Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)

1866-08-07 / nr. 62

Telegrafulu ese de doue ori pe septe­­mana :j joi’a si Duminec’a. — Prenume­­ratiunea se face in Sabiiu la espeditur­a foiei pe afara la c. r. pește, cu bani gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiu­­nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. ear’ pe o jumetate de anu 3­ fl. 50. Pen­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­ Sabiiu , in 7/19 Augustu 1866, tru provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 pe­­/, anu­ 6 fl .v. a. Inseratele se platescu pentru intera ora cu 7. cr. siruiu cu litere mici, pentru a dou’a ora cu 6'­, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 '/­ cr. v. a. 02. RATLU XIV. Sabiiu 6 Augustu. Dîu’a de asladi este pentru noi o dî de îndoita solemnitate, pentru ca prelânga serbarea Schimbarei la fatia serbariu sî dîu’a nascerei IMajestatei Sele P­r­e i­n­a­r­­tului nostru Imperatu Franciscu­ losifu I. Semnele cele d’antâiu ale acestei Serbatori fura astadi de diminetia sunetulu tunuriloru din afara de cetate si alu musicei militarie care facea reverite pe stratele principali ale cetatiei. Mai Mrdiîu se, tînu servitiu Ddicescu in bisericele tutu— romu confess Hîîîl Totu. — înaintea Bisericei rom. cat. se postă o bataliune din reg. serbo-banaticu de margine, care garnisoneza aici, sî deduo biciuuitele salve, ce­ erau comitate de ale artileriei postate afara decelate. La 9­­/4 ore înainte de a medi se făcură primirile tuturoru autoritalîloru sî corporatiuniloru la Serenitatea Sea Principele M­o­n­­tonuovo, FML. sî Comandante generalu in Transilvani’a. La 3 ore va fi unu din ur mare la Serenitatea Sea. — Fveneminte politice. Sabiiu in 6 Augustu* Ce privesce politic’a interna , după putînulu sgomotu despre convenirea mai multor capacități slave, federa­lice la Vien’a ; du­pă sciri despre schimbări in ministeriu sî in fine după unele sciri despre formarea unui ministeriu ungurescu — au intratu fara o tăcere adenca. Din Prag’a aflamu sciri prin dîuarie in urm’a carora Prussi’a cerea dela Austri’a sa recunosca regatulu Italiei cuprindiendu in acest’a sî regatulu lombardo-venetianu înainte de incheiarea defini­tiva a păcei. — Alte scrii ne spunu ca Itali’a va fi recunoscuta formalu sî din partea Austriei după incheiarea păcei. Armistitiulu cu Itali’a ne spune „W. Abclp.“ ca este incheiatu pe patru sep­­tamâni sî deca nu va fi abolîsu in terminu de diece­dîle dela es­­pirarea celoru patru septamâni va dură șî mai departe. Lini’a de demarcatiune este cea politica dela mare pana la Palm’a uuora de acolo presto Torre până la Tarcento, pe aci pe Tagliamento pre­sto Tolmezzo șî mai departe pre culmea muntilor­ până la Monte Cagliano. Pentru Palm’a nuov’a sî intariturile esterne ale Vene­ției lini’a de demarcatiune e trei mile in cercuitu. In urm’a statorirei acestei linii trupele italiane s’a retrasu la tó­te punctele, asemenea si garibaldinii din Tirolu. Conditiunile de pace din partea Austriei se duce ca aru fi urmatórele : 1) Armatei italiane sa nu-i fia iertari a intră in nici o fortaretia­nainte de incheiarea definitiva a păcei. 2) Itali’a sa dee Austriei o compensatiune pentru fortaretiele patrulaturei a câroru întărire pre ea a costat’o milióne. Pre lângă a­­ceea— amesuratu marimei sî popor aliunei tierei— sa selvesca o parte a datorieloru de statu austriace. 3) Itali’a sa renuntte dela pretensiunile sele asupr’a Trientinului. Regimulu Italiei se pare a asceptă aceste conditiuni— de cari e legata incheiarea definitiva a păcei afara de punctulu alu 2-lea ce se referesce la pretensiunile de compensatiune ale Austriei, cari după calcululu lui Napoleonu stie la 110 milione fl. Sa insemnamu aici sî o scrie telegrafica din Florenti’a des­pre carea nu si sciu dă inca omenii politici socotél’a, in carea se duce, ca Prussi’a vrea sa sustîna pre Austri’a in posessiunea Ve­neției. Presse crede a fi o erore in depesia sî îndrepta in locu de Austri’a cu Itali’a. Altele, cum amu dîsu, sustinu testulu de mai susu sî adaugu,ca in tempulu din urma Prussi’a este afabila catra Austri’a. Scirile telegrafice sosite in 16 Aug. (la H. Zig.) spunu, ca negotierile de pace din Prag’a suntu terminate sî ca recunoscerea Italiei e pronuntiata pre lânga conditiuni. Mai departe se dice ca negotierile de pace cu Itali­a nu vor i­m­pedeca incheiarea defini­tiva de pace cu Prrussi’a. După „D. A. Z.“ confederatiunea nordica aru fi incheiata si adeca eu statele : Mecklenburg-Schwerin, Sachsen-Weimar-Eise­­nach, Mecklenburg-Strelitz, Oldenburg, Braunschweig, Sachsen- Altenburg, Sachsen-Koburg-Gotha, Anhalt, Schwarzburg-Sonder­hausen, Schwarzburg-Rudolstadt, Waldeck, Reussz , Schaumburg- Lippc, Lippe, Lübeck, Bremen sî Hamburg. Punctele mai însem­nate ale conventiunei acestei confederatiuni suna : Trupele confe­ deratiloru stau sub supracomand’a regelui Prussiei, regimele con­federate conformu legei elect, din 1849, voru ordonă de odata cu prussii alegerea deputatiloru la parlamentu care va fi comunu cu alui Prussiei. Atingatoriu de statele germane dela média-di se spune din Berlinu, ca toți plenipotentialii acestoru state, fără de a fi invitați au sositu aci. Se crede ca negotierile de pace se voru incepe cu fia­care din aceste state numai decâtu.— Temerile despre stricarea relatiuniloru intre F­r­a­n­c­i’a sî Prus si’a se immultiescu. Caus’a este ceea ce amu pomenitu sî in rendulu trecutu : compesatiunile pentru crescerea Prussiei. Mini­­mulu celu pretinde Franci’a este regularea m­arginiloru seu mai bine restaurarea loru după cum au fostu acele la 18] 4. Déca Fran­ci’a nu póte sa câștige aceste margini, atunci nu va recunosce mă­rimea fu­tare a Prussiei sî mai curendu sau mai târziîu aru trebui sa vina lucrulu la unu resbelu intre aceste dóue pateri sî acést­a cu atâtu mai veriosu cu câtu unu atare resbelu pentru Franci’a aru fi de o parte populariu sî natiunalu, de alta parte o necessita­te dinastica. In P­a­r­i­s­u mai domnesce sî credinti’a ca nu va sa vina treb’a până intr’atat’a pentru ca, precum au esistatu tempu mai in­­delungatu in secretu tratatulu Prussiei cu Itali’a, tocm’a asta póte sa esiste si intre Prussi’a sî Franci’a. Acest’a se va vedea la stipularea regulariloru de margini. Despre Imperatulu francesiloru se duce ca e bolnavu sî acé­st’a Păru fi induplecatu a părăsi astă cu grab’a Vichy. Depestele telegrafice sosite in 13 la Vien’a in cunosciinitéza , ca imperatulu pe 14 Aug. se aștepta la Chalons, déca cum­va nu va fi impede­­catu de tempu nefavoritoriu. Impregiurarea din urma o explica unele de o mant’a, prin care se acopere bolirea imperatului, carele aru fi patimindu greu. O depesta tolu de daturu de mai susu combate faim’a impras­­ciata de „Times“ despre intentiunile resbelice ale Franciei. Nu­­mit’a fosa engleza si luase ansa la acea faima dela cumperarea din partea regimului a 20,000 de remondi sî a unei catarîmi forte însem­nate de salpetru (pentru facerea pulverei de pusca). Cumperarea remondeloru au fostu necessitatu pre regimulu francescu sa o soliciteze, pentru că sa nu aiba mai târziu concurintile altoru regime, incatu pentru provisiunea palverei aceea e completa si regimulu nu are trebuintta sa faca cumperaturi de salpetru. Cea mai buna dovada de intentiunile pacinice ale imperatului e ca impor.­au subsemnatu inca înainte de tempu (in 10 Aug.) decretulu pentru demiterea soldatiloru din clas’a dela 1859. Venirea lui Mac Mahon la Pa­­risu se explica din cause familiarie.— R­u­s­s­i’a­pre carea o admiră Europ’a mai dem­adere pentru tacerea ei incepe a-si arata interesulu pe fatia de cele ce se in­­tampla in Europ’a centrala. Argumentulu celu mai eclatantu aru fi, déca se adeveresce, negotierile ce se făcu pentru o casatoria intre regele Bavariei Ludovicu II. si Marea princesa Mari’a din Russi’a. Este cunoscutu, ca acést’a este unu modu forte usitatu de a-si câștigă influintia in afacerile germane. In privinti’a acé­st’a pare ca se intalnescu interesele russesci cu cele franceze sî mijlocitu inaintéza sî interesele austriace. Unu altu folosu ce se crede Russi’a alu trage din situatiunea de fatia a Europei este russificarea Poloniei. După unu ukasu din 6 Aug. n. sositu dela Petersburg in Varssovi’a, tóte afacerile ofi­ciale, trebue sa se porte de aci încolo in limb’a russasca. O per­sona de însemnătate in Russi’a sa se fia esprimatu, ca fiindu tra­tatele dela 1815 acum nerespectate pre Russi’a nu o mai impedeca nimic’a de a intrupă regatulu polonu cu totulu in Russi’a. Missiunea gen. prussiana de Mannteuffeln la curtea din St. Petersburg da ansa la multe comentări. Unele douarie voru a sei ca deca eră o intțelegere de mai nainte intre aceste dóue cabine­te missiunea acest’a era de prisosu. Credinti’a despre o eventuala cedere a pârtîloru polone din partea Prussiei asta dara nu si­­aru află temeiulu. Caracteristica este impartasirea unei foi oficióse din Berlinu despre cris’a ministeriala din Rom­ani’a, carea se duce acolo, ca e

Next