Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-05-23 / nr. 40
leg ata fara porțiune canonica cuvenita.— Acesta e adeverulu cu porțiunea canonica, Die Corespundinte. *) Representanti’a bisericei S. Nicolau din preurbiulu Brasiovului. Din Belgradu se scrie, ca in 1628 Maiu se re varsî cu frumóse ceremonii instalarea noului Episcopu romano-catolicu;Escellentiei Sele Michailu de Fogarasy. Intre numeroșii ospeti din apropiere si depărtare se observară cu distinctiune Serenitatea Sea principele Montenuovo, comandantele generali alu miliției transsilvane, d. Gustavo Groisz, vice-pressedintele Guberniului transsilvanu s. a. După pompósele ceremonii bisericescurnu unu banchetu stralucitu,la care Escallenti’a Sea noulu Episcopu deschise toastele inchinandu pentru sanetatea Papei Pius IX si a Maiestatei Sele Imperatului Franciscu Iosifu I. Cea mai mare surprindere o făcu toastulu principelui Montenuovo pentru sanetatea noului Episcopu, tînulu in limb’a latina. Intre testele celelalte— veni sî unulu romanescu, rostitu din partea unui membru alu deputatiunei capitulului metropolitanu din Blasiu. — In Ungari’a se ascepta in curendu unu actu de mare însemnătate, si acest’a e denumirea a nouespredie ce comiți supremi, ale caroru locuri suntu vacante. Denumirea se pare a fi unu felu de preventivu din partea regimului, deorece comiții supremi ca atari suntu membrii au casei magnatîloru, sî asia regimaulu printr’ensiiva sa si intaresca partid’a sea in dieta. Din Galitî’a se scrie „Pressei“ din Vienn’a intr’o causa confessionala, carea merita a fi înregistrata. Pân’acum , dîce corespundint’a acest’a , era unu ce indamnatu , că fiii celoru doue biserici catolice sa cerceteze bisericele loru reciproce, sa se boteze la preoții ori de ritulucest’a, ori de celalaltu. Acum insa, dupa ce contrastulu intre Polonii romano-catolici sî Rutenii greco-catolici devine totu mai marcata , sî Rutenii au observata , ca preoții romano-catolici făcu propaganda asupr’a crestiniloru greco-catolici, au inceputu, mai cu sema prin staruinttele Metropolitului Litwinowicz, a se plânge la scaunulu papalu asupr’a acestoru incercari, si Curi’a papala , ca sa impedece o desbinare ulterióra a bisericei catolice, ordina in 4 Dec. a. tr., ca de aici inainte in Galiti’a sî Bucovin’a fiacare parochianu sa se tîna de ritulu acel’a, in care este botezatu. Generatiunei de acum insa se pune terminulu de 6 luni, in care sa se infatîsieze naintea parochului cu dóue mărturii sî sa declare, de care ritu va sa se tîna. Terminulu acest’a espira cu 4 Iuniu, sî de atunci încolo au sa înceteze trecerile libere dela unu ritu catolicu la altulu. Varietăți sî noutati de dî. (Daru generosu.) Em. Lea Archiepiscopulu gr. cat. alu Strigoniului, primatele Ungariei, a donatu pentru fondarea stabila a unui gimnasiu mare in Tirnavi’a 200,000 f., cari s-a depusu in manile capitolului seu spre păstrare. Cu jertfa acest’a, adusa educatiunei tinerimei din patria, dice „Hírnek“, numai jertfele unui Pázmány si Szechény se mai potu asemena. — (Scrie personala.) Escellenti’arca, domnulu presiedinte alu tribunalului supremu transsilvanu Ladislau Vasiliu Popp după o solie a „Gaz. Tr.“ a depusu in 8 Maiu a. c. iu mânile Maiestatei Sale juramentulu de serviciu. — Deputatiunea alesa din partea Associatîunei agricole, pentru de a* invita pre Maiestatea Sea Imperatulu la alergăturile de cai din Pesta, consiste din următorii membri aleși : Contele Cziráky, Pavelu Somssich, Contele Edmundu Zichy, Contele Pavelu Pálffy , Robertu Czilbert, Iosifu Vermény, Albertu Wodianer, Baronulu Pavelu Lenyey, Septemvriu Sárközy, Consiliaru de economia Peterdy. (Iubire creștinesca). Din Ierusalimu se scrie, ca serbatórea Pasciloru s'a serbatu la S. mormentu alu Domnului după modulu indatinatu sî in anulu acest’a, adeca cu certe sî cu balâi intre Armeni sî Greci, dreptcredinciosi sî nedreptcredinciosi,sî ca intre partidele creștine incaierate a trebuitu sa faca pace bastonulu politiei turcesci. „Intru acést’ave voru cunosce pre noi omenii, ca sunteti inveli aceii meiele. !“ Bugetulu nostru militaru pe anulu 1866 l’a finitu Dr. Giskr’a, la predatu tipariului sî póte ca ’n cele mai de aprópe dale se va ’ncepe desbaterea comitetului respect ivu asupr’a lui. Noi vomu estrage din acestu operatu numai atât’a, ca recerinti’a prestetotu s’a computatu in 100,138.566 fl., acoperirea 9, 066, 225 fl., astfelu incâtu vinu a se da din partea statului 91,072,63 fl. Fatia cu bugetulu militaru de Joe *) Ne bucuramu de acesta rectificare, ear caus’a esîrei in publicu din partea d. Coresp. noi suntemu siguri ca n’a fostu alta decâtu înaintarea binelui comunu. an. 1865 in an. 1866 se vede împuținarea speseloru cu 5,628,906 fl. Va sa daca: mergemu spre bine !— (Maiaru.) Din Satulungu (Sacele) ni se scrie, ca ’n 13 Maiu c. v. tinerimea scólei normale de acolo cu invettatorii, preoții, sî părinții prunciloru împreuna a serbatu maialulu scolaru cu vioiciune deosebita. Totdeodată ni se tramite sî unu discursu rostitu de unu inv., care insa nu ne ierta spatiulu alu reproduce, dar anevoie l’amu reproduce chiaru sî candu amu are spațiu de ajunsu , pentru ca suntemu de părere, ca la o serbatóre scolastica n’are locu „politic’a inalt’a“, carea a devenita unu felu de boia la noi, incâtu nu suntemu in stare a scrie si a vorbi diece cuvinte fara de a ne perde prin politica.— (Unu nou Samaritan.) Un’a din cele mai pompose immormentari din Viln’a fu de curendu immormentarea unui Evreu cersatoriu, anume Caftan, care in decurgere de 30 ani in cele mai ticalose idrenite, cu unu toiagu intr’o mâna si cu lacruia in ceealalta umblase prin cetate din casa ’n casa , strigandu cu glasu mare. Aduceti-ve aminte de seraci, de vedure sî de orfani ! In restempulu acest’a Caftanu adunase vr’o 90,000 ruble, carii impartîse fara de a reserva pentru sine unu cruceriu, totdeun a intre cei mai lipsiti, dandu prunciloru seraci cârti de scóla sî îmbrăcăminte, bolnaviloru ajutoriu sî mângâiere, calatoriloru bani si ori de drumu etc. Cele de lipsa pentru susținerea sea propria sî le castiga Caften facendu tabacu de nasu. Unu esemplu de o iubire a deaprópelui atât’a de ferbinte sî de neeg oistica toti onumera intre cele mai mari raritati. Principatele române unite. Despre starea finantiala a Românie estragemu din „Reform’a“ urmatórele: Cestiunea cea mare, care preocupa tóte spiritele, care ingrijesce cu dreptu cuventu tóta lumea la noi, este cestiunea tesaurului publicu. In adeveru, de pe referatulu dlui ministru de finantie, publicații de mai multe dînarie, vedemu ca finantiele statului suntu forte compromise*, sî tiĕr’a amenintata de unu deficitu insemnatu atâtu din anulu trecutu câtu sî din anulu curinte. Cheltuielile statului întrecu cu multu veniturile sale , sî astfelu ecuilibrulu fiindu ruptu, armoni’a nu mai póte esista, sî consecintiele ce voru resulta din acést’a , potu deveni triste sî ruinatóre pentru statu. De sî referatulu, de care vorbimu, nu este publicatu in Monitoriu, cu tóte acestea, elu fiindu oper’a unui ministru, nu póte fi pusu in indoiala de nimeni, sî cu atât’a mai multu, cu câtu elu vorbesce cu cifre, care suntu mai elocuinte de câtu ori ce vorbe. Astfelu dar paragrafulu urmatoriu din acelu referatu ca: cifr’a de 21,185,803 lei, deficitulu anului curentu, nu numai ca nu este exagerata, dar póte fi mai josu de câtu deficitulu in realitate, sî paragrafulu acest’a, ca o causa poternica, care creaza dificultățile situațîunei anului curentu este deficitulu cela mare ce ni-a lasatu anulu espiratu, pentru ca cheltuielile au fostu in mare disproportiune cu veniturile, aceste paragrafe, dîcenu, suntu de o mare gravitate sî de natura a îngriji lumea despre sortea tesaurului nostru publicu. După espunerea făcută prin acelu referatu de catva insusi d. ministru alu finantieloru, se constata, ca unele din veniturile statului , trecute in budgetti, suntu fictive , pe candu cheltuielile singure suntu positive. Veniturile anului 1864 au fostu trecute in summa de 150,570,087 lei. „Acesta cifra, dice referatulu dlui ministru, este forte departe de cifra reala a venituriloru acelui anu, sî inca mai departe de incasuirile efectuate. Creditele deschise prin bugetulu de la 11 Iuliu 1864 trecu peste cifra de 200 millióne. ordonantiurile făcute suntu de 185 millióne , sî din acesta summa s’a platitu numai 129,772,040 lei, remanendu inca de platitu aprópe 48 millióne lei, in greutatea anului curinte.“ Referatulu domnului ministru de finantie ne mai spune , după unu calcula aproximativu , ca nu crede ca remasîtrele venituriloru anului trecutu sa se urce peste cifra de 20 millióne, de unde resulta unu deficitu din anulu trecutu, celu putîmu de 28 millióne. Budgetulu pe anulu cninte 1865 , aretandu unu venitu de 159,166,677 lei, sî 158,610,220 lei cheltuieli , ne arata prin urmare unu escedinte de venitu in summa de 556,457 lei. Acestu venitu este imaginariu, sî in locu de venitu, noi vedemu din calculele făcute de câtva insusi d. ministru alu finantieloru, prin referatulu seu, unu deficitu de 21,185,803 lei. Acesta stare de lucruri trebuie remediata câtu mai cu-