii legei întregi, cari nu suntu sandîunati in form’a aceea, in careai-a substernutu diet’a ci din partea regimului s’ai modificatu. Acesta pertractare de nou a obiectului e insa de lipsa si pentru aceea, caci prin modificarea unuia dintr’o lege se potu alteră si alti §~-i, cari stau in legătură cu §vulu modificatu. De aceea daca e vorb’a, ca are diet’a dreptulu de a desbate de nou legea acest’a, atunci densulu trebuie sa daca necondionatu , ca are j éar daca e vorb’a, ca are diet’a voia a o pertracta ? atunci e alta intrebare, si acest’a o va decide diet’a insasi. Puscariu. După cum amu inttelesu eu, intrebarea din partea presidiului e, că sa luamu noi legea venita in josu la desbatere noua din §iur. Eu dicu , cum ea noi nici decâtu nu putemu sa o luamu la desbatere noua, pentru ca déca amu lua noi legea aceea pe care o amu facutu si pe care M.I. Lea o au intaritu; déca daca amu vrea a lua a doua ora la desbatere , de aci aru urma dóue calamitati. Un’a ca s’aru facecasu de precedintia, ce aru fi in contr’a moralității parlamentarie si ce aru face nesigura ori ce contractare intre dieta si corona. Se delucidamu lucrulu d-loru ca unu esemplu practicu chiaru cu privire la obiectulu de fatia. Daca noi legea acest’a, pe care o amu facutu sî pe carecorón’a o au priimitu sî intaritu afara de unu, la care acum ne-amu acomodatu sî noi, déca noi din nou amu lua la des* batere, atunci amu urma, ca noi avemu dreptu sa schimbamu din legea acést’a toti §§ii Atunci legea acést’afara aru trebui sa merga in dereptu, spre acestu scopu, ca corón’a sa o intarésca sî sa o trimită inca odata la noi indereptu spre a o lua iar in discusiune noua si asta fara sfarsitu. Acest’a e in contr’a moralității parlamentarie, ce se póte asemena tocmai cu acelu lucru, că candu le duci in targu sa cumperi pe o parochia de telegari. Proprietariulu cailoru cere 2000 pe ei, eu ii dau 100, noi targuimu, in sfarsitu me chiama proprietarulu de cai si-mi dice, ca acum ti-i dau sî cu 99 de. Eu dîcu ba, ca acum nu-mi trebuie nici cu atât’a. Tocmai acest’a e sî pientru tergaciu lucru rusînosu, cu atât’a mai vertosu pentru unu parlamentu. Astfelu de procedura nu ne-amu duce la scopu, pentru ca noi amu merge intr’unu circulu vitiosu sî legea nu si-aru pote ajunge scopulu eu, care noi altm intrelea vremu cu câtu mai curendu sa intre in activitate, sî amu veni la proverbulu, ca cine nu vrea sa cóca cerne tóta dîu’a. Cum schimbamu noi ceva, cum bagamu noi ceva nou in lege, atunci legea nu mai este întărită , ci e o lege noua. Dar intrebu eu , pentru ce sa luamu noi legea acest’a la desbaterea speciala din § in § ? Dar pentru aceea, ca cutare sî cutare deputatu