Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-08-04 / nr. 61
242 la sine dice ca e bine a tinea de cuventulu imperatescu care le promite fia carui popor si statului intrega libertate constituționala. Popórele insa trebue sa spriginesca pre Imperatulu sa-si póta implini promissiunea, implinindu-o si ele pre a loru. Altu cumu Imperatulu pre lângă voi’a cea mai buna nu va fi in stare sa-si Una cuventulu. Popórele voru fi atunci de vina candu in loculu libertatiei va intra o confusiune babilonica, candu apoi regimulu se va vede necessitatu a tinde mân’a după unu mijlocu prin care sa se susțină intregitatea statului, după absolutisms. „Pentru Austri’a mai este forte de lipsa. VL „II. Ca sa fiu bine cunoscute si apretiiite referintiele de dreptu la publicu ale monarchiei." „Unu alu doilea imperiu nu se mai afla, cu referintie atâta de caracteristice in partile sele singuratice, cum este monarchi’a austriaca. Pe candu in alte state mari in decursulu seculiloru s’a desvoltatu o unitate in dreptulu publica si prin acest’a o nationalitate politica, in Austri’a au remasu in viétia tóte varietatile nationale si de dreptu publicu. Cercetarea după căușele acestei impregiurari nu are acum nici o însemnătate. E destulu ca referintiele caracteristice se afla, si ele nu se mai potu delatura acum nici prin fortia (putere), nici prin maestrituri constitutionale." „Austria nu se póte constitui dupa vre-o mustra străină sia câtu de perfecta , cu atâta mai putînu după siablonulu cela mai la’ndelete séu celu mai reu." „Tóte esperimentele de feliulu acest’a nu au succesu sî nici ca voru succede. Ele documenteza o cuprindere superficiala a referintieloru politice, séu arata insuinti’a cea demna de respinsu, de a seduce opiniunea publica prin parole (Schlagwort) imblatite, daca cine va crede sî vrea sa faca si pre altii sa creda , ca pentru Austri’a e destula a se cere o constitutiune, representantia de popor, regimu parlamentariu 5 ca in atare casa imperiulu e gal’a sî ca fericea va sa se reverse apoi in ambundantia preste imperiulu acest’a. După esperintiele făcute cu cele dóue parlamente austriaco si de regimu acest’a e numai o intipuire desiarta." „Austri’a trebue sa se constitue acuzatu după referintiele sele specifice sî caracteristice atâtu in privintia dreptului câtu sî in privinti’a natiunala, sî referintiele aceste numai publicu atunci potu sa vina la valórea adeverata, dara si sa necessari’a nemurire , déca constitutiunea imperiului se va face liberu prin învoirea popóreloru imperiului.“ „Prescurtu, unica cale possibila spre a ajunge la o constitutiune libera si capace de viatia este calea libera, deschisa de Imperatulu prin manifestulu din Septembre. Daca aru mai voi cineva a parasi calea acest’a pentru ca e grea, spre a se abate fara pre o cale larga si bătută, atunci desiguru ca pre o atare cale, fia inca odata atât’a de comoda, acusi vomu sta iarasi in locu." „Sa pasiasca popórele Austriei pre calea libera a constituirei autonome conduse de chibsuire practica si resemnatiune politica. Prin delaturarea legaturei nemtiesci s’a usturatu oper’a forte si situatiunea e favoritóre succederei. Cunosca acum cu deosebire nemții austriaci, ca pentru minoritatea nemtiesca aru fi forte periculosa contopirea in unn stătu centralisatu. Tocm’a sî cu deosebire nemții sa fia pentru mântuirea autonomiei si intregitatiei loru natiunale, in contr’a centralisati unei sî pentru o federatiune organisata intieleptiesce. Ea garanteza tuturoru individualitatîloru libertate sî securantia câtu se póte de mare sî creaza togm’a din multiumirea individualitatîloru puterea cea mai bogata sî mai tare. In constitutiunea federativa firescu lucru, ca nemții nu voru domni (preste celelalte popóre), dara nici nu voru fi domnite (de densele). Cu deosebire Vien’a cea nemtiésca va prospera cu multu mai tare, déca va fi capital’a libera a unui imperiu de popóre libere, decâtu déca aru fi castelulu apriraatoriu (Zwingburg) de popóre subjugate cu puterea:" „Nici unu poporu austriacu sa nu se orbesca de negur’a preincrederei in sine sî sa perda din vedere dreptele pretensiuni ale celorulalte popóre sî cele recerute din visesi impregiurarile monarchiei. Fiinduca formul’a cea comoda a centralisatiunei nu s’a pututu esecuta, sa nu cada cineva, din lene politica, in celalaltu siablomu comodu, in dualisam. Constituindu-se dualismulu monarchi’a se rumpe in dou jumetati si fiacare din aceste jumetati se voru desface in alte parti mai multe. Centralismulu se aru putea Testatori prin fortia absoluta celu putînu pentru unu tempu; dualismulu insa nu e possibilu nici in forma absolutistic’a nici constitutionala, elu aru fi un’a cucerirea imperiului." „Tóte popórele voru esistinti’a imperiului. Pe calea libera asta dara sa caute sî sa afle form’a pentru unirea libera." „Pentru ca sa se intemple acest’a e de lipsa : „III. sa se formeze o paratida austriaca (gesammtoesterreichische) sî sa se puna in activitate. „E unu blastemu pentru Austri’a sî pentru libertatea Austriei, de poporele austriaco chiaru in libertate nu au sovitu sa se intielega sî sa se invoiésca (Blasfemulu nu aru fi fostu, daca aru fi lipsitu tendinti’a de suprematisare , la nemti, in tierile de dincolo, si la magiari, in cele’de dincóce de Lait’a. Red.) Opressiunea absolutismului o au purtatu popórele in concordia fratiasca, dupa ce au devenitu libere, au abusatu de libertate certandu-se si zidarindu-se intre sine, pentru separatismu egoisticu.“ (Vedi observatiunea nóstra de mai susu. Red.) „Acést’a e de vina la tóta nenorocirea venita dela 1848 indice preste Austri’a. Sî atunci si.a fostu deschisa calea libera popóreloru austriace spre o învoire libera la conceperea unei constitutiuni imperiale. Ele insa nu au pasîtu pe calea acest’a, ci au umblatu nimic’a venandu scopuri utopice. Prin acést’a s’a nimicitu libertatea.“ „S’ acum inca nu s’a sterminatu cu totulu reu’a sementia a discordiei, a pluralismului, din popórele austriace. Sî déca se rădică sementi a cea rea in paiu, atunci dóue partide si taia de flueritie dintr’ensele.“ „Un’a din aceste partide e cea absolutistica. Desî Imperatulu au declaratu ca e constitutionala sî ca asta va remane, totusi suntu absolutist in Austri’a sî ei pandescu cu doru momentulu, in care discordi’a popóreloru austriace sa le dea ocasiune sa dîca : „„Nu merge cu constitutiunalisraulu, elu arunca imperiulu in confusiune sî nu neputintia, numai absolutismulu e in stare sa lu tina la olalta sî in putere.““ „Ceealalta partida (dealtminirea numai o coteria) esplotéza discordi’a popóreloru spre a-si da unu nimbu, ca candu dens’a ara posede privilegiulu patriotismului , monopolulu sapientiei de statu sî apostolatulu libertatiei.“ „Coteri’a acést’a scrie sî striga necontenita de libertate sî predica teori’a cea mai abstracta constitutionala, fara de a avea cea mai mica privintta la referințele faptice cu totulu deosebite ale Austriei. Coleri’a acest’a vrea sa faca pre tóte poporele libere după un’a șî aceeași siablona , ea vrea sa acroieze libertatea scólei ei propria dreptu de ordonantia, vrea sa prescrie popóreloru, nu numai cum sa lucre, dara sî cum sa cugete, cum sa simtă. Coteri’a acest’a pangaresce libertatea , pentru ca ea esercita terorismulu celu mai veninosu sî mai ordinariu contra fiacarui, carele cugeta altuieliu sî nu ca dens’a. Ea aduce perirea libertatiei pentru ca nutresee discordi’a popóreloru, ea stimutia necontenitu popórele unuiu asupra altui’a.“ „Coteri’a acest’a austricatu forte multu Austriei, facendu germanismulu, in numele carui vorbea, ariciosu la celelalte popore sî adeca prin aceea, ca se ducea sistematice judecata publicului despre afacerile sî problemele nóstre politice sî prin aceea , ca au corumptu negutiatoresce opiniunea publica sî moralaîu politica.“ „Coteriei acestei întrecute sî stricatóre trebuie sa i se opună o partida liberala austriaca. Acesta o cere mantuirea , onorea si libertatea Austriei. Barbatii pentru asemenea partida se afla la tóte poporele imperiului. Sa se adune dlara, sa fia activi si sa nu se sfiiasca de lupta in contr’a demintiei politice, ordinaritatiei scandalose, brutalitatei teroristice si reviziei de professiune!“ Fagarasiu 10 Augustu 1866. On, Redactiune ! Mai demaci v’amu fostu impartasîtu, ca comunele din Districtulu Fagarasiului sî cerculu Branului au substernutu Majestatii Sele adrese de loialitate , deoblegandu-se a ajutori si pre familiele loru cele lipsite. Acum registramu imbucuratórea scrie, ca Maiestatea mea s’au induratu pregratiosu cu preinalt’a decisiune din 6 iuliu a. c. a lua aceste manifestatiuni loiale la preinalt’a cunoscintia, s’ a demanda, ca sa se descopere tuturoru Comuneloru din Districtului Fagarasiului si cerculu Branului preinalt’a complacere pentru acele dovedi de patriotismu si oferire— In 20 iuliu acescandu-se unu focu infricosiatu in Comun’a Siercaiti’a nutrita de una ventu mare, a mistuitu casele si averea la medieci de familii rapindu si viéti’a la trei persone.— Escelenti’a Sea Dlu Pressedintele Gubernului FML, Conte de Crenneville indata a trimisu un’a mila de floreni din fondurile de ajutor intia ale tierei spre impartire ca ajutore intre cei arși, ceea ce implinindu-se, nenorocitii cu lacremi de bucuria au manifestatu multiumireasea.— Tocmai acum decurge pe aicea sî asentatiunea din Districtulu Fagarasiului cu destula regularitate sî resultatu,— pentru ca feciorii infacisiandu-se toti câti au pututu afla de nou’a chiamare nu numai s’au infacisiatu de buna voia s’ au implinitu si alu doile contingentu ca sî celu d’antâiu, totu din acele classe, dara cerculu Branului s’au distinsu prin aceea, ca a implinitu contingentulu seu numai prin voluntari. Prin aceste fapte se denmitesce destulu de eclatanta scirea adusa de corespundintele Gaz. Tr. dela Tord’a, care scornise, ca s’a reculratu militia spre a duce feciorii la sarte, sî ca Districtulu Fagarasiului de vr’o cinci ani a mai patutu astfelu de rusîne. Déca corespundintele acel’a s’aru fi interesatu mai multu de cunoscinti’a legiloru si prescripteloru pentru întregirea armatei, precumu sî de referintiele interne a acestui districtu , nu s’aru fi