Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-10-10 / nr. 80
dintia a narai pre mai multi barbati demni si in mai multe Comitate ?— Lucru de mirare ! candu ilustr. Lea D. Comite supremu doresce a sei numele acelor’a pre cari i anumesce agitatori , — desi, amploiații nostri politici ? forte putîmu si bătu capulu cu de acelea. Cum dara voru sei alegatorii ca pre cine sa alega ?— candu elu sermanulu tiera nu este lipsitu de cunoscerea barbatîloru meritați sî de încredere. Ne vedemu dara constrensi sa nu putemu vorbi de dreptulu nostru. După parerea nóstra poporulu trebuie sa cunosca pre bărbații sei meritați sî de incredere , de alta parte in Comitatulu Hunedorei mai este si alta inteligintia afara de amplotati, carea va preda mâna de ajutoriu poporului fara de a pute fi învinuita de agitatori. Red.: Varietati si noutati de di. Nu este de multu de candu Br. Bach carele in cele din urma fu representantele Austriei la curtea papala au trecutu in statulu de odihna seu cum se mai duce s’a pensiunatu. Unii credeau ca acést’a insemna, ca dîssulu Bariara are sa se puna la cârm’a statului sî sa dea frânele absolutistice de nou amâna. Astadi cetirau in „Csas“ asigurarea, ca mentiunatulu baronii aru fi cuprinsu de simtieminte cu multu mai evlavióse sî mai depărtate de sgomotulu lumei. „Csas“ adeca dece , ca bar. Bach aru are de cugetu a se face jesuitu. Nu se póte seiduca bar. Bach e in adeveru cuprinsu de asemenie simtieminte pie, ori ca „Csas“ e cuprinsu de malitiese sî scornesce asemenea vorbe, un’a vnse se dîce ca e adeveratu, adeca, ca dar. Bach s’a re-ntorsu la Rom’a. (LITERATURA.) Insolinitare : Pentru premiulu de siase galbeni anunttatu de redactorulu „Familiei“ pentru cea mai buna novela originala până la terminulu defiptu (1 Octobre) au concursu urmatorele novele : 1 „Secretulu unei nopți“ novel’a originala moto: „Esemplu celu mai nou arete scriito— mulu ; caci— pana suvenirile trecutului te insufletiescu numai, acest’a te îndupleca spre fapte.“— 2 „Marior’a sî Mariuti’a“ novel’a originala, motto : „Nesun magior dolore che ricordarsi dela tempo felice nella miseria. Dante.“ — 3 „Decebalu“ novel’a originala istorica. Moto: Zamolise__ 4. „Geniulu lui Stefanu“ novel’a istorica, motto : Troia, Cartago sî Rom’a.— Opurile aceste se voru judeca de câtra o comissiune de trei. Resultatulu se va publică in luna lui Decembre. (Comorit ória de sierpi.) In Champlitte (depart. Haute-Saône) este o muiere cu numele Boursier, carea prea bine pricepe omorirea sierpiloru. Ca canele de venatu scie sa afle sterpii si cu orecare fluiditate i atrage afara, candu totu cu acea apa stropesce gur’a deschise a sterpiloru, cari indata ametiescu, apoi i omora. Ea acumla e de 45 ani sî se duce ca in vieli’a s’a a omoriti la vre-o 20,000 sterpi. Dela 11 Iuniu 1865 până la 14 Sept. din acelu anu a omoritu 1139 vipere, pentru cari a capetatu ca premiu 284 franci. Dela 1 Maiu până in 10 Septembre 1965 a omoritu 3274 vipere, pentru cari eara a priimitu 810 fr. Pentru totulterpele i se platesce 25 centeni. (Celu mai vechiu opusiterariu.) Studiatii dela universitatea de Oxford in lun a lui Novembre voru arangia o interesanta representare diletanta. Ei voru representa cea mai vechia piesa teatrala : „Sakuntala“ indianiloru, carea totu deodata e si celu mai vechiu opu literariu , multu mai vechia ca Iliad’a lui Omeru si S. Scriptura. Acesta tragedia antica a descoperit’o anglosulu Johnson in Seringatpatnam intre scriptele braminiloru. După traditiunea indianiloru acestu opu fu scrisu de Calidara pe frunctie de arbore înainte de Moise cu vre-o 300 ani. Destulu de caracterizata e pretinsu acestui opu prin el chiara atîunea lui Goethe : „daca vreu sa ducu ceva grandiosu, te amintescu pre tine Sakuntala !“ — (B.) Precum ni se scrie din Timisiór’a, acolo in adunarea comitatensa de marti’a trecuta, vrendu majoritatea cea forte mare de domni, ce representa minoritatea cea forte mica de popor, adeca domnii Magiari, ca d. Misics falia cu Românii, ale caror’a limba ei nu o sciu, sa li faca pre dragomanulu sĕu talmaciulu, din M. cu indignatiune a refusatu acesta pretensiune nedumerita , parasindu numai — decâtu — o adunare a unei representantie de comitatu, carea nu scie limb’a celei mai de frunte poporatiune a comitatului.— Acesta portare a dlui M. ni place. Ea déca a isvoritu din simtinlu seu natiunalu, apoi e calificata de a dovedi, cumca dlu M. începe a se emancipa . Totu românulu carele prin portarea sea publica tinde a ni sustine demnitatea nationala, contribuiesce la eluptarea causei nóstre, sî merita recunoscintta. „Conc.“ avutu ocasiune a ceti despre crudîmi înfrîcosiate comisse de vestitulu Radu si totu odata ca este urmaritu. Resultatulu acestei urmariri ni-lu da „Tromp. Carp.“ in urmatorele: „Monitoriulu“ de alalteieri ne spune urmatorele : Copia după telegrama d-lui prefectu de Muscelu câtra d. ministru de interne. „Conformu cu urgintele ilispositîuni ce amu luatu- amu trimisu pentru urmărirea sî prinderea banditului Radu Anghelu pe subprefectulu din plaiulu Nucsiór’a, d. C. lanulescu, sî sub locot Ioanu Palada, cu plenipotentia de a nu crutiu pe nici unulu dintre presupuși gazde sau complici ai mortului banditu. „Numiții, prin reușita, au justificații încrederea ce am depașii in dloru cu risculu vietiei, după cum va veti incredintia ’ din raportulu ce vi se va supune cu intr’adinsu estafeta. Ultim’a lovitura, din care a picatii banditulu, a fostu data de dorobantiunu, Mande alu lui Martim Ungurénu, in comun’a Gorganu, plas’a Podgori’a, unde s’a gasitu. Banditulu a desvoltatu unu curagiu si o potere erculena in asta lupta demna de admiratu. „Mortalu banditu s’a depusit la vederea publica.“ Felicitaru administratiunea ca n’a mai datu ocasiune advocatîloru umanitari sa-si desfasiare talentele, spre a dovedi ca Radu Anghelu este omu de omenia, trebuinciosu societății; ca n’a mai datu ocasiune tribunaleloru sa balancedie intre aparintie sî intre textulu regei, ca n’a mai datu ocasiune temnitiariloru sa faca scapatu unui asemenea monstru. Candu faptelele acasa, candu societatea decide , asemeni monștri nu potu fi altfelu judecați de câtu precum a fostu judecatu acést’a de catra forti’a administrativa.“ Principatele române unite. Ne odihna mare facea in tiera unu banditu renumita sî cunoscutu sub numele Radu Anghelu. Nu demultu amu Prospectu politicii * Germani’a cea liniscita începe a lua o fatia seriósa. In Munich in septemânile trecute au venito tréb’a la escesse mari. Ans’a data la aceste nu aru poté fi luata tocm’a de unu ce politicu, caci a fostu arestarea unui individu escesivu prin unu gendarmu. Insa acést’a e ce ne face sa credemu ca sî in Bavari’a esista o nadusiéla politica, carea si a facutu de astadata putîm ventil. După ce poporulu uiduindu pe gendarmulu ce-si plinea oficiulu seu, s’au totu immultatu s’ au inceputu a escedă sî sî elu, au trebuitu recultata miliția pentru finiseire. Militi’a insa au fostu fluerata sî insa sî provocările de finiseire din partei au fostu fara resultatu. Numai la ivirea guardei comunale s’au imprasciatu toti in tele parti, va sa duca la ivirea acelora cari suntu concetatienii lor si pe carii iubescu sî stima. Bata argumentulu demonstratîunei. Poporulu au demustratu contr’a regimului si acest’a precuma citimu acum in dîuarie se vede nevoitu a depune frânele guvernului din mâna, cu alte cuvinte in Bavari’a e crisa ministeriala. Nemultiumiri de felulu acest’a audîmu ca domnescu sî in alte state ale Germaniei sî e lucru de multu cunoscutii ca fraternitatea intre militari sî civili nici in Prussi’a nu e infloritóre. Dîna unele din urma ne făcu sa credemu ca dini de Bismark nu i aru fi succesu mai nimic’a in Biaritz. Intr’aceea acasa in Berlinu inca s’aru fi schimbatii ventulu sî regele Prussiei sa fia acum’a ca nici odata pentru susținerea aliantiei cu Austri’a. Din Itali’a afirma ca ocupatiunea francesa din Rom’a nu va pleca tocm’a asta cu pripa după cum era vorb’a. Napoleonu se vede ca nu póte cu un’a cu cone para si punctele cele mai însemnate ale Italiei. Póte sa impulineze trupele sele acolo, dar nu sa le retraga de totu. Altii voru sa scia ca acest’a aru fi o manevra in favorea regimului italianu, fiindu ca tocm’a decurgu alegerile in parlamentu. La deschiderea parlamentului italianu se duce ca va fi de fatia sî regele Portugaliei sî Printiulu Napoleonu. Despre celu d’antaiu se scia ca au visitatu pe imp. Napoleonu, pe nastulu Filului seu, sî se mai adauge apoi, ca aru fi luatu asupra-si rolulu de mijlocitorul intre Pap’a si socrulu seu regele Italiei. In urm’a recunoscerei Italiei de catra Spani ’a ministrulu de esterne austriacu au indreptatu nisce note desaprobatóre de acelu actu. Desaprobarea acest’a au fostu forte rea priimita de curtea din Spani’a. Acum tóte opiniunile se unescu intr’aceea, ca ministrulu austriacu de esterne era bine sa fiu fostu mai cu precautiune. Din Angli ’a se respandi scirea ca betranulu Lordu Pelmerston aru fi zeu bolnavii sî aru fi mare temere ca va mori, caci iau scadiutu de odata poterile in mesura însemnata. Din Franci’a audîmu ca proiectat’a comissiune internationala care sa priveghieze sa reguleze starea sanitaria in Orientu, afla totu mai multa priimire. După cele ce scimu ansa aui datu la acest’a hholer’a din anulu acest’a. Comissiuneai sa resiecta in Constantinopolea.