Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-01-14 / nr. 4
JL * Jßitea dilei anului nou si cu trasuri vine si incantatóre descriindu venitoriulu celu frumosu alu bisericei si natiunei nóstre in urmarea devenirei nóstre sub mam’a comuna, sub biseric’a româna, a radicatu animile ascultatoriloru, cari astfelu eschdiendu tóta indoiél’a despre eliberarea Româniloru de sub ierarchi’a serbésca, adencu multiumiti cu animile pline de bucuria s’au dusu câtva casa. După mediadi in piatra fulnică o mulțime de ómeni, câci P. Ioanu Grozescu si Inspectorulu D-Lui d. C. Schiffmann a chiamatu poporulu la o ospetare sî serbare comuna, — carea desî in pripa energiasa, dar cu arangiare istetia si demna de recunoscintia s’a tînutu la cas’a comunei , unde mai tardîu sî P. V. Lierbanu sî I. Bogdanu invitandu-se in mijloculu poporului, maretia serbare natiunala bisericésca s’a inceputu in ordinea sî cordialitatea cea mai frumósa. — Venindu apoi ordinea toasteloru, d. Inspectoru mai antâiu a radicatu pocalulu pentru sanetatea pre briului nostru Imperatu si Rege , care prin reinfiintiarea mitropoliei române, a asiguratu prosperarea bisericei resaritene si a stabilitui pacea sî concordi’a intre popórele compatriote sî correligionarie , a sigilalu contielegerea Româniloru sî a Serbiloru. Entusiastice vivate acompaniate de bubuitulu tunuriloru au urmatu acestui toastu binenimeritu. — Apoi toti preoții sî unii mai aleși din poporu inchinandu intru sanetatea sî viéti’a ’ndelungata a prebrnului sî meritatului părinte sufletescu sî caputalu bisericei române, precum sî a tuturoru barbatîloru ce s’au luptată sî ostenitu pentru reinfiintiarea mitropoliei române, intre cântece de bucuria, sî nenumerate detunuri a tînutu până tardiu acésta serbare mnaretia, a cârei pomenire va remane locuitoriloru comunei nóstre nestérsa. — Asiu pecalul, déca nu astu aminti frumós’a energia a d. Inspectorii Dr. Schiffmann, care de sî e de natîunalitate serba, totuși decandu avemu onóre alu ave in gurulu nostru, câtra Români totu cu sentiemêntu de dreptate s’a aretatu, si cu acésta ocasiune d-sea împreuna cu P. I. Grozescu a fostu ini— datoriulu serbarei, ce atâtu de placutu a surprinsii intrég’a nóstra comuna, dovada ca „clara pacta boni amici“,— caci toti barbatii inteliginti sî nepreocupati de ura natîonala, precum sî d-lu Schiffmann, recunoscu ca despărțirea bisericei române de cea serbesca in privinl’a administratîunei va efectul cordialitate intre Serbi sî Români. Dee D-dieu ! Eremi’a. Din Vienn’a ne surprinde „Wiener Zeitung“ cu o scrie de mare însemnătate. Maiestatea Sea emise in 5/17 ianuariu o p. n. patenta catra Banulu Croației, Br. Sokesevich, prin care alu provoca a conchiama după datin’a tierei o conferintia banala, sî a pertraca si a respunde la 3 puncte privitóre la o alegere drepta sî corespundiatóre ; caci Mai. Sea este resolutu , a conchiama pe primavera diet’a croato-slavono-dalmatina. — Precum se vede, regimulu prin mesur’a acést’a va sa smulgă sî pre Ungari’a din passivitate, cu unu resultatu bunu. Ye recomendu d-loru, că sa puneți stradania nu numai in castigarea solintieloru trebuincuse spre ajungerea scopului d-voistre, ci totodată sa ve siliti a ve insusî sî cualitatile de a ve face destoinici de a fi nu numai amploiați, ci sî cetatieni buni. — Ve recomenda, ca cu astfelu de sclintîe sa ve insusîti sî o portare buna morala, pentru ca numai asta poteti speră, că ostenelele d-vóstre sa fia încoronate cu unu efectu bunu. Inca odaia ve multiamescu pentru atentiunea> ce ati nrelat’o câtva mine, sî ve rogu, ca sa fiui convinși, ca eu voiu remane credincioșii fiiu cărei melepatrie, sî candu voiu fi departatu din trens’a, ve rogu ca sa me tîneti in aducere aminte. (Unanimii : Sa traiasca Esc. Sea ! de 3 ori.) Varietăți si noutati de di. (Espositiune internatîonala agricola.) In 31 f 5 Maiu 1865 se va taie in Coloni’a (Köln), sub protectoratulu reginei Augusta din Prussi’a o espositiune generala internatîonala de producte, unelte sî masîne de agricultura si silvicultura (paduraria), apoi de horticultura (gradinaria) împreuna cu o espositiune de lucruri din economia casnica a tieranului si pădurarului. — (Ovatiuni din partea juristiloru români din Săbiiu.) A dou’a dî de Craciunu juriștii rom. dela academi’ac. r. de drepturi de aici adusera devotamentulu loru Esc. Sete Mitropolitului Andreiu Br. de Siaguna, ear la anulu nou Esc. Sete D-lui Presiedinte alu Curții cassative transsilvane L. V. Popp. La ocasiunea aceea vorbi jur. IV Candrea, la acést’a jur. IV. Maximu. Cuventulucestui din urma (stenografitu de jur. IV. Braniste) este urmatoriulu : Escelentîa ! Unu simtiu dulce sî poternicu a balbaitu sî balbae in peptulu nostru pentru Esc. Vostra, sî acestu simtiu imbelsiugatu de entusiasmu sublimu—mirare—nu si-a pututu croi focu sî află ocasiune , unde sa sbdre din poptulu nostru destinatu devotiunei pentru Esc. Vostra, nu si-a gasitu ocasiune, până acum, candu se vede in placut’a positîune de a felicită dîu’a onomastica a Esc. Vóstre. Aici juriștii rom, dela academî’a din Sabiiu cu inim’a sleita in profunda evlavia catra^ocarmuitoriulu de susu alu poporeloru ceru umiliti de la acestu imperatoru, că sa verse de susu unu lungu sîru de ani insotîti de o plina, vina sî voidsa sanetate, de o dulce odihna a miroei sî o potere energica, spre a póte sluji inca multu că bravu preotu alu dreptatii sî că proptea nestarnita natîrnei in suferinttele sale. Luați cu Esc. Vostra aceste simtieminte, candu Va Veti desparți de iubit’a sî dulcea patria. (Unanimu: sa traiasca Esc. Sea !) Esc. Sea respunse : Ve multi amescu D-loru pentru atentiunea , care mi-o aretat sî simtiemintele, care le-au descoperitu acuma. Ve pretiuiescu acésta atențiune cu atât’a mai vertosu, cu câtu bine-mi aducu aminte de tempulu candu eramu sî eu in starea — in sferă acést’a, a d-voistre,—candu sî eu me pregatiamu pentru carier’a pe care me aflu astadi. Eu, d-loru, ve poftescu, că ostenelele, ce le puneți d-vostra in pregătirea spre esîrea pre scen’a vietiei publice, sa fiu încoronate [Principatele române unnite. „Regeneratiunea“ aduce proiectulu de adressa alu Camerei , assecutandu-ne , ca acel’a prin desbaterile lui nu va suferi modificațîuni însemnate. Deci lu comunicâmu sî noi. Mari a T’a. Aplaudându patrioticele cuvinte ce Mari’a T’a ai adresatu senatului sî adunarei elective a României, in dîu’a constitutî unalei deschideri a antâiloru Sessiuni. Noi, representanti ai natîriei romane, n’amu facutu de câtu a reproduce insusî vocea acestei națiuni pe care Mari’a T’a fi salvat’o in dîu’a de 2 Maiu, din pericolile pasiuniloru politice din intru sî a osândei din afara. Inim’a Măriei Tale, suntemu siguri, a simtîtu in dîu’a de 6 Decembre, bucuri’a ce resalta totdeun a din consciintia unei sacre datorii împlinite, din satisfactîunea unui mare scopu dobândirii. In aceea dî Mari’a T’a, ai vediutu adunate in jurulu Tronului acele noue institutului cu care ai dotata Tior’a, sî care erau neaperate pentru desvoltarea sî intarirea statului Românu. Prin devotamentulu catra tronu sî catra pactulu fondamentalu, prin concursulu energicu sî sinceru la tóte actele reformatore sî liberale ale guvernului Măriei Tale, prin esemplulu concordiei sî armoniei , in relatîunile ei cu celelalte corpuri mari ale statului, adunarea se va sili a dovedi ca Mari’a T’a, candu in dîu’a de 2 Maiu ai propusu natîunei romane prefacerea institutîuniloru sele politici, ai schitu bine sî prin o lunga ispita ce lipsea constitutîunei sele politice, pentru ca acest’a se puta functîun’a intr’unu tipu normalu sî corespundiatoru marinimóseloru cugetări ale Augustiloru monarchi subscriitori convenției din 7/19 Augustu 1858. Adunarea, se asociase cu simtiementulu unei mari datorinti de recunoscintia ce Mari’a T’a, in numele tieei, ai esprimatu catra inalt’a provedintia pentru invederatulu sprijinu ce a acordatu Romaniei in mijloculu crisei prin care ea au trecutu, precum si catva Inalt’a Porta sî poterile giranti care nu statornic’a lora bunavointta pentru Patri’a nóstra, s’au grabitu a recunosce nouele institutîuni ce Romani’a, cu dreptulu seu de ti era libera si autonoma , sa datu in dalele de 10—14 Maiu an. tr. Aceste institutîuni fiindu basate pe nemuritórele principii dela 1789. Ele suntu scumpe natiunei nóstre, sî Adunarea, proclamandu inca odata adestuiea ce li s’a dalit prin plebiscitulu din 10—14 Maiu, ia înaintea Măriei Tale sacr’a îndatorire de ale apară sî ale mantiue cu bunulu celu mai pretiosu , cu patrimoniulu celu mai sacru alu societății române. Luându inaintea Măriei Tale sî a tierei unu angajamentu atâtu de solemnu, cum sa nu multiumimu Măriei Tale pentru tóte acele măreție fapte, care au urmatu actului din 2 Maiu , care a prefacutu principiele in legi, promissiunile in realitati, care a prefacutu principiele in legi, promissiunile in realitati, care au transformatu societatea nóstra intr’o societate moderna, dându tuturoru classeloru ei, aceleași drepturi si aceleași îndatoriri; cum sa nu multiamimu Măriei Tale pentru curagios’a sî patriotie’a initiativa , pentru neobosit’a staruintia prin care Mari’a T’a intr’unu terminu mai scurtu de 7 luni, ai reusitu a da o organisatiune intrega, in zadaru reclamata de dens’a, de unu timpu atâtu de indelungatu, cumu tier’a sa nu binecuvenie die pe Mari’a T’a care in mijloculu ordinei celei mai deseversîte i-a datu tóte aceste legi si reforme pe care alte națiuni, mai puteau ferice, nu le-au pututu dobândi decâtu numai după staruiilie seculare si cu sacrificii îndelungate ? Descentralisarea administrativa, independinti’a comunei sî a judetiului, înzestrarea tierei cu acel’ași codu penalu sî cu acelasi codu civilu , introducerea juriului, fondarea statului civilii sî a căsătoriei civile, egalitatea drepturiloru cetatienesci , suntu atâtea reforme care prin natiunea nóstra in nivelulu civilisatiei moderne. Libertatea consciintiei, egalitatea culteloru, crearea Sinodului centrala pentru biserica ortodocsa româna, protectiunea celoralalte culturi, vomu face din locuitorii tierei o națiune compacta, strinsa, pentru a-si bine apera tier’a , pentru a-si binecuventă Domnitorulu. Legea instructiunei publice cu care Mari’a T’a ai vnze-