Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-06-03 / nr. 43
tru provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. ora pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 pe/, anu. 6 fl.v. a. Inseratele se platescu pentru intera ora cu 7. cr. siculu cu litere mici, pentru a dou’a ora cu 51/, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3/, cr. v. a. Telegrafila eie de doua ori pe septeman: joi a si Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a I Ioiei pe afara la c. r. poște , cu bani I gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fi. v. a. I ear’ pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen NTM 43. AMPLU XIII. Sabiiu, in 315 luniu 1865* Maiestatea Sea c. r. apostolica prin preainaltulu autogramu din 5 luniu a. c. S’au induratu prea gratiosu a denumi pre Consiliarulu aulicu alu Cancelariei aulice transsilvane , Augustu Roth de Telegd, pre Consiliarii Guberniului transsilvanu Fridericu Kirchner, Aloisiu de Pap, Iacobu Bologa si Samuilu de Fekete, apoi pre secretarulu aulicu alu Cancelariei aulice transsilvane, mai nainte consiliaru c. r. de tribunaluiu supremu provincialu Georgiu de Angyal, in fine pre directorulu fiscalu alu Tablei r. transsilvane Stefanu de Kováts,— consiliari de tribunalulu supremu r. transsilvanu. Petrecerea M. S. Imperatului in Ungari’a. Continuandu descrierea festivitatîloru din Bud’a-Pest’a , arangiate in onorea Domnitorului, ne bucuramu, ca corespundinti’a de mai josu ne scutesce de ostenel’a de a spune altor’a ceea ce ne spunu si noue alții, sî ca d, corespundinte, cu unulu ce a fostu de fatia , scrie din propri’a intuitiune. De aceea , ca sa nu cademu in repetîri de prisosu, reproduceam aici mai multu numai curenturile rostite la diferitele ocasiuni, ce se detera in acele dîle memorabile. In dîu’a sosirei (6 luniu e.n.) pe la 1 ora după amedi merse Maiestatea Sea in păduricea orasiului Pest’a, pentru de a cerceta espositiunea de agricultura. La intrare Imperatulu fu intempinatu de presiedintele Contele Georgiu Festetics, sî de vicepresiedintii Gavriilu de Lonyay sî Ladislau de Korizmics. După entusiasticee „Eljen“e, ce’ntempinaru pre Monarhulu la intrarea in pavilionulu celu pomposu, presiedintele fu saluta astfelu: Maiestatea Vóstra Imperatesca si Rege Apostolicu! Preaindurate Domne! Nu este tiéra in lumea civilisata, carea sa nu creda a fi de însemnătate înflorirea agriculturei. Chiaru sî acele staturi, in cari precumpanesce industri’a sî comercialu , si priu tóta silinli’a pentru aventarea agriculturei, fiiinlu convinse, ca acést’a este unuia din factorii principali ai tăriei fundamentale a statului. Unde agricultur’a merge continuandu spre decadintia, acolo in scurtu tempu statulu insusi trebuie sa se stingă. Dar mai ca nu este tiéra, unde agricultur’a sa fiu de mai mare insemnatate atâtu pentru individi, câta si pentru statu , ca tocmai in patri’a nóstra. Noi prin positiunea nóstra, prin referintiele nóstre suntemu constrinsi mai cu sema pe langa acestu unu ramu ala industriositatii si activitatii. Cea mai mare parte a poporului nostru se ocupa cu ramii de industria, ce suntu in legătură nemijlocita cu dens’a. Agricultur’a da pâne sî produce poterea aceea, fara de carea statulu n’aru pote esiste, sî ea singura i póte da bunăstare in impregiurari favoritare. Decăderea agriculturei nu numai aru slabi Ungari’a , ci o aru despotu de tóta possessiunea eii. Aceste consideratiuni momentóse ne-au induplecatu pre noi, simpli cetatieni ai patriei, a ne intruni, ca, incatu din partea nóstra , sa inaintamnu toti ramii agriculturei. Pamentulu pentru activitatea agricola a poporului nostru ni sa datu Domnedieu in siesuri largi roditore, pe coline sî dealuri padurose. Dar pe candu popóre mai avute, sprjinite prin industri’a loru, prin capitole mai eftine sî prin inteligintia mai desvoltata , chiaru sî pe pamêntu mai putînu roditoriu ajunseră la resultate mari si ne intrecura cu agricultur’a, noi inca nu poturamu remane in dereptu. Pamentulu celu roditoriu sî activitatea nu ne fura de ajunsu, pentru de a poto concurre cu ceialalti. De aceea ne intruniramu sî ne silimu, a concentra inteliginir’a agriculturala a patriei nóstre , cu cu potere unita sa lucrumu împreuna , sa ne invetiumu intre noi, sa inveliumu dela tie— zile dinafara sî sa propagamu sî ’n patri’a nóstra inteliginti’a aceea, tesaurulu acel’a spiritualu, care singuru póte da materiei sî lucrului viétia sî pretiu. Tempuri grele, impregiurari apesatóre, sî mai multe loviri ale sortei au impedecatu in multe successulu ostenintieloru nóstre, care successu insa de sî n’a corespunsu dorintieloru sî póte nici sperantieloru nóstre, totuși este destulu de mare, pentruca sa nu ne clatinamu sî sa asceptamu cu manile in simtele numai dela favorea destinului. Dar precum natiunea in cele mai grele tempuri au asceptatu si a speratu vindecarea patimeloru seie dela principii sei, asta si reuniunea nóstra vede in patronagiulu Maiestății Vostre celu mai inaltu alu seu sprijinu. Concedet, Maiestatea Vóstra, ca noi acea preainalta gratia, cu carea V’ati induratu a asculta amint’a sî devot’a nóstra rogare sî a ne ferici prin presinti’a Ve personala, sa o putemu privi ca unu amanetu alu preainaltei ocrotiri, ca o garantia pentru aceea , ca si Maiestatea Vóstra credeti ca agricultur’a nóstra este celu mai mare tesauru alu patriei, sî nu veti concede nici odata , cu înflorirea eii pentru alte interese sî privintte momentane sa fia înapoiata. Aretandu drept aceea Maiestatii Vóstre cu plecata reverinda, acesta espositiune modesta putînd copiósa , carea in impregiurarile cele grele de fatia in maesura mai mare nu se potîi face, Ve rogâmu cu firesca încredere, ca sa Ve ’ndurati a priimi cea mai profunda a nóstra multiumita pentru gratios’a cercetare. Domnedieu atotpoterniculu sa Ve binecuvinte sî sa Ve ’ntarésca pre Maiestatea Vóstra in toti pasii pentru fericirea patriei nóstre! (Eljen !) Maiestatea Sea respunse la acest’a: „A pretiuiescu pe deplina tendinti’a cea patriotica, cu ca’ea reuniunea se silesce a înainta aventarea industriei pamentului tierei si a ramiloru de industria, ce stau in legătură cu dens’a, însemnătatea, ce o are acestu ramu de activitate cetatienésca in privinti’a desvoltarei bunei starei sociale si printr’acést’a asupr’a producerei multiumirei obstesci, îngrijirea Mea de principe nu o a trecutu cu vederea nici pân’acum. De aceea precum amu priimitu cu bucuria invitarea reuniunei, asta acum Me convingu cu multiumire despre irite— resulu , cu care espositiunea arangiata de associatiune, ce voiu sa o vedu acum, este insotîta din partea tuturoru classeloru populatîunei tierei. Tindeti sî de aci ’nainte la tînt’a cea mare, ce vi o ati pusu, sî fiui incredintiati de bunavointi’a mea sî de siintiementulu celu sinceru parintescu, ce lu portu pentru naintarea intereseloru acestei frumósetieri sîi cu deosebire ale acestei reuniuni, sî Eu credu, ca resultatulu celu favoritoriu, pentru care invoca binecuventarea celui Preaputernicu, desiguru nu va lipsi !a Cuventulu fu insolitu de vivate zgomotóse, dar curendu se restaura liniscea, căci presiedintele recomanda Maiestății pre cei doi vicepresiedinti, apoi pre dd. Klauzál, Br. Eötvös, Deák, Somsics, contele Ioann Cziráky si Iosifu Verményis cu cari cu toti vorbi Maiestatea Sea mai multu ori mai putînu. Se dice, ca pre Deák s’aru fi numitu „mărirea tierei,.. După acestea cerceta Maiestatea Sea espositiunea dealungulu, conversandu cu membrii reuniunei, apoi Se re’ntorse in cetatea din Bud’a. La 4 ore a fostudinea de curte, la carea au fostu invitate tóte autoritatîle clericale, politice, militare etc. Cele ce urmeza se descrie forte bine corespund inti’a , ce o instrumu mai josu. Noi vomu adauge numai, ca Mai. Sea in 9 luniu au subscrisu in Bud’a aetulu, prin care se stergu judecatoriele militare din Ungari’a. Plecarea din Pest’a a Mai. Seie a urmatu in 9 luniu la 101, ore nóptea, sosirea in Vienn’a in 10 luniu pe la 5 ore dimineti’a. Maiestatea Sea Imperatulu in Bud’a—Pest’a. 0 După decurgere de 8 ani Maiestatea Sea Imperatulu Austriei sî Regele apostolicu alu Ungariei onora cu innalt’a sea presentia pre locuitorii Bud’a-Pestei. In 6 luniu c. n. innainte de a media di la 9 ore sî 10 minute sosi Maiestatea Sea cu o trăsură separata la Pest’a, petrecutu dela marginile Ungariei de câtva locotenatoriu lutierei Contele Pálffy și alte demnități innalte. Sedice, ca caletori’a Maiestății Sale la Bud’a-Pest’a n’are