Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-10-23 / nr. 84
Telegraful tiese de doue ori pe septemana : joi’a ai Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiuiu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fi. v. a. ear’ pe o jumetate de anu 3. fi. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Sabiiu, in 23 Oct. (4 Nov.) 1866* tru provinciele din Monarchia pe anu anu 18 f. éra pe o jumătate de anu 4 fi. v.a. Pentru princ.pe V, anu. 6 fi si tieri străine pe anu U a. Inseratele se platescu pentru intaia ora cu 7. cr. siculu cu litere mei, pentru a dou’a ora cu 5 ‘3 cr. n pentru a trei’a repetire cu 3 cr. v. ». NTM 84. AXUL U XIV. Eveniminte politice. Sabiiu in 22 Octobre. In tempulu din urma lu Prag’a loculu catva care se îndreptă tóta atențiunea celoru ce se ocupa de politie’a interna austriaca. Denumirea ministrului de Beust care fu de atâtea ori afirmata sî demintita inca nu este publicata in faim a ofiiciala. N. Fr. Bl. insa susține ca acest’a este desigura sî ca denumirea acest’a nu va trage după sine esîrea Contelui Belcredi din Ministeriu; va adauge si aceea ca Beust sî Belcredi suntu intielesi deja sî in privinti’a politicei interne. Direcțiunea ce o va lua ministeriulu in cestiunea unguresca o deducu politicii din remanerea lui Belcredi sî Majláth in ministeriu ca ara fi favoritoria operatului, seu mai dreptu programului de aicianu.— Aceste tóte insa suntu conjecturi, cari potumane poimane ccpata alta fatia candu ne va da W. Zig deslusirile cum suntu in fapta. In fine eata ca cetimu unu telegramu, prin care se conchiama diet’a Ungariei pe 29 Novembre. In privinti’a politicei din afara, denumirea lui Beusz de ministru, aru insemna pacea. Se zice ca in intielesulu acest’a va fi cercularulu celu va emite câtu mai curendu. In privinti’a Prussiei intru atât’a va areta ore care disparatismu, incâtu ministrulu de Beust nu va incuviinta o legătură mai de aprópe intre Austri’a sî Prussi’a pre câtu tempu va sustii pacea încheiata la Prag’a bitire aceste doue puteri. Austri’a va avea inciun pre viitoriu la o intțelegere sî legătură intre Franci’a sî itali’a. In Franci ’a au produsu denumirea ministrului Beust complacere. Acest’a s’a vediutu inca la cea dintâiu scrie despre acea denumire carea din Stutgart, s’a trimisu la Parisu. Scrrea acést’a se afla in „France“ sî e comitata de unele observări, din care s’aru vedé sî care va fi procederea ministrului de esterne austriacu. Se duce adeea acolo ca programulu se va desvolta numai pretendu prin fapte. Apoi adauge unu pronunciamentu de însemnătate in privinti’a politicei ministrului fatia cu Prussi’a sî adeca dice, ca de Beust aru fi gat’a a face sî concessiuni Prussiei , déca acest’a se va purta totu asta in cestiunea orientata, casî Europ’a nu va suferi o aliantia prusso-russesca. Scirile dela 31 Oct. n. spunu despre reintorcerea Cancelariului de Majlath din Praga. Despre reintorcerea ministrului de statu Belcredi inca nu se scriea positiva. Cele scrise in dîuarie despre radicarea provisoriului in urm’a patentei din Septembre se tîna iarasi numai de politic’a conjecturala (asta dîcu dîuarele vieneze). Despre caletori’a imperatesca continua dîuariele vieneze a spune ca e unu sîru de manifestatiuni de bucuria din partea locuitoriloru pe unde caletoresce Preaviall’a persona.— Din Veneti ’a cetimu acum resultatele plebiscitului , cari au estu după cum se pute prevedea in favorea unirei cu ceealalta Italia. Mai tare voturile au fostu „si“ (rom . asia ; rus.: da) sî numai pre puține „no“ adeca „nu.“— Austriac» cari se mai afla acolo pana la definitiva predare a materialului, se dice ca suntu espusi de multe ori la insultele plebei venetiane. Autoritățile italiane au promisu ca voru luă mesuri energice contra acestoru neorendueli. rim. Veneti’a au trimisu o deputatiune omagiala la regele in Tu- Primirea ei in cetatea acest’a au fostu entusiastica. — In Cagliari pe insul’a Sardini’a s’au intemplatu manifestatiuni in favorea Franciei. Se scrie ca in o diminetia s’a aflatu pe straie harthii cu colori francesci cu inscriptiunea: sa traiasca Napoleonu, si traiasca Sardini’a francesca ! Voimu sa fimu francesi ! Mai curseza si scriea despre cederea Sardiniei la Franci’a pentru Veneti a. Din Rom’a curgu de mai multu tempu acum diverse scrii despre ceea ce va întreprinde Pap’a după retragerea miliției francesei din Rom’a. Regin’a Ispaniei, — carea intre parentese dîsu, abia se mai susține prin deportatiuni de ómeni sî prin intemnitiari, pe tronulu ispanicu — i-a oferitu Papei asilu in tierile sele. 0fertulu acest’a s’a primitu, insa totuși credu cei din giurulu Sântiei Sele, ca Piu IX nu se va duce nicâini, si ca simtlemintele natiunale voru învinge mai curendu sau mai târziu, sî apoi va trece preste „non possumus“ dincolo sî se va împacă cu Victoru Emanuelu. Revista duarstica. Presse cea vechia aduce un mulu de dimineti’a dela 28 Oct. n. unu articulu intitulatu : o dieta uitata. In introducere vorbesce despre cert’a intre organele de akiane sî tiszaiane, care adleca din aste doue sa faca testamentulu dietei inca nici de unu anu alese sî care sa scrie regimului epistol’a de abducere după redeschiderea sessiunei amanate. După aceea vine asupr’a dieteloru ce au a se deschide dincolo de Laut’a sî in Croati’a in 19 Noemvre. Si diet’a Ungariei după mai multe asigurari se dice ca va fi conchiamata câtu mai curendu. „Numai de diet’a transilvana nu mai e nici o vorba ; numai pre acést’a se pare a o fi uitatu regimulu cu totulu. Se pare insa numai asta.“ Spune apoi, ca după sistarea dietei constitutionale a Tranniei, s’a compusu o dieta din aristocrați sau din particularisti austriaci, scosa din ruinele trecutului, cu scopu, ca sa alega deputați la Pest’a in o sessiune ad-hoc , pentru regularea referintiei de dreptulu publicu intre Ungari’a sî Transilvania. „Cum stau astazi lucrurile , se póte spune inainte, sî vnea cu siguritate matematica, ca deputații acesti’a , după ce se voru fi inchisu portîle dietei din Pest’a, se voru intorce cu mânile gete acasa , sî ca abia voru aduce mandantîloru loru ceva din complanarea cu imperiulu, de buna séma insa despre unu arangementu intre Ungari’a sî Transilvani’a nu voru aduce nici o sclie plăcută. După starea lucruriloru in tempulu de fatia nici nu se póte sei candu va putea afla diet’a din Pest’a ce va tempu sî inca déca va pute afla vre-o ocasiune a cugetă sî la Transilvani’a.“ Amintesce apoi, ca tempulu conchiamarei dietei ardelene pe basea legei de representatiune, instituite prin patent’a din Fauru , se vede a fi inca departe, pentru ca regimulu nevreadu a o rumpe cu Ungurii astepta după unu Deus ex machina. De aceea viéti’a publica in Transilvani’a va stagna inca tempu indelungatu , desî interesele materiale ale tierei ceru asta de urgentu încordarea tututuroru puteriloru. Articululu incepe apoi a deveni sî mai interesantu sî de aceea ne luamu ostenala a lu reproduce pre câtu se póte de sinceru in o traducere. „Déca“ (starea descrisa de mai susu) „nu se schimba in graba in vre-unu modu, ne va cresce din credinciós’a tiéra sasésca unu nou Schleswig-Holstein (?!) sî foile nemtiesci voru avé sa-si dateze de acolo relatiunile despre parasit’a stirpe de frate (verlassenen Bruderstamm). „Sî românii (Rumänen) ne voru face griji mari, déca voru mai remane avisati, ca sa mai aștepte multu scirea cea singura felicitóre din capital’a Ungariei. Aru fi insa rusinatoriu pentru Austri’a, candu românii aru ajunge acolo, că sa-si îndrepte privirea catra principatele dunărene. „Este in adeveru dreptu, că lucrurile in Romani’a (Walachei) sî cu deosebire in Moldavi’a suntu preste tóta mesur’a ticalose sî deplorabile. Insa Principele celu nou alu acestei fieri , castigatu din gard’a prussiana, se vede ca totusi au adusu ceva cu sine din simtiulu celu practicu sî economicu alu Hohenzollerilorn. Elu până acum — sî acést’a are sa dîca ceva, candu considerâmu pro antecesorii sei sî greutățile missiunei sele,— inca nu au faculu nici o gresie la batalóre la ochi ; elu face tóte încercările de a rădică pre poporulu seu celu opusu (widerstrebend) culturei sî nepeptenatu (widerhorstig. Aici trebuie sa ne ierte autoriul i, ca nu-i putemu traduce fidelu epitetulu celu frumosii , din causa ca limb a româna inca totu nu au ajunsu la acelu gradu de desvoltare in balacarituri, la care se vede a o fi adusu cea nemtiésca Red.) sî se vede ca nu e imposibilu, ca un’a din cercări sa-i sî succeda. Sî in privinti’nesterneloru nu se afla pre cale retacita. In locu de a fi unu satelitu alu Russiei după cum se așteptă, sî asta a consacră autonomi’» aceloru tieri perirei celei