Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)

1865-01-14 / nr. 4

JL * Jß­­i­­­­­­tea dilei anului nou si cu trasuri vine si incantatóre descri­­indu venitoriulu celu frumosu alu bisericei si natiunei nóstre in urmarea devenirei nóstre sub mam’a comuna, sub biseric’a româna, a radicatu animile ascultatoriloru, cari astfelu esch­­­­diendu tóta indoiél’a despre eliberarea Româniloru de sub ie­­rarchi’a serbésca, adencu multiumiti cu animile pline de bu­curia s’au dusu câtva casa. După mediadi in piatra fulnică o mulțime de ómeni, câci P. Ioanu Grozescu si Inspectorulu D-Lui d. C. Schiffmann a chiamatu poporulu la o ospetare sî serbare comuna, — carea de­sî in pripa energiasa, dar cu arangiare istetia si demna de recunoscintia s’a tînutu la cas’a comunei , unde mai tardîu sî P. V. Lierbanu sî I. Bogdanu invitandu-se in mijloculu po­porului, mareti­a serbare natiunala­ bisericésca s’a inceputu in ordinea sî cordialitatea cea mai frumósa. — Venindu apoi or­dinea toasteloru, d. Inspectoru mai antâiu a radicatu pocalulu pentru sanetatea pre briului nostru Imperatu si Rege , care prin reinfiintiarea mitropoliei române, a asiguratu prosperarea bisericei resaritene si a stabilitui pacea sî concordi’a intre po­­pórele compatriote sî correlig­ionarie , a sigilalu contielegerea Româniloru sî a Serbiloru. Entusiastice vivate acompaniate de bubuitulu tunuriloru au urmatu acestui toastu binenimeritu. — Apoi toti preoții sî unii mai aleși din poporu inchinandu intru sanetatea sî viéti’a ’ndelungata a prebrnului sî meritatului părinte sufletescu sî caput­alu bisericei române, precum sî a tuturoru barbatîloru ce s’au luptată sî ostenitu pentru rein­fiintiarea mitropoliei române, intre cântece de bucuria, sî ne­­numerate detunuri a tînutu până tardiu acésta serbare mnaretia, a cârei pomenire va remane locuitoriloru comunei nóstre nestérsa. — Asiu pecalul, déca nu astu aminti frumós’a energia a d. Inspectorii Dr. Schiffmann, care de sî e de natîunalitate serba, totuși decandu avemu onóre a­lu ave in g­urulu nostru, câtra Români totu cu sentiemêntu de dreptate s’a aretatu, si cu a­­césta ocasiune d-sea împreuna cu P. I. Grozescu a fostu ini— d­atoriulu serbarei, ce atâtu de placutu a surprinsii intrég’a nóstra comuna,­ dovada ca „clara pacta boni amici“,— caci toti barbatii inteliginti sî nepreocupati de ura natîonala, precum sî d-lu Schiffmann, recunoscu ca despărțirea bisericei ro­mâne de cea serbesca in privinl­’a administratîunei va efectul cordialitate intre Serbi sî Români. Dee D-dieu ! Ere­mi’a. Din V­i­e­n­n’a ne surprinde „Wiener Zeitung“ cu o scrie de mare însemnătate. Maiestatea Sea emise in 5/17 ianuariu o p. n. patenta catra Banulu Croației, Br. Sokesevich, prin care a­lu provoca a conchiama după datin’a tierei o con­­ferintia banala, sî a pertrac­a si a respunde la 3 puncte pri­­vitóre la o alegere drepta sî corespundiatóre ; caci Mai. Sea este resolutu , a conchiama pe primavera d­i­e­t’a croat­o-s­l­a­v­o­n­o-d­a­l­m­a­t­i­n­a. — Precum se vede, re­­gimulu prin mesur’a acést’a va sa smulgă sî pre Ungari’a din passivitate, cu unu resultatu bunu. Ye recomendu d-loru, că sa puneți stradania nu numai in castigarea solintieloru trebuinc­use spre ajungerea sco­pului d-voistre, ci totodată sa ve siliti a ve insusî sî cualitatile de a ve face destoinici de a fi nu numai amploiați, ci sî cetatieni buni. — Ve recomenda, ca cu astfelu de sclintîe sa ve insusîti sî o portare buna morala, pentru ca numai asta poteti speră, că ostenelele d-vó­stre sa fia încoronate cu unu efectu bunu. Inca odaia ve multiamescu pentru atentiunea> ce ati nrelat’o câ­tva mine, sî ve rogu, ca sa fiui convinși, ca eu voiu remane credincioșii fiiu cărei melepatrie, sî candu voiu fi departatu din trens’a, ve rogu ca sa me tîneti in aducere aminte. (Unanimii : Sa traiasca Esc. Sea ! de 3 ori.) Varietăți si noutati de di. (Espositiune i­n­te­r­na­t­î­o­n­al­a agricola.) In 31 f 5 Maiu 1865 se va taie in Coloni’a (Köln), sub protectoratulu reginei Augusta din Prussi’a o espositiune generala inter­na­tîonala de producte, unelte sî m­asîne de agricultura si silvicultura (paduraria), apoi de horticultura (gradinaria) împreuna cu o esposi­tiune de lucruri din economi­a casnica a tieranului si pădurarului. — (Ovatiuni din partea juristiloru români din Să­bii­u.) A dou’a dî de Craciunu juriștii rom. dela academi’ac. r. de drepturi de aici adusera devotamentulu loru Esc. Sete Mitropolitului Andreiu Br. de Siaguna, ear la anulu nou Esc. Sete D-lui Presiedinte alu Curții cassative tr­anssilvane L. V. P­o­p­p. La ocasiunea aceea vorbi jur. IV Can­­drea, la acést’a jur. IV. Maximu. Cuventulu­cestui din urma (stenografitu de jur. IV. Braniste) este urmatoriulu : Escelentîa ! Unu simtiu dulce sî poternicu a balbaitu sî balbae in peptulu nostru pentru Esc. Vostra, sî acestu simtiu imbelsiugatu de entusiasmu sublimu—mirare—nu si-a pututu croi focu sî află ocasiune , unde sa sbdre din poptulu nostru destinatu devotiunei pentru Esc. Vostra, nu si-a gasitu ocasiune, până acum, candu se vede in placut’a positîune de a felicită dîu’a onomastica a Esc. Vóstre. Aici juriștii rom, dela academî’a din Sabiiu cu inim’a sleita in profunda evlavia catra^ocarmuitoriulu de susu alu poporeloru ceru umiliti de la acestu imperatoru, că sa verse de susu unu lungu sîru de ani insotîti de o plina, vina sî voidsa sa­­netate, de o dulce odih­na a m­iroei sî o potere energica, spre a póte sluji inca multu că bravu preotu alu dreptatii sî că proptea nestarnita natîrnei in suferinttele sale. Luați cu Esc. Vostra aceste simtieminte, candu Va Veti desparți de iubit’a sî dulcea patria. (Unanimu: sa traiasca Esc. Sea !) Esc. Sea respunse : Ve multi amescu D-loru pentru atentiunea , care mi-o aretat­ sî simtiemintele, care le-au­ descoperitu acuma. Ve pretiuiescu acésta atențiune cu atât’a mai vertosu, cu câtu bine-mi a­­ducu aminte de tempulu candu eramu sî eu in starea — in sferă a­­cést’a, a d-voistre,—candu sî eu me pregatiamu pentru carier’a pe care me aflu astadi. Eu, d-loru, ve poftescu, că ostenelele, ce le puneți d-vostra in pregătirea spre esîrea pre scen’a vietiei publice, sa fiu încoronate [Principatele române unnite. „Regeneratiunea“ aduce proiectulu de adressa alu Camerei , assecutandu-ne , ca acel’a prin desbaterile lui nu va suferi modificațîuni însemnate. Deci lu comunicâmu sî noi. Mari a T’a. Aplaudându patrioticele cuvinte ce Mari’a T’a ai adresatu senatului sî adunarei elective a României, in dîu’a constitutî u­­nalei deschideri a antâiloru Sessiuni. Noi, representanti ai na­­tîriei romane, n’amu facutu de câtu a reproduce insusî vocea acestei națiuni pe care Mari’a T’a fi salvat’o in dîu’a de 2 Maiu, din pericolile pasiuniloru politice din intru sî a osândei din afara. Inim’a Măriei Tale, suntemu siguri, a simtîtu in dîu’a de 6 Decembre, bucuri’a ce resalta totdeun­ a din consciintia unei sacre datorii împlinite, din satisfactîunea unui mare scopu do­bândirii. In aceea dî Mari’a T’a, ai vediutu adunate in jurulu Tro­nului acele noue institutului cu care ai dotata Tior’a, sî care erau neaperate pentru desvoltarea sî intarirea statului Românu. Prin devotamentulu catra tronu sî catra pactulu fonda­­mentalu, prin concursulu energicu sî sinceru la tóte actele re­formatore sî liberale ale guvernului Măriei Tale, prin esemplulu concordiei sî armoniei , in relatîunile ei cu celelalte corpuri mari ale statului, adunarea se va sili a dovedi ca Mari’a T’a, candu in dîu’a de 2 Maiu ai propusu natîunei romane prefacerea institutîuniloru sele politici, ai schitu bine sî prin o lunga ispita ce lipsea constitutîunei sele politice, pentru ca acest’a se puta functîun’a intr’unu tipu normalu sî corespundiatoru marinimó­­seloru cugetări ale A­u­g­u­s­t­i­l­o­r­u monarchi subscriitori convenției din 7/19 Augustu 1858. Adunarea, se asociase cu simtiementulu unei mari dato­­rinti de recunoscintia ce Mari’a T’a, in numele tie­­ei, ai e­­sprimatu catra inalt’a p­r­o­v­e­d­i­n­t­i­a pentru invederatulu spri­­jinu ce a acordatu Romaniei in mijloculu crisei prin care ea au trecutu, precum si catva Inalt’a Porta sî poterile giranti care nu statornic’a lora bunavointta pentru Patri’a nóstra, s’au grabitu a recunosce nouele institutîuni ce Romani’a, cu dreptulu seu de ti era libera si autonoma , sa datu in dalele de 10—14 Maiu an. tr. Aceste institutîuni fiindu basate pe nemu­ritórele principii dela 1789. Ele suntu scumpe natiunei nóstre, sî Adunarea, proclamandu inca odata adestui­ea ce li s’a dalit prin plebisci­­tulu din 10—14 Maiu, ia înaintea Măriei Tale sacr’a îndato­rire de ale apară sî ale mantiue cu bunulu celu mai pretiosu , cu patrimoniulu­ celu mai sacru alu societății române. Luându inaintea Măriei Tale sî a tierei unu angajamentu atâtu de solemnu, cum sa nu multiumimu Măriei Tale pentru tóte acele măreție fapte, care au urmatu actului din 2 Maiu , care a prefacutu principiele in legi, promissiunile in realitati, care a prefacutu principiele in legi, promissiunile in realitati, care au transformatu societatea nóstra intr’o societate moderna, dându tuturoru classeloru ei, aceleași drepturi si aceleași înda­toriri; cum­ sa nu multiamimu Măriei Tale pentru curagios’a sî patriotie’a initiativa , pentru neobosit’a staruintia prin care Mari’a T’a intr’unu terminu mai scurtu de 7 luni, ai reusitu a da o organisatiune intrega, in zadaru reclamata de dens’a, de unu timpu atâtu de indelungatu, cumu tier’a sa nu binecu­­venie die pe Mari’a T’a care in mijloculu ordinei celei mai dese­­versîte i-a datu tóte aceste legi si reforme pe care alte na­țiuni, mai puteau ferice, nu le-au pututu dobândi decâtu nu­mai după staruiilie seculare si cu sacrificii îndelungate ? Descentralisarea administrativa, independinti’a comunei sî a judetiului, înzestrarea tierei cu acel’ași codu penalu sî cu acelasi codu civilu , introducerea juriului, fondarea statului ci­vilii sî a căsătoriei civile, egalitatea drepturiloru cetatienesci , suntu atâtea reforme care prin natiunea nóstra in nivelulu ci­­vilisatiei moderne. Libertatea consciintiei, egalitatea culteloru, crearea Sino­dului centrala pentru biseric­a ortodocsa româna, protectiunea celoralalte culturi, vomu face din locuitorii tierei o națiune com­pacta, strinsa, pentru a-si bine apera tier’a , pentru a-si bine­­cuventă Domnitorulu. Legea instructiunei publice cu care Mari’a T’a ai vnze-

Next