Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-06-01 / nr. 44
tru provinciele din Monarchia pe ana anu ) 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 pe a anu. 6 fl v. a. Inseratele se platescu pentru iinteia ora cu 7. cr. siculu , pentru a dou’a ora cu 51. cr. si pentru a treia repetire cu 3 V. cr. v. a. Telegrafuluese de done ori pe septemana: joi’a si Duminec’a. — Prenume-i rațiunea se face in Sabiiu la espeditur al foiei pe afara la c. r. postp, cu baniig gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeral in 1 nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a.lur’ pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Penru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Ute 44. WIII XV. Sabiiu , in 1113 Iuniii 1867. Eveneminte politice. Sabiiu 31 Main. In Sambat’a trecuta se seversî adtulu incoronarei Majestatiei Sele Imperatului de rege apostolicu alu Ungariei, dupa cum amintiseramura „Mai nou“ in zruáu trecutu. Duaristic’a magiara se investi , in parte, in aceea dî, in colorile națîunale unguresci. De altmintrea sî cea cs, precum sî cea translauana privesce in aculu acest’a unu punctu insemnatu in viétia politica a monarchiei intregi. Festivitatea dîlei acestei’a e insolita de trei acte însemnate, dintre cari dona privescu pre Ungari’a specialu si mulu monarchia intrega. Aceste suntu amnesti’a generala data pentru compromișii politici din Ungari’a fara de esceptiune; intorcerea darului de 100,000 # in favorubtilu orfaniloru sî veduveloru honvedîloru din 1848/9 sî a schilavilîloru honvedî din acele tempuri, in fine amnestia pentru eliberarea criminalistiloru acelora, cari au suferitu cea mai mare parte de pedépsa dictata de legi, déca au doveditu acei’a ca intia sî îndreptare. După câtu ne ierta spatiulu imparta sîrau mai la vale unele detaiuri despre încoronare. Dincolo de Lail’a adres’a in cas’a deputatiloru este deja primita mai de cas’a intrega en esceptîunea a putîndru voturi. Asemenea si cea in cas’a de susu, unde opositîunea e ceva mai numerosa insa totu asia de putina incâtu se perde pre lângă ceea ce a votatu cu adres’a. Senatulu imperialu după reversîrea acestoru acte a intreruptu activitatea sea pentru 15 dîle. Dlu ministru de Beust sî deputatîrii din senatulu imperialu participară deja la festivitatîle incoronarei in Bud’a-Pest’a. In Germani’a se desvólta incetu procesulu miGcarei, căci prelânga aliantiele încheiate intre Prussia cu staturile de sudu ale germaniei, aduse sî din parte-nela cunoscinti’a publicului la acum s’a mai incheiatu o alta legătură tempulu seu, intre nordulu sî sudulu Germaniei prin asia numitulu Zollverein. Asia dara acum vomu ave sa vedemu in Berlin, tînendu-se consultări asupr’a cessiuneloru de dare, de negotiu sî de vama ale Prussiei, Germaniei de nordu sî de sudu , asupra cessiuneloru militarie sî de dreptulu penalu alu Germaniei de nordu, cu unu cuventu pre rendu se contingu tote resursele sub unulu si același acoperementu pana candu se va presenta Europei cu lucrulu gal’a. Din Parisu se scrie ca intre festivitățile capeteloru încoronate se intempla si unu incidența neplacutu. Acest’a e atentatulu asupr’a Imperatului Russiei, de care se referiramu pre scurtu sî noi in mului trecutu. Ceea ce aflamu acum mai pre largu este, ca unu june polonu anume Berzorwski a puscatu asupr’a caretei in carea siedeau Imperatii Franciei sî Russiei sî doi Mari principi rusesci. Apropierea puscatoriului de caru a fostu mare. Unulu din cei ce petrecea carel’a imp. calare observa pre ucidietoriu sî se indrepta cu calulu spre elu. Prin acest’a mântui viéti’aceloru din careta se espuse pre sine periculului sî sacrifica calulu de sub sine carele sî cadin mortu fiindu puscatu prin capu. Atentatoriulu fu arestatu numaidecâtu sî la ascultare mărturisi ca impuscatur’a o a indreptatu asupr’a Imperatului Russiei. In momentulu puscaturei Imperatii indata se radicara , ca sa véda publiculu ca nu suntu vatemati sî se spune sî aceea, ca publiculu au eschiamatu „sa traiasca.“— Se mai spune ca la deosebite preumblări ale Craiului Russiei poporulu lu primea cu „vive la pologne!“ sî „a bas le lyran !“ Cu tóte acestea festi— vitatîle nu s’a intreruptu nici decum, ci urmeza mereu.— Multiumite lui Ddieu s’a facutu in biseric’a ambasadurei rusesci. — Din Constantinopole se vorbea de o conjuratiune. Despre caracterulu ei inca nu se scie nimic’a positiva. Unii afirma ca e o intriga pentru de a impedeca caletori’a la Parisu. Din Bucuresci se telegrafeza la dîuarele din Vien’a despre o resculare in Bulgari’a.— In Romani’a a intratu Colonelulu Adrianu in ministeriu ca ministru de resbelu. Ceremoni a incoronarcî. In 8 loniu la 7 ore dimineti’a s’au pusu sîrulu incoronarei din castelulu regiu in miscare , premergandu acestui’a unu escadronu de husari. Sirululu formeza afara de suit’a imperatésca , sî gard’a imperatésca, mulțimea persóneloru sî notabilitatîloru asistente la încoronare, puși toti in ordinea cea mai plăcută după rangu sî demnitate, partea cea mai mare calări sî putini pedestri. Mai câtva urm’a șirului merge calare Majestatea Sea Imperatuluiî Regele a fost, in uniforma ungurésca de Marestalu campestru , avendu in drept’a pre Eppulu, calare, sî in slâng’a pre loca teminlele palatinului regiu ung, cu sabi’a scósa , calare. De ambele pârli ale Majestatei Sele ceva mai îndepărtare suntu căpitănii de garda , după Maj. Sea magistrulu camerariu (cubiculariorum magister) sî generalulu adjutantu, apoi ambele magitrate din Bud’a sî Pest’a cu capelele descoperite si siess garde unguresci. Maj. Sea Imperajtes’a sî Regin’a in costumu ungurescu urmeza in trăsură de gala cu optu telegari, incungiurala de mai multe demnitati de curte, calări sî pedestri. Imperatesei sî Regineii urmeza cinci trasuri cu câte siase telegari , in care siedu mai multe domne de palatu, după acestea detachementulu gardei unguresci de curte calare sî garda de gendarmeria, calare. In fine sîrululu inadeiă o compania de infanteria sî unu escadronu de husari. Sîrulu acest’a se misca câtra biseric’a parochiala din cetate lângă care paradeza doua companii de infanteria. Câtu line drumulu, pre care merge sîrulu acest’a se afla unu spahiru militariu. In piatrele mai mari este asiediata infanteri’a sî cavaleri’a formandu 0 masa. înaintea usiei bisericei se scoborî Majest. Sea Imperatulu sî Regele de pe calu, sî Maj. Sea imperates’a sî Regin’a din trăsură; la usi’a bisericei suntu intempinati de primatele asistenții sei inornate de pontificare. Ingenunchindu Majestătile pre tapetulu asternutu primescu dela primatele crucea sî ap’a santîta. După acést’a intra sîrulu sub sunetulu posauneloru sî trambiieloru in biserica sî i urméza primatelui sî asistentîloru câtva capela sî ocupa fia-care loculu destinatu. Maj. Sea Imp. sî Regele intra in capela in drept’a fiindu insotîtu de doi Eppi sî de ministrulu preș. asemenea sî Maj. Sea Imp. sî Regin’a insotita de doi Eppi sî vre-o căte-va domne de palatu. Primatele sî asistenții pasiescu înaintea altariului celui mare sî se imbraca pentru servitiulu missei. Dupa ce se radicara de baronii imperiului din odiele teranului sî i se aduse M. S. Regelui sî Reginei coróna de casa, pasiesce cu Majestătile Loru unu numeru otarîtu de asistenți de încoronare înaintea altarului, ear a douaspre diece gazde unguresci se apropia de presbiteriu sî se asieza intr’o linia. Maj. Loru ocupa tronulu, asiediatu in mijloculu presbiteriului sî radicatu de trei trepte, asupr’a carui’a atarna unu baldachinu leganandu. Regele pasiesce insotîtu de Eppi înaintea altarului, unde lu primesce primatele, ingenunchia pre trept’a cea dintâiu sî depune juramentulu pentru dreptate sî pace. După aceea mergendu după altariu lapeda calpaculu , blan’a sî spad’a sî intorcendu-se eara ingenunchia pe trept’a cea mai deasupr’a a altarului sî primesce ungerea la incheietur’a manei , la cotu sî la umerulu celu dreptu. Remorcendu-se la tronu primesce mantau’a de rege. Se începe servitiulu ddicescu. După „graduale* eara merge Regele sî ingenunchia inaintea altariului celui mare sî primesce dela primatele sabi’a scósa a lui Stefanu, i o da acést’a înapoi sî o baga in teca, eara regele se rădică sî incingendulu primatetele cu sabi’a sî intorcendu-se (regele) câtra poporu scóte sabi’a sî face trei lovituri crucisiu. După aceea si baga sabi’a ’n teca sî earasi ingenunche. Contele Andrássy sî primatele i priu coron’a lui Stefanu pre capu , primatele i preda sceptrulu sî globulu imperialu sî apoi si pune mânele pre corona sî binecuventa pre Regele. Descărcaturi de pusei sî tunuri sî sunete de clopote din ambele cetati sorori vestescu poporului seversîrea incoronarei. De aci iérasi se intorce Regele pre tronu sî primatele i-lu binecuventa de nou. Ministrulu presiedinte eschiama „Éljen a Király“, carea eschiamare au entusiasmatu adunarea sî mulțimea de poporu de afara din biserica. După aceea se seversî încoronarea sî ungerea Reginei, ca sî la Regele. Urmeza Tedeum si continuarea liturgiei. Majestătile Loru sacrifica monete de auru. La 9% ore părăsiră cu totii biseric’a droronaresî mersera la biseric’a de garnisana, unde au predicatusî denumita pre mai multi Domni la rangu de cavaleri (equites aureati). In momentele acelea candu esiau Maj.Loru din biseric’a de garnisóna, ministrulu de fmantia aruncă unu numeru mare de bani de auru si de argintu in biserica. Sera postavulu tricolorulu, care eră asternutu dela biseric’a de încoronare până la biseric’a de garnisóna s’au taiatu in mn si mii de Ducati si s’au impartutu intre cei de fatia spre adecerea aminte de incoronare. In fine se intorsera cu totii catva Pest’a. In conductulu de 26 de despartieminte de călăreți dintre cari cei din rendulu dintâiu suntu unu escadronu de husari, in rendulu alu 17-lea mergu cei cu însemnele sî adeca Judex curiae porta sceptrulu, Banulu Croației marulu imperialu, Taverniculu duce Pacea sî mai marele paharnicu crucea ; in rendulu alu 18-lea vine ministrulu presiedinte calare după densulu (19) vinu serenissimii archiduci c. r. In loculu alu 20 Eppulu cu crucea de auru; apoi purtatoriilu spad’a regale. In loculu 22-lea urmeza M. S. calare cu coron’a pre capu , incungiuratu de sicse gardisti pedestri cu suit’a sea. Vinu apoi in loculu 23) Archiepiscopii, Epii sî abatii infurati, parechie calări sî asia mai departe garde calări sî in fine séra unu escadronu de husari. Ajungendu acest’a la biseric’a parochiala din Pest’a unde se afla tribun’a pentru juramentu M. S. se da josu de pre calu se urca pre tribuna imbracata ca materii de auru. Pre aceeași tribuna se mai urcă in apropierea M. S. unu maresialu de curte, Primatele si Archieppulu dela Caloci’a miniștrii căpitani de garda sî primulu adjutantu generalu. In fati’a acestei’a se află alt’a, de unde priveau membrii dietei, cari nu suntu calări. M. S. se redica in mijlocu pre o inaltime de trei trepte sî intorsu cu fati’a catra resaritu, redicandu trei degete dela mân'a drepta pre candu in stâng’a tine o cruce, jura. După juramentu eschiama ministrulu presiedinte elien de trei ori, carele se repeliesce de poporu. Salve de pusei sî de tunuri, resuna du-se M. S. cu suit’a sea suie de De aci scoborennou calare pornesce ca conduciulu intregu câtra delulu de însî coronare. Aci se pune conductulu in semicercu iéra M. S. se sue in galopu pre delu, trage sabi’a S. Stefanu sî lovesce crucisiu mai intâiu spre resaritu , a dou’a catra apusu , a trei’a catra media-dî sî in fine câtra media-nópte. La fia-care ’lovitura se intorce in partea incatrau lovesce cu calu cu totu. Bara salve de pusei si de tunuri. De aci se intórse conductulu in ordine preste podulu de lantiu la Bud’a unde M. N. se ducu la mes’a gătită de prandiu, înainte de a se asiedia