Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-10-22 / nr. 83
tru provinciele din Monarchia pe anu anu ' 8 N. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. I Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 J pe V, anu. 1. fl. v. a. Inseratele se platescu pentru sinteza ora cu 7. cr. sirulu cu litere I mici, pentru doua ora cu 5 % cr. si pentru a treia repetire cu 3 V. cr. v. a. TelegrMu ese de doua ori pe septeman: joi’a si Dumineca. — Prenumerațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a oiei pe afara la c. r. pește, cu bani gata prin scrisori francate , adresate catru espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. ear’ pe o jumatate de anu 3.1. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen tr. 83. AIII XII. Sabiin, in ti Oct. 3 Nov. 1804. Iiet‘a transsilvana. Siedinti’a din 12/24 Septembre 1864. (Petitîuni: Hatiegu, uimiții revindicati. Seadoarea aniloru miliției.) După citirea protocolului in limba germana, Thiemann că preside alui comitetului pentru propositiunea regesca interpeleza pre presiedintele pentru antenctele cerute dela regimu, car 0 ber 1 pentru §§si 10, 12 sî 13 (din legea dietala, cari la pertractarea obiectului remasesera afara până la finirea desbaterei, si de atunci incece inca totu nu s’au mai luatu la pertractare. Presied. promite a lua mesuri indestulitóre in ambe portîle. Comuna Seplacu se ruga a nu fi transpusa la Bistritta, ci la Regheni; se preda comitetului pentru impartirea tierei. Cipariu cere sî priimesce concediu pe 2 septemâni. Opidulu Hatiegii prin rogarea predata de Codru Dragusianu se ruga, a i se restitui puterea judecatoresca ce o avu pân’acum sî carea acumu i se lua prin Gub. reg. Codru Dragusianu recomanda rogarea acest’a. „In putîne cuvine, dice, asiu voi, die Pressedinte, sa dîcu ceva asupr’a acestei petitîuni, dupa cum in casa a binevoitu a asculta. O- pidulu Hatiegu, pururea devotata in. regimu, s’a bucuratu pana la an. 1848 sî sî dela an. 1861 incepe de o jurisdictîune propria definitiva; acum insa se plânge, ca i s’a restrinsu intr’atât’a, incâtu trebile criminali este silita sa se prede la judecatori’a comitatensa a Hunedorei. Opidulu Hatiegu prin acést’a se vede strimtoratu in autonomi’a sea jurisdictiunala, sî eu rogu pre in casa, ca sa ia acesta suplica cu atât’a mai multu in bagare de sema, caci scimu, ca sî noi in districtulu Fagarasiului amu avutu o asemenea lupta autonomica , o lupta crâncena cu in regimu, fiindcă mi-a subtrasu de sub jurisdictîunea districtuala opidulu Fagarasiului sî au facutu din elu unu municipiu micu, ca Hatiegulu , pe cale administrativa. Eu nu vedu, pentru ce acum’a opidulu Hatiegu sa se restringa in autonomi’a sea , dupa ce o asemenea autonomia se dede si opidului Fagarasiu, sî mai alesu acum in or’a 11, candu se lucra la reorganisarea tierei. De aceea eu miiau cutezanti’a a propune, sî rogu prein casa a se intrepune, ca opidului Hatiegu sa nu i se ia jurisdictîunea criminala, pe cale administrativa in provisoriu, sî asiu dori, că acesta suplica sa se privesca ca unu felu de interpelatîune , pentru ca este dîsu intr’ens’a, ca se va tema autonomi’a sî nu este datu nici unu motivu, pentru ce ? pentru aceea astu si de părere sa se dee acesta petitîune prin in. presidiu dietalu deadreptulu la in. regimu, sau déca acést’a după ordinea de trebi ani. case nu s’aru poté, atunci astu si de părere, sa se predeie nu comitetului de petitîuni, care nu are presiedinti sî nu póte lucra cu graba in acésta causa arginte, ci sa se increda comitetului du 24, care se ocupa cu organisarea justitiei de instanti’a prima, ca acel’a intr’unu terminu scurtu de vr’o câte-va dole sa opineze in obiectulu acesta.“— Se da comitetului de petitiuni, pentru care Gaitanu propune a se alege pressedinte nou, deórece atâtu presiedintele, câtu sî vicepresiedintele lipsescu. Dep. Conrad preda o petitîune a comunei Resnovu, ca in cerculu acel’a de asentare tragerea sortîioru sî darea recrutîloru sa se faca după natiunalităti, se da comitetului de petitîuni. Asemenea o petitîune a lucrutoriloru de sare din lliór’a asupr’a directîuiei salineloru. Comunele Orlatu, Jin’a, Vestemu si Racoviti’a au predatu prin dep. Lazaru o petitîune , prin carea ceru, ca muntii revindicati, ce suntu acum mai de 100 ani in posessiunea loru, sa nu se dea natnmei sasesci sau altoru pretendenți, ci sa le remâna lorusî pe veritoriu. (O vomu cumunica.) Presiede de părere, ca petitîunea acest’a sa se dea comitetului de petitîuni. Popea crede, ca cuprinsulu eii este forte insemnatu, un’a pentru ca dela aceste comune foste granitiare scise la o posessiune, ce ele au avut’o de 100 ani, a ilau’a pentru ca espropriatimea acest’a nu se face pe calea judecatorésca, ci pe cea politica administrativa, a trei’a pentru ca s’a facutu fatia cu acei granitieri, cari mai mu secumu au sangelatu pentru tronu si patria mai pe tóte câmpurile de bataie ale Europei. Dar totdeodată crede, ca petitiunea acest’a este de mare argintia, deorece e renduita deja o comissiune, carea sa esecuteze sentinti’a esproprierei ; deci cu privire la aceste impregiurari propune, ca petitiunea sa se dea unui comitetu alesu din despartamente, care in 6 dale sa raporteze asupr’a eii. E sprijinitu. Axentiu Severu partinesce propunerea lui Pope’a nu numai pentru ca „justitia est regnorum fundamentum“, dupa cum ducea Imperatulu Franciscu II, ce a portatu atâtea resbcio alaturea cu granitierii români, ci sî pentru ca marele Imperatu Iosifu II a datu munții acesti’a pentru totdeun’a granitieriloru.— Voindu oratorulu a se slobodî sî in meritulu lucrului, Presied.— nefiindu acést’a la ordinea dîlei— nu concede, sî asia Severu, provocandu-se numai la cuvintele lui Teutsch, ca deputații dietali n’au a se matorisa , ci a se convinge , partinesue pre Pope’a. Gaitanu, voindu a întregi propunerea lui Pope’a, propune : „Că petitiunea sa se dee la unu comitetu stătătoriu din 8 membri aleși prin dieta din despartiamintele de fatia, ear in loculu despartiaminteloru, ce nu suntu representate de ajunsu in dieta, sa se alega din mijloculu dietei, sî ca totdeodată caus’a acest’a sa se privésca cu arginte.“— E sprijinitu. Asupr’a intrebarei, ca cum sa se tracteze acésta petitiune ? se născu desbateri vii, înfocate si îndelungate. Gaita nu in fine retrage propunerea sea: 1. Balomiri si Muresianu partinescu pre Pope’a, Sașii *deareiululu: Dr. Teutsch, Binder, Br. Salmen si Gull combătu forte aprigu propunerea lui Pope’a, carea apoi la votarea nominala, ce trebui sa se faca,neputendu-se cunosce cu securitate, de care parte e majortatea, remâne iu minoritate de 36 contr’a 43 voturi.Toti Românii au votatu pentru propunerea lui Pope’a , afara de Baritiu sî losifu Siulutiu; contr’a lui Pope’a toti Sasii si Ungurii, cari au fostu de fatia; absenti fara : Angyal , Béldi, Binder, Bolog’a, Brandsch, Br. Bruckenthal, Cipariu, Domzsa, Dunc’a, Branosz,Negrutiu, Br. Friedenfels, Hanni’a, Constantinu, Kirchner, Laday, Lazaru, Macelariu, Munteanu, Nemes, Pantiu, Popa, Russu, Ratiu, Br. Siagun’a, Sopotariu, Siulutiu, Szancsaly, Thiemann, Vald’a, Wittstock, Zimmermann.) Sî astfelu petitîunea numiteloru comune granitiaresci se preda comitetului de petitîuni. Dupa ce Schuler—Libloy sî Pope’a se ruga pentru re’ntregirea comitetului de petitîuni, se citescerogarea orasiului Reghinuiu sasescu , de a fi incorporatu la municipiulu Sabiiului; se da comitetului pentru impartîrea tierei. Apoi se citesce comitiv’a, prin carea se substerne Esc. Sele Gubernatorului spre p. n. sancîunare articululu de lege pentru tribunalulu supremu, carea se priimesce. (Scaunulu presidianu Iu ocupa Arduieanu.) La ordinea dîlei e raportulu comitetului insarcinatu cu preconsultarea propuneriloru deputatîloru Obert sî Bedeus , privitóre la modificarea unoru determinatîuni ale legei despre întregirea armatei. Representatîunea acést’a este urmatórea : Maiestate ce s.reg. apostolica! Dómne prégrat lose! Cu altisim’a sancîunare a articlului de lege XXI. din anulu 1847 priviloriu la modulu asea târci sî la capitulatîunea