Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-12-03 / nr. 97
cést’a s’a făcutu. In actele ce Ie avemu înaintea nostra nu se face vorba despre aceea, caci unii miniștri au privilegiulu intielepciunei , ei ne impartu nene pâne , ceea ce ne aru puté nutri, ne detragu. (Risu.) Sumu imputeritu se declaru ca Itali’a a protestatu contra acestei vatemari a tratatului. Dara armat’a nóstra totusi remase in Rom’a, sub comand’a Papei. Asia dara acest’a nu a fostu numai vatemare pentru conventiunea din Septembre, ci sî pentru legile Franciei cari au incredintiatu ostasîmea nóstra ministrului de resbelui, cu scopu sa o folosesc« pentru patri’a nostra. Insa nu numai ca armi’a papala s’a formatu din armi’a francesa, ci sî clerulu francesu primi pre care oficiósa însărcinare se adune dintre poporulu credulu dda sa te ostasi pentru s. scaurtu. (Consensori ) C. de Cassagnac. Poporulu nostru de la tiera e luminatu, te condamna. Juliu Favre citeza unu cerculariu alu Episcopului de Avranche, unde acest’a declara ca propaganda este religiósa si patriotica , recomendata de regimu. Generalii dela comand’a de acolo isi dau învoirea lor, esprimfindu-si sperandi’a ca barbatii din reserva, asta dara din armata, se voru inrola, pentru a aperă, papatulu contra revolutiunei. Tóte acestea suntu confundări de concepte . anarchia, violare de lege (Consensuri de stâng’a.) Dcei din conventiunea de Septembre nu se susținu nimic’u , sî astadi se făcu provocări la ea pentru a apera interventiunea din Roma. (Consents de stâng’a.) De unde asta curendu atât’a finelia ? Seu dóra acum’a pentru prim’a data s’a facutu abatere dela tratatu ? Candu Danemarc’a sî întinsese bratiele catra Franci’a , candu se incegeta la Prussi’a ce neincetatu crescea , amenintiandu in ambitiunea ei nesatiosa chiaru si pre Franci’a, atunci rideati de aceste itentificari. Acum’a profeti’a s’a realisatu. Danemarc’a face in sângele seu, séra vulturulu prussianu se inaltia in fati’a drapelului treicoloru. Si trasatulu , in vertutea caruia duseră unu principe nefericitu din palatulu strabuniloru sei spre alu face partasiu la nebuniele loru (larma.) Acestu tratatu se folosi contr’a loru. Naintea unei mișcări impunatóre a stateloru unite Iu rupsera. Avendu se alega intre blastămu sî rusîne, si aleseră pe cea din urma. (Intrerumpere.) Părăsiră pe Massimilianu. Nu i invinovatiescu. (Larma.) Ceru numai ca in contra conventiunei de Sept. se lucre totu asta, ca se nu ajungă a ne deciară ca ei sustîiu tratatele numai fatia cu cei neputincioși. (Larma. Consensuri de stâng’a.) (Va urma.) Principatele române unite. „La Patrie”, cu dat’a 30 Novembre scrie despre Romani’a urmatórele : „Noulu cabinetu romanu, a cărui lista ne-a dat’o alaltaeri o depesta din Bucuresci, este definitivu constitutiu. Nu se va fi vediutu fara surprindere intorcerea la afaceri a principalelui ministru care, in cabinetulti Ce se schimbase acum in urma, resuma politica guvernamentala sî devenise tînt’a atâtora atacuri. „Impregiurarile in cari d. Bratianu revine la afaceri ne desarmeza cu totulu. Dîcemu acést’a fără înconjura : situatiunea s’a schimbatii; progresulu agilarei îndreptate contr’a partitei liberale, disolverea Camerei, necessitatea intr’unu cuventu de a luptă contr’a unei reactiuni incuragiate de strainu; totu comenda principelui Carolu a reclamatu sprijinulu. ómeniloru a cârora programa politica promite o energica resistenta contr’a intrigeloru, si o reala colaboratiune cu majoritatea tierei „Vedemu anca ca evenemintele cari ne-au pusu in ostilitatea contr’a dlui Bratianu au produsu fructele loru Omenii pe cari principele Carolu sa intr’unitu acum se vor u sili cu atatu mai multu a indreptă gresialele comise eu câtu au vediutu consecintiele loru. Ei sciu astadi cu ce mesura patriotismu Iu loru necontestabile se póte esereită, pentru a da satisfacerea tutoru necesîtâtîloru situatiunei, far’ a jicni susceptibilitățile séu interesele. ce ei trebue sa invinga este in intru 5 insa Reulu nu-si va ajunge bine scopulu derâtu cu conditiunea de a mantine mai multu decâtu totu deun’a politica esteriara a Principateloru unite in termeni pe cari insusi D. Bratianu ia însemnatii si cari se resuma in aste cuvinte : A Iianci’a francesa.# Varietati. Comitetulu Asociatiunei transilvane a tniîtului siedinti’a s’a lunarea. Caus’a nelîuerei mai curendu su serbatórea, carea cadiu in dîu’a determinata. Universitatea natîonala tÎDU eri siedintia publica. #*# Presidiulu magistratului din Brasioiu a tramisu prin Comisariulu reg. transilvanii trei ductili (galbeni) la fondulu de ajutorarea honviciloru, ceea ce se aduce de Budap. Közi, la cunuscintia publica pre lângă recunoscintia. W. Abdp. scrie: Scirile latine in tempulu din urma in privinti’a desfiint iarei marginei militaiie suntemu in positiune a le dechlarâ cu totulu de nefundate. După „Budapesti Közlöny*, ministrulu reg. ung. de justiția a incredintiatu agendele presiding ale directoratului cartiloru funduarie din Transilvania, Consiliariului gub. transilvanu loann bar. Bornemisza de Kaszon. **# Ministrulu italianu de comerciu a ramisu ministrului ung. de comerciu o colectiune pretinsa de medalie privitórie la istori’a casei Savoi’a, pre lângă o comitiva in limb’a magiara. #** Uniformarea cea noua a armatei austrince o va așterne de resbelu in scurtu timpuluj. S. spre ministeriu iu sanctiunare sî atunci, fiindu gata mostrele respective pentru ajustarea cea noua , va urmări publicatiunea. In loculu colórei rosîe proiectate pentru pantaloni la infanteria se va introduce cea albastra (venetu deschisul numai cei dela cavaleria, artileria si carausieri’a voru capetă pantaloni rosii si cisme inalte. *** Furtu din Biserica. In nóptea dela 29 spre 30 Novembre s’au furatu bani din Biserica gr. or. din strad’a langa, din Sabiiu. Furulu se vede ca a saritu preste palanulu de dinapoi’a bisericei sî cu o cheia falsa a descuialu biseric’a. Sum’a furata nu e mare — vre-o 10 fl. v. a. — pentru ca sumele mai însemnate erau in cas’a de feru din altariu, pre care nu o a pututu strică șî de alte odóre séu vestminte bisericesci farulu nu s’a atinsu. #*# Eri s’a periclitatu unu lucratoriu ce lucra la planarea din gradîn’a Metropoliei gr. or. de aici, surpandu-se pre elu pamentulu sî astupandu-lu. Ajutoriulu fu grabnicu dara indesiertu , pentru ca după ce fu desgropatu abia mai respiră de vre-o câte-va ori sî apoi muri. #*# Comun’a Persiani castiga cu résistint’a sea esecutiune militară, spre care scopuse sî comandă din Brasiovu o mica compania de la regimentulu Gondrecourt. Intr’aceea se aude ca pseudo-advocatulu care purtase procesulu persionariloru si—a luatu viéti’a undeva in Ungari’a, unde călătorise de mai multe luni lasandu-si temei’a sî copiii aici in o stare ce nici decura nu e de pismuitu. Totu aceiu omu nefericitu a purtatu sî procesulu lui Draganu Sasu din Satulungu in contr’a comitetului sî inspectorului pentru o suma de bani de recruți, până candu ajunsesî acest’a la inchisare. De altmintrea cura se aude, in Satulungu nici acum nu e in pace, iara schimbătorii din Brasiovu dela cari se lunsera imprumutu unele sume de bani au castigatu dreptu de esecutiune. Cu privire la Peri siani ni se impartasi esce unu lucru datatoriu la ochi,ca adeca actele loru de procesu aru fi statu până in dalele acestea la o dregatoria subalterna spre a se face referată la tribunalulu urbarialu, care trebuea sa se faca demultu. Apoi dara cum a pututu esî esecutiune asupra numitei comune ? In adeveru acestu casu merita că p’a nostru candu dice, ca beutur’a in craciunile focii mistuitoriu, respunde celalaltu... Aicea ajunse la o carare ce ducea pintre — nesce pamenturi de cucuruzu — se despărțiră fiacare luaniu o direcțiune contraria .... ....Umbrele serei si satira florulu loru din ce in ce mai tare preste satu, lucratorii re’ntornau din câmpu cantandu. Todoranu , estă tarbacitu din carcima sî si îndreptă pașii catva casa.*— Lumea se invertea înaintea ochilorului, mai eră se pice de pe picióre, candu eata s’ amarit’a de Florica sosi dela lucrulu câmpului pe dinaintea carcimei.— pura La vederea tatalui ei in starea acest’a o purcolare cuprinde fati’a ei ce până acum parea palida.... eră rusînea, ce cuprinsa pe Floric’a candu vediu ca tatalu ei n’avea neci putere sa stea pe peciure— Dedu sap’a la unulu dintre lucratori, cu scopu ca se sustîna pe tata-seu, dar lucratoriului respunsa : lasa draga, Floric’a, ca lu voiu duce cu acasa ! — tu n’ai potere!— sî cu acestea agravndulu pasi spre Todoranu , carele in beti’a lui borborosiă câte sî sî mai câte.— Asia sosi Todoranu acasa, Floric’a lu asiediu pe unu patu, apoi purta de grigia se capete lucratorii de cina.... Dîn’a a fostu calda, fórte calda, si cam de catra séra nescari nouri negri, se aradicara pe prisonu. In asta Dópte— a se ploua— duceau multi dintre lucratori— si Domne bine va cadea plai’a. De ce se apropia sér’a mai tare, Saft’a eră mai neodihnita — dorea cu sete sa se implinesca odata planulu ei. — Pentru aceea înainte de ce se culcara trudit’a Fiorica o menăsa încuie portiti’a ulitiei, apoi se stinse lumin’a sî flăcările focului de pre velia se domoliră cu incetulu. — O întunecime florósa se pusa preste satu — ou li vedeai nici man’a afara — picurii mari de plaie picau cu repediciune pre coperistele caseloru .... Totulu eră liniscitu. — Cam pre la miediulu noptiei, trei umbre mute pasiau pre calea ce venea de catra piramida, catra satu. — Erau intrarmate bine, cu caciule negre mari , straiuri sure si fati’a loru cea negra de funingine , nu sta nici decâtu in contrastu cu fioras’a nopte... Pasiau doi inapoi , înainte mergea, o alta umbra, eră Vasilie , ceialalti erau afara din satu la penda. Candu se apropiata mai de satu — atunci unulu din ei — dîse câtva Vasilie . Acest’a numai pentru tine o facemu, vomu vedea cu ce nu vei resplati ! ! — Vasilie nu respunse nimic’a ci facendu semnu ca sa taca — pásia mai încolo.... Erau intrati in satu — nimic’a nu se misca — numai candu sî candu unu latratu de câne , sa audî prin nópte. In crucea ulitiei la fantâna se — opriră.— Vasilie după ce le impuse cea mai mare tăcere, le stopti câte-va ordine sî apoi iéra si se prapadira pietre ceti’a cea négra a noptiei. — Cas’a lui Todoranu eră asia clădită incâtu de catva ulitia se aflau dóue ferești. Cum intrai pre portitia — indata venea usi’a casei — sî in curte mai erau nescari feesti. _ La un a dintre ferestile din Ulitia , Vasilie se apropia si batii cu o petricica in sticla — nu respunsa nimenea. — Todoranu era cuprinsu de unu somnu greu — Saft’a pate in somnulu celu dintâiu inca nu audiă.—A dou’a lovitura urmă atunci trecîndu.se Saft’a — întrebă ca cine-i ? Eu sumu 1 respunsa o voce ragusita. — O ferestra se deschise si Capulu Saftei apari.— Vasilie nu dîsa nimic’a ci-i întinsa saculetiulu... Bine 1 siopli Saft’a sî Închisa feréstr’a — apoi tredi pre Floric’a din somnu dîcendu-i, dute deschide portiti’a ulitiei ca suntu doi drumari — Floric’a visa chiaru visă reu sî tredîndu o din somnulu ei Saft’a — se duse luandu-si o marama pre capu sa deschidă portiti’a... Portiti’a stă deschisa Floric’a ascepta că sa intre pre cine. Deodata dóuebraie nervese o cuprindu — unu altu se încercă ai bagă maram’a ce i-o luase din capu în gura — sî apoi simtî ca o redica in sus. — Beat’a Florica, atât’a eră cuprinsa de spaima — incâtu nu putu sa esprime celu mai bun grăia. — Apoi vedieadu ca o scóle sî afara din curtea loru, lesînâ si in starea acést’a o transportară acești vulturi de nópte la peștera. — Totulu eră liniscitu, nimic’a nu se misca că s! Cum nu s’aru fi imtemplatu nimic’a ... — (Va urmă)