Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)

1864-10-22 / nr. 83

­­tru provinciele din Monarchia pe anu anu­ ' 8 N­. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. I Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 J pe V, an­u. 1. fl. v. a. Inseratele se platescu pentru sinteza ora cu 7. cr. sirulu cu litere I mici, pentru doua ora cu 5 % cr. si pentru a trei­a repetire cu 3 V. cr. v. a. TelegrMu ese de doua ori pe septe­­man: joi’a si Dum­inec­a. — Prenume­­rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a oiei pe afara la c. r. pește, cu bani gata prin scrisori francate , adresate catru espeditura. Pretinsu prenumeratiu­­nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. ear’ pe o jumatate de anu 3.­1. 50. Pen­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­­ tr. 83. AIII XII. Sabiin, in ti Oct. 3 Nov. 1804. I­iet‘a transsilvana. Sie­dinti’a din 12/24 Septem­bre 1864. (Petitîuni: Hatiegu, uimiții revindicati. Seadoa­rea aniloru miliției.) După citirea protocolului in limb­a germana, Thie­mann că preside alui comitetului pentru propositiunea­­ regesca interpeleza pre presiedintele pentru antenctele cerute dela regimu, car 0 b­er 1 pentru §§si 10, 12 sî 13 (din legea dietala, cari la pertractarea obiectului remasesera afara până la finirea desbaterei, si de atunci incece inca totu nu s’au mai luatu la pertractare. P­r­e­s­i­e­d. promite a lua mesuri in­­destulitóre in ambe portîle. Comun­a S­e­p­l­a­c­u se ruga a nu fi transpusa la Bi­­stritta, ci la Regheni; se preda comitetului pentru impartirea tierei. C­i­p­a­r­i­u cere sî priimesce concediu pe 2 septemâni. Opidulu H­a­t­i­e­g­ii prin rogarea predata de Codru Dragusianu se ruga, a i se restitui puterea judecatoresca ce o avu pân’acum sî carea acum­u i se lua prin Gub. reg. Codru Dragusianu recomanda rogarea acest’a. „In putîne cu­vine, dice, asiu voi, die Pressedinte, sa dîcu ce­va asupr’a a­­cestei petitîuni, dupa cum in­ casa a binevoitu a asculta. O- pidulu Hatiegu, pururea devotata in. regimu, s’a bucuratu pana la an. 1848 sî sî dela an. 1861 incepe de o jurisdictîune propria definitiva; acum insa se plânge, ca i s’a restrinsu in­­tr’atât’a, incâtu trebile criminali este silita sa se prede la ju­­decatori’a comitatensa a Hunedorei. Opidulu Hatiegu prin a­­cést’a se vede strimtoratu in autonomi’a sea jurisdictiunala, sî eu rogu pre in­ casa, ca sa ia acesta suplica cu atât’a mai multu in bagare de sema, caci scimu, ca sî noi in districtulu Fagarasiului amu avutu o asemenea lupta autonomica , o lupta crâncena cu in­ regimu, fiindcă mi-a subtrasu de sub jurisdictîunea districtuala opidulu Fagarasiului sî au facutu din elu unu municipiu micu, ca Hatiegulu , pe cale administrativa. Eu nu vedu, pentru ce acum’a opidulu Hatiegu sa se re­­stringa in autonomi’a sea , dupa ce o asemenea autono­mia se dede si opidului Fagarasiu, sî mai alesu acum in or’a 11, candu se lucra la reorganisarea tierei. De aceea eu mi­­iau cutezanti’a a propune, sî rogu pre­in­ casa a se intrepune, ca opidului Hatiegu sa nu i se ia jurisdictîunea criminala, pe cale administrativa in provisoriu, sî asiu dori, că acesta su­plica sa se privesca ca unu felu de interpelatîune , pentru ca este dîsu intr’ens’a, ca se va tema autonomi’a sî nu este datu nici unu motivu, pentru ce ? pentru aceea astu si de părere sa se dee acesta petitîune prin in. presidiu dietalu deadrep­­tulu la in. regimu, sau déca acést’a după ordinea de trebi a­ni. case nu s’aru poté, atunci astu si de părere, sa se pre­­deie nu comitetului de petitîuni, care nu are presiedinti sî nu póte lucra cu graba in acésta causa arginte, ci sa se incre­­da comitetului du 24, care se ocupa cu organisarea justitiei de instanti’a prima, ca acel’a intr’unu terminu scurtu de vr’o câte-va dole sa opineze in obiectulu acesta.“— Se da comi­tetului de petitiuni, pentru care G­a­i­t­a­n­u propune a se a­­lege pressedinte nou, de­órece atâtu presiedintele, câtu sî vi­­cepresiedintele lipsescu. Dep. Conrad preda o petitîune a comunei Resnovu, ca in cerculu acel’a de asentare tragerea sortîioru sî darea re­­crutîloru sa se faca după natiunalităti, se da comitetului de petitîuni. Asemenea o petitîune a lucrutoriloru de sare din lliór’a asupr’a directîuiei salineloru. Comunele Orlatu, Jin’a, Vestemu si Racoviti’a au predatu prin dep. L­a­z­a­r­u o petitîune , prin carea ceru, ca muntii revindicati, ce suntu acum mai de 100 ani in posessiunea loru, sa nu se dea natnmei sasesci sau altoru pretendenți, ci sa le remâna loru­sî pe veritoriu. (O vomu cumunica.) Presied­­e de părere, ca petitîunea acest’a sa se dea comitetului de petitîuni. Popea crede, ca cuprinsulu eii este forte insemnatu, un’a pentru ca dela aceste comune foste granitiare scise la o posessiun­e, ce ele au avut’o de 100 ani, a ilau’a pentru ca espropriatim­ea acest’a nu se face pe calea judecatorésca, ci pe cea politica administrativa, a trei’a pentru ca s’a facutu fatia cu acei granitieri, cari mai m­u secumu au sangel­atu pentru tronu si patria mai pe tóte câmpurile de bataie ale Europei. Dar totdeodată crede, ca petitiunea acest’a este de mare ar­­gintia, de­orece e renduita deja o comissiune, carea sa ese­­cuteze sentinti’a esproprierei ; deci cu privire la aceste im­pre­­giurari propune, ca petitiunea sa se dea unui comitetu alesu din despart­amente, care in 6 dale sa raporteze asupr’a eii. E sprijinitu. Axentiu Severu partinesce propunerea lui Pope’a nu numai pentru ca „justitia est regnorum­ fundamentum“, dupa cum ducea Imperatulu Franciscu II, ce a portatu atâtea resbcio a­­laturea cu granitierii români, ci sî pentru ca marele Imperatu Iosifu II a datu munții acesti’a pentru totdeun’a granitieri­­loru.— Voindu oratorulu a se slobodî sî in meritulu lucru­lui, Presied.—­ nefiindu acést’a la ordinea dîlei— nu conce­de, sî asia Severu, provocandu-se numai la cuvintele lui Teutsch, ca deputații dietali n’au a se matorisa , ci a se convinge , partinesue pre Pope’a. Gaita­nu, voindu a întregi propunerea lui Pope’a, propune : „Că petitiunea sa se dee la unu comitetu stătătoriu din 8 membri aleși prin dieta din despartiamintele de fatia, ear in loculu despartiaminteloru, ce nu suntu representate de ajunsu in dieta, sa se alega din mijloculu dietei, sî ca totdeo­dată caus’a acest’a sa se privésca cu arginte.“— E sprijinitu. Asupr’a intrebarei, ca cum sa se tracteze acésta petiti­une ? se născu desbateri vii, înfocate si îndelungate. G­a­i­­t­a n­u in fine retrage propunerea sea: 1. B­a­lo­m­i­r­i si Muresianu partinescu pre Pope’a, Sașii *deareiululu: Dr. Teutsch, Binder, Br. Salmen si Gull combătu forte aprigu pro­punerea lui Pope’a, carea apoi la votarea nominala, ce trebui sa se faca,­­neputendu-se cunosce cu securitate, de care parte e majortatea,­ remâne iu minoritate de 36 contr’a 43 voturi.­­Toti Românii au votatu pentru propunerea lui Pope’a , afara de Baritiu sî losifu Siulutiu; contr’a lui Pope’a toti­­ Sa­­sii si Ungurii, cari au fostu de fatia; absenti fara : Angyal , Béldi, Binder, Bolog’a, Brandsch, Br. Bruckenthal, Cipariu, Domzsa, Dunc’a, Branosz,Negrutiu, Br. Friedenfels, Hanni’a, Constantinu, Kirchner, Laday, Lazaru, Macelariu, Munteanu, Nemes, Pan­­tiu, Popa, Russu, Ratiu, Br. Siagun’a, Sopotariu, Siulutiu, Szan­­csaly, Thiemann, Vald’a, Wittstock, Z­immermann.) Sî astfelu petitîunea numiteloru comu­ne granitiaresci se preda comitetului de petitîuni. Dupa ce Schuler—Libloy sî Pope’a se ruga pentru re’n­­tregirea comitetului de petitîuni, se citesce­rogarea orasiului Reghinuiu sasescu , de a fi incorporatu la municipiulu Sabiiu­­lui; se da comitetului pentru impartîrea tierei. Apoi se citesce comitiv’a, prin carea se substerne Esc. Sele Gubernatorului spre p. n. sanc­îunare ar­ticululu de lege pentru tribunalulu supremu, carea se priimesce. (Scaunulu presidianu Iu ocupa Arduieanu.) La ordinea dîlei e raportulu comitetului insarcinatu cu preconsultarea propuneriloru deputatîloru Obert sî Bedeus , privitóre la modificarea unoru determinatîuni ale legei de­spre întregirea armatei. Representatîunea acést’a este urmatórea : Maiestate ce s.­r­eg. apostolica! Dómne prégrat lose! Cu altisim’a sanc­îunare a articlului de lege XXI. din a­­nulu 1847 priviloriu la modulu asea târci sî la capitulatîunea

Next