Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-07-10 / nr. 54
Telegrafuliiese de doue ori pe septe- I maria :J joi’a >i Duminec.’a. — Prenume- j rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a fetei pe afara la c. r. peste, cu bani^ gata prin scrisori francate, adresatecatra espeditura. Pretiuiu prenumeratiu 1nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. I eara pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Sabia , in 10 22 Iuliu 1866. Inseratele se platescu pentru S inteia Ara cu 7. cr. siruiu cu litere mici, pentru a dou’a ora cu 5'. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V, cr. v. a. MTM 54. AXULU XIV. tru provinciele din Monarchia pe anu anu 1 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. i Pentru princ. si tieri străine pe anu IV Jpe, anu. 5 fl.v. a. Eveneminte politice. Sabiiu in 9 Iuliu. Cetimu in „Herm. Zig.“ din 26"fliviu: „După cumu audîmu sa se fia escatu aici in cetatea acést’a precumu sî in Brasiovu nisce ingrigiri, ca adeca o tiera vecina aru crede ca e potrivitu momentulu de o invasame in Transilvani’a, acum, candu iortiele militare ale Austriei suntu ocupate la apusu. Fia escarea de atari ingrigiri o emanatiune din simlieminte patriotice fia din vre-o speculatiune (necunoscuta), atât ca este sicura, ca aceea până acum e nemotivata. De altui intrea abstragenda dela acea imapregiurare, ca nu exista o causa reala pentru o asemenea ingrijire, deorece nu este nici cea mai mica ansa justificativa pentru o tiera invecinata de a face invasiune pe teritoriala austriaca, credemu totuși ca pentru cei fricoși, ca o prisosinta, sa mai adaugerou sî îndreptarea, ca autoritatea oficiala se va vedea nesmintitu indelerata de a face de tempuriu poporatiunei, indata ce amu amenintia acestei’» sî tierei vre-unu periculu, despre scopulu luarei de mesuri proprie- impartaeîri pe fatia sî complete.“ Noi nu petrundemu asta de adencu in arcanele politice; dara in modesti’a nóstra ne-amu face observarea, ca in asemenea cestiuni trebuie sa fiu o foia publica cu multu mai precauta, decâtu sa arunce numai asta o asemenea aserțiune in publicu. Dóue se potu numai : sa aiba séu sa nu aiba temeiu ingrijirea despre care vorbesce „H. Z.tt. In casulu dintâiu la ce acea îmbrăcăminte de frase moróse , de tiera ,învecinată etc., candu vorbesce unui publicu, a cărui tinerime sangereza adi pre mai multe câmpuri de batalia, pentru patria ? in casulu alu doilea, la ce starnesce idei de neliniste sî ingrijire in publicu fara de a spune, care e acea tiéra învecinată, ori ca Turcii, decându s’a lasatu de tiér’a romanésca, voru sa vina la noi ? Aprobamu principiului. H. Zig., dara modulu alesu de a linisci spiritele nu ni se pare celu potrivitu, sî după câtu putemu sî noi cunosce lucrurile, sî un’a sî alt’a e de prisosu, pentruca vorbele de pe strade, din cafenele etc. totu vorbe remanu.— Prussianii suntu in apropierea Viennei, furia resbelului pate sa fia tocmai candu scriemu sîrurile aceste in culme. După cum cetimu insa in dînariele vienese dela 17 Iuliu (sosite târdiu din causa comunicatiunei îngreunate) negotiarile de pace au inceputu a se misca din tóte puterile. „A. Z.“ are sciri dela 14 Iuliu din München, ca se statorescu preliminarie de pace intre Austri’a , Prussi’a sî Bavari’a. După acelea sciii Austri’a face concessiunile cele mai mari (cedendu teritorii in Silesi’a sî Boemi’a (?) ) sî in Germani’a face locu influintiei victoriosei Prussie. Desigurii si Itali’a va fi trasa in preliminariulu de pace, ca sa-si capete sî dens’a partea sea. — Din Parisu se scrie la aceeași fora ca acolo s’a intemplatu in datele din urma lucruri mari. In unu consiliu de miniștri sî in cerculu celu mai de aprópe de imperatulu Napoleonu a fostu o lupta înfocata intre cei ce era pre partea Prussiei sî acei de partea Aust iriei. Cesti din urma cu deosebire Drouin de Lhuys si imperates’a erau pentru convocarea corpuriloru legiuitóre. Acestor’a sa le faca cunoscutu ca prin cederea Venetiei sî prin neprimirea Prussiei a propuneriloru de pace se vede silitu Imp, a parasi neutralitatea sî a se cugeta la pastrarea intereseloru ecuilibrului europeanu. Roucher sî printiulu Napoleonu au fostu contrarii acestei politice. După o desbatere lunga imperatulu s’a decisu pentru cesti din urma. Baelu a mersu cu unu pasu mai înainte, primindu puntele de căpetenie din programulu prussianu, pe basca carora (intre aceste se afla sî esîrca Austriei din federatiunea germana) a sî facutu Austriei propuneri. Schimbarea acest’a se crede ca si are isvorulu din declaratiuni noue făcute din partea Prussiei sî eradîmala de purtarea puteriloru neutrale. Se ducea cu sî in Vienn’a se făcu negocieri de pace sî ca spre scopulu acest’a Benedetti repres. francesu la Berlinu au venitu la Vienn’a. Ost. d. P. asigura insa ca calatoria acestui’a nu au avutu missiune oficiósa, ci calatorindu la Parisu s’a abatutu pre la Vienn’a, ca sa cunosca starea lucruriloru de aci. Din 14 Iuliu se scrie din Parisu la A. Z. ca in urm’a mai multoru consilii ce i s’au facutu contelui de Bismarck din partea Franciei aru mai fi lasatu sî elu din programulu sensta scrie Bismarck sta pre lângă anecsiunile pretinse. După acepre lânga siraformarea federatiunei in federatiune de sfaturi, a carei case politice sa se statoresca prin conlucrarea unui congresu in care vocea cea mai de influintia sa fia cea prussiana, fara Austri’a sa fia representata numai amesurata proportiunei tieriloru ei tînatore de federatiune. Suntu sciri dela 17 după care Benedetti totuși au avutu întâlnire cu ministrulu de Mensdorff sî in dîu’a de daturu de mai susu au fostu chiaru si in audiiitia la imperatulu. Respunsulu definitiva sî la reservatu Majestatea Sea pe dîu’a urmatóre. Din Italia se scrie la „K. Z.“, ca in Bologna are sa sosesca câtu mai in graba legiunea magiara pentru ca sa ia parte la resbelulu contra Austriei. Vre-o trei dieci pe prinși (ai italieniloru) au intratu de buna voia in legiune. Kossuth au plecatu spre a se uni cu Garibaldi. — Despre Kossuth se duce mai departe ca aru fi emisu unu manifestu catra natiunea „ungurésca“ in limb’a magiara (poftimu dloru cari faceți deosebire intre „unguri“ sî „magiari“ , spuneti cum va fi dîsu Kossuth nu nu manifestulu seu , déca au emisu vre-unulu , pentru cri sa-i fia evedenta deoosebirea cea fina intre natiune „ungurésca“ si „magiara.“) Regimulu italianu face studii cum sa administreze regatulu venetianu. Din Bucuresci se telegrafeza din 16 Iuliu ca Ioanu Ghic a s’a intorsu de la Constantinopole ; parte a a legatu recunoscerea principelui de Hohenzollern de conditiuni , cari acest’a după ce a juratu pre Constitutiune numai este in stare a le primi. Intre alte denega part’a recunoscerea ereditatiei in ospodaratu. Din câmpulu resbelului. La media nópte. Inscrintiunile cele mai din urma aflate prin dîuarele cele mari vorbescu despre concentrarea puteriloru prussiane spre Vienn’a. La Martingau au fostu dumineca, o lupta mica ’in urma carei fiindu prussianii mai numeroși, ai nostri s’a retrasu la Liberidorfu sî Fiaii. Husarii Hessen-Kassel sî Radetzky s’au retrasu la Hardegar, unu orasienu micu in cerculu Geras. La Frain sî in alte pârli pre Thala s’au aruncata tóte podurile in ventu. La orasiulu Laa de lângă Thala se astepta sa se intemple o lovire mai însemnata , pentru ca pre câmpiile acestui orasiu era concentrata multa putere de militia austriaca. In orasiu, firescu lucru era nelinns cea mare. Landenburgulu sî Presaulu centruri de drumuri de feru erau in manile austriaciloru sî pe deplinu scutite cu trupe. In loculu dintâiu sta Edelsheim cu calaretiii sei. Pe aici se tragu trupe însemnate dela Olmütz câtra Dunăre. Trei ore dela Laa in Grusslach au sositu in 14 Iuliu înainte de a medi avantgarda prussiana dela armat’a de sub principele Fried. Carolu. De catra Silesi’a se fia ajunsu prussianii pana la Hradisiulu ungurescu pre care l’au sî ocupatu. In cercurile militarie, după cum se vorbesce , circuleza spirea, ca prussianii cauta sa treca Dunarea pe trei locuri sî adleca la Mauler, Florisdorfu sî pote la Marchegg (Hainburg). Calatori spunu, ca prussianii s’au asiediatu in castre maro (lager) la polele muntiloru spre Marchfeld. Posesiunea loru e unu semicercu înaintea Hangsdorfului, Mailbergului, Strassdorfului până la Staats sî Falkenstein. Anteposturile loru sau vechiulu la Wolfersdorf până la Oberstinkenbrunn. Trupele fiindu forte ostenite se vede ca voru ave repausu. Dumineca era vorba despre o pausa de arme de trei zile. Marti nu mai avea nimenea voia sa creda asta ceva pentru ca prussianii si continuara înaintările loru. Lundenburgulu despre care pomenirumu mai sniu ca e inaintu sî pâdîtu bine , fii parasitu de trupele nóstre si inca Luni sér’a la 8 ore ocupatu de 4000 prussiani. După „Ost. ti. P.“ amenintia prussianii Galiti’a. O scrie de totu însemnata aduce „O. d. P.“ După aceea sa fia ocupatu prussianii deja Hradischulu ungurescu. De aci póte inimiculul in curendu efectul legatur’a intre corpurile dela nordu (Stolberg sî Knobelsdorf). Insa fiinduca prin impregia-