Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-10-20 / nr. 83
Telegrafulese de doue ori pe septemana : joi’a si Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a oei pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a prin scrisori francaie , adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. ear’ pe o jumetate de anu 3. fi. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Sabiiu, in 20 Oct. (1 Nov.) 1866. Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. siculu cu litere mici, pentru a dou’a ora cu 5/3 cr. si pentru a trei’a repetire cu 3‘/a cr. v. a. 12 83. AIWILU XIV. tro provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu ld pe/, anu. 6 fl v. a. Eveniminte politice. Sabiiu in 19 Octobre» Done telegrame de mare gravitate aduce „Hrm. Zig.“ etc. de eri, pre care le reproducemu după cuprinsulu toru : „Vien’a 29 Octobre. Alalta eri ser’a s’a arestatu in Prag’a unu individu suspectu de a fi atentatoriu asupr’a Imperatului. Acel’a , unu sodalu de croitoriu , fu observatu de unu capitanu englezu Palmer tocm’a in momentulu , in carele rădică man’a drepta, in pare a avea unu pistolu incarcatu, sî candu Imperatulu, carele esîse din teatrulu cechicu, vrea sa se urce in trăsură. Capitanulu prinse numai decâtu pre acelu ornu si lu prede de judecaliei» „N. Fr. Bl.“ afla, ca acelu individu nu e de nationalitate germana.“ „Vien’a 29 Octobre. Esîndu Imperatulu in 27 1. c. scria deja o productiune in teatrulu cechicu din Prag’a , candu se urca in trăsură, capitanulu englesu P. oservă cum unu barbatu rădică mân’a drepta in carea tînea unu pistolu micu. Capitanului apasă mân’a in rosu, su apucă pre individu de peptu, iéra atentatoriulu ascunsa pistolulu in unu busunariu laturatu. Atentatorulu e unu sodalu de croitoriu, anume A. B., e casatoritu si are doi copii. La arestarea lui s’a aflatu pulvere de pusca inveluita in o carpa de metasa, 3 capsule si unu astupusiu; pistolulu eră tare incarcatu, dóue cocosiuri încordate fara capsule.“ Din Prag’a, până la funest’a scrie ce o deduramu mai susu, cetimu numai de ovatiuni sî manifestatiuni de bucuria, pentru cercetarea preinalta de care se bucura cetatea acest’a, venindu Majestatea Sea acolo. Nenumerate audientie din partea Maj. Sele , decoratiuni, visite in institutele publice, asistentie la diferite productiuni sî alte de feliulu acest’a cetimu in tote foile. Pres’a centralistica înregistra sî comenteza cuvintele majestatice dela ocasiunile audientieloru, date diferiteloru deputatiuni. Astă ne spune Presse sî alte foi vieneze, ca M. S. s’au esprimatu cu ocasiunea unei primiri de o deputatiune : „Postpunerea a ori ce partide este spriginirea unitatiei imperiului, insuinti’a deputatiunei sa fia ajungerea acelei spriginiri.“ O serie telegrafica de mai nainte ne anunttase, ca Majestatea Sea au chiamatu pre ministri la Prag’a sî ca Willersdorf sî de Majiáth aru fi sî plecatu intr’acolo numai decâtu. Despre diet’a Ungariei se suna de nou, ca va Fi câtu mai ingraba convocata. (Unele dîuarie o amana iarasi pe Decembre.)— In Pest’a sî chiaru sî in Vien’a sî acum e lumea politica ocupata de „pronunciamentulu“ lui Kemény in numele deăkistiloru. După unu telegramu din 30 Octomvre n. au decisu consiliulu ministerialu in Prag’a ca indata sa se conchiame diet’a ungurésca. Totu in acel’a se spune ca D. de Beust au depusu juramentulu in manile Imperatului. Belcredi sî Majlath remanu in posturile loru. In Boemi’a s’aratîtu ur’a in contr’a jesuitiloru asia de tare incâtu regimulu se duce ca se va vede necessitatii a luă lucrulu insusi a mâna. Deputatiunile la Locuti intia sî la Cardinalu in acesta privintia inca nu au avutu nici unu efectu. Intr’aceea ameninttarile cu trecerea la protestantismu iau dimensiuni totu mai mari, cu deosebire in partîle de media nópte resaritu ale tierei. Manifestatiuni in contr’a jesuiteloru au fostusî in alte pârti ale Monarciei, precum in Austri’a de susu sî de josu in Carinthi’a sî acum cetinu ca sî in Trieste. Din Parisu se scrie ca Napoleonu se ocupa fórte multu cu afacerile interne ale Austriei. Din Prussi’a se latase scirea ca pentrucă sa-si asigure acest’a provintiele dela marea baltica in contr’a Russiei, intentioneza o aliantia cu Scandinavia. Acesta scrie aru fi in contraducere cu cele ce curseza despre o apropiare intre cabinetele din Berlinu sî Petersburg. Intre atâtea sciri crucisie si curmcdesie din partea acest’a va fi interesanta a cunosce sî unele espectoruri ale dnaristicei prussiane, care se vedu a privi câștigurile prussiane de până acum de lucru pe jumetate sî care tindu a uni Germani’a intréga sub scep trulu prussianu. Iata cum se esprima Staatsb. Zig. : „Sî déca pericululu aru fi asta de aprópe, ca sa nu mai putemu așteptă constituirea Germaniei de nordu mai antâiu, ci incredintiandu-ne puterei armeloru, carea au adosu pe Austri’a in siepte dîle la cădere, sa scapamu pre nemții austriaci de juguiu slaviloru; sî déca rănile ce ni le-a înfipta resbelulu din 1866 inca nu aru fi vindecate;— noi totuși amu strigă : Susu la unu nou resbelu contr’a Austriei sî atunci fara de mila, compătimire sî privintia josu cu ea pentru totu deun’a.“— Amintisemu in multi trecutu despre pacea încheiata intre Prussia sî Sassoni’a. Cuprinsulu tratatului de pace este esentialminte urmatoriulu : Sassoni’a se alatura la federatiunea nordica germana. Reorganisatiunea armatei are sa urmeze indata ce voru fi statolite determinatiunile pe a carora base se voru face reformele pentru armat’a federatiunei. Până atunci prussianii garnisoneza mestecatu cu Sassonii in unele cetati ale Sassoniei , fara comand’a suprema presto trupele sassone o purta deocamdată comandantele suprema prussianu, aflatoriu in Sassoni’a. — Sassoni’a platesce 10 milione taleri in trei termini pana in finea lui Aprile 1867. Telegrafulu din Sassoni’a va fi dreptu esclusivu alu Prussiei. Cei compromiși politicesce remani nepedepsiti. — Representatiunea diplomatica se va regulă după principiele cari voru fi datatorie de mesura pentru tóta federatiunea nordica germana.— Regele si regin’a Sassoniei a sositu deja in resiedinti’a sea. Regele au emisu proclamatiune catra popor, prin care- i multiumesce pentru loialitatea sea in tempurile cele grele. Promite a fi credinciosui nouei legaturi că celei vechi sî ca va pune totu in lucrare spre a inaintă fericirea Sassoniei si a Germaniei. Din Petersburg se telegrafeza, ca unu manifestu imperatescu anuntta incredintiarea Marelui duce clironomu cu princes’a Dagmar din Dani’a, carei i se dede titululu de „inalti’a imperiala.“ Fiindu protestanta princes’a au trebuitu sa tréca mai antâiu la biseric’a ortodocsa resariténa. Din Parisu se mai spune, ca imperetulu Napoleonu in 25 Oct. n. au venatu in tufistulu de la Versailles. Din Itali’a se spune, ca regele Victoru Emanuilu numai in 7 Novembre n. va veni la Venetia. Din Constantinopole se spune, ca Principele Carolu au sositu in 24 Oct. n. acolo. Despre detaiurile primirei suntu prea putîne scrii. Suntu atâtea versiuni despre unu arangemintu intre Porta si principe. Asta se zice ca Port’a a recunoscutu , ca principele Carolu sî descendenții lui direcți sa fia pentru totu deun’a regenți in Romani’a. Cifr’a armatei României s’a statoritu cu 30,000 feciori. Principele are dreptulu de a bate monete (bani), dara nu sî de a crea decoratiuni. Cu puterile marginasie póte incheia conventiuni aministrative, dara nu sî politice.— Principele Carol I au primitu visit’a corpului diplomaticu. Din Creta cetimu după isoare grecesci ca in 13, 14, sî 15 Oct. n. creștinii au batutu armat’a turcésca. Acest’a la retragere au aprinsu siepte sate. Mustafa Paslă au mai cerutu ajutorie. In urm’a acestei cereri au sî plecatu vre-o 7 fregate si noi de linia, cu o parte din gard’a sultanésca si alte trupe , care aveau sa sosesca pe 23 Octomvre la Canea. Scrrea despre omorulu comisu din partea Greciloru creteni asupr’a lui Husan Pasiă, trimisu la densii in calitate de parlamentariu, se adeveresce. Din celelalte provincie turcesei sosescu sciri serieseresci Din Romani’a aflamu ca corpulu consulariu din Bucuratulu Principelui Carola înainte de plecare, consululu rusescu insa nu, sî acum se suna, ca elu a avutu instrucțiuni dela cabinetulu seu că sa se perte astfeliu. O epistola a lui Bismarck catva Principele Carola face rotund’a prin dîuarie. Nu scrmu incâtu e autentica séu apocrifa, destulu ca un tempulu de fatia este si acest’a o curiositate că multe altele. Revista dinarstica. „Zukunft“ aduce unu articulu privitoriu la Organisa-