Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-02-23 / nr. 16
62 Ministeriala cugeta, ca predarea vechiloru no 5 strelegi aceste drepturi de presentatiune au a se sustine, pentru ca dispusetiunea aceea a art. 17 din 1858, ca comitele suprema in conttelegere cu comitetul, se efeptuiasca suplinirea lacuneloru ce aru deveni in corpu Iu oficialiloru— parte e defectuosu, incatu sa casu de neconttelegere nu da nici o cunosura, parte insa la o astfelu de alegere, care se estinde preste corpuri intregu alu oficialiloru— mai ca nu s’aru puté esecuta. Mai departe cere ministeriulu cii sa se póta declara, ca : 3. Dorințele supremu sa presentedie individ apui, mai cu sema insa pentru statuia judiciala, cunoscători de scivnlele juridice. teloru 4. Ca pana la definitiv’a organisare a comitavice-comitii sa fia pressedintii ordinari la tribunalele comitatense si membrii ceialalti asemenea sa se supună alegerei, facendu esceptiune insa referinrii ordinari dela cartea funduala sî absolute personalulu care manipulezu oficiulu cartiei funduale, cari până la definitiv’a organisare a comitateloru fara de consurbarea relatiuniloru de posessiune sî creditu pentru aceea nu s’aru pute supune la restauratiune, Hindu ca acestu ramu de serviciu pretinde continuitate sî deschilinita specialitate. 5. Ca activitatea tribunaleloru comitatense sa fia in continuu adeca sa corespunda principiului tribunaleloru statalare. 6. Ca comitetele comitatense sî oficiali românu in statulu sî oficiulu loru numai până la pasîrea in vieti’a faptica a organisatiunei definitive a comitateloru , atunci insa compunerea comiteteloru sî a corpului oficialiloru se va face conformu de spusetiunei legelaliunei. In urma ca sî până atunci, până candu se va deslega cestiunea nationalitatiei pre calea legislatiunei — sa se prevină toti neintielegerea si îngrijirea, care numai aru ingreuiu drept’a deslegare a acestei cestiuni — ministeriulu afla de lipsa 7. ca punctulu e. a articulului XVI. din 1847/8 intr’atât’a incâtu impune eschisivu numai limb’a magiara de limba a consultarei in comitete sa se suspinda până la alta disposesiune a legelatiunei. Cu referintia la cetățile regesei libere, comunitățile cu magistratu, orasiele scepusiense (szepesi, zips) Si a Haiduciloru, districtele lasigiloru sî a Cumaniloru, reabilitatea legale nu se póte mijloci altmintrea, decâtu ca corporatiunile representative constituite in 1861 se ver sieseu tote ce semnu de alegere conformu olaririloru cari se cuprindă in articulii XXIII , XXIV , XXV sî XXVI din 1847/8. Aceste corporatiuni representative le vomu conscrie primarii respectivi judii cetatiloru sî căpitănii cari functionéza de presente in ori carea se va dari spre acestu scopu prin ministeriu. Pre urma in Transilvania cu privire la § 5 alu articulului VII din 1847/8 ministeriuiu cugeta ca până la o alta disposesiune a legelatiunei e de a se sustíne sistem’a presinte de administratiune si procedura civile. archierescu , atunci se depune, in VI. Canonu , ca Episcopulu suspendatu se póte repune numai prin Sinodu; in VII Canonu .ca fara scrisóre archieresca sa nu se primesca nime in parochia străină; in VIII Canonu : ca preoții potu da la creștini scrisori de recomendaria ; in IX. Canonu : ca Episcopii dintr’o Metropolis suntu datori a recunosce pe Metropolitulu loru, caci acest’a are îndatorire a avea grijja de Eparhhiele sufragane; in X Canonu : ca presbierii sî Horoepiscopii au a nu trece preste activitatea loru prefipta de sucesorulu seu; in XXIV Canoni : ca averea Eparchiei sa fia arelata presbiteriloru sî Diaconiloru, sî in fine in XXV Canonu , ca Episcopulu sa aiba supraveghiare asupra averei eparchiei. Sinodu lu localu VI. Alu VI Sinodu localu este celu din Sardichi’a Îs an. 341 cu 300 apuseni sî 76 resariteni Archierei. Acestu Sinodu era conchiamatu cu scopu de ecumenicu insa au remasu numai localu din causa, caci intre convingerile Archiereiloru s’au nascutu disparitate, deorece apusenii Părinți, precum arata Canonele 3, 4, si 5 , cereau , ca Papei dela Roma sa i se dea dreptul denumirei de judecători delegați la apelati’a vre-unui Episcopu osanditu in Sinodulu conceruinte metropolitanu , iar Părinții resariteni se opunea acestei pareri , aflandu-o contraria cu canonele apostolesci sî cu cele dela Niche’a, precum sî cu prax’a usuala in biserica. Alta causa a neintielegerei au fostu sî aceea . In consunetu ca acesta sistema ministeriulu sub responsabilitatea sea gî duda parerea sea propria va face in guvernare dispuse liniile de lipsa. (Urmeza subscrierile.) Propusetiune ministeriala in obiectulu pressei. Ministeriulu si tîne de datorintia a pune câtu mai curendu in viétia art. de lege dela 1847— 1848, carele tradeza despre delictele de presa. In urm’a legei amintite asupr’a delicteloru de presa judeca juriulu, ministeriulu responsabile dela 1848 esinise o ordinatiune pentru tóte jurisdictiunile, ca fia-care din acele sa stabilésca in sinulu seu câte unu juriu. Esecutarea acestei ordinatiuni in presente înainte de organisarea definitiva a jurisdictiuniloru sî a juriiloru, de o parte nu este oportuna , iéra de alta parte aru produce pedeci sî încurcături mari. Ce e dreptu, guvernulu Maj. Sele voiesce a face destulu acelei ordinatiuni chiare a legei , ca adeca de ici încolo asupr’a delicteloru de presa sa judece jurii ; insa acum deocamdată numai pentru Pest’a, Dobritînu , Eperiesiu , Ternavi’a sî pentru Kőszeg este in starea eseenta infiintiarea acestoru jurii. legei . Aceste judetie (jurii) aru fi sa judece asupr’a conducerea procedurei juriiloru , sî deca incusatulu s’a aflatu de catva juriu vinovatu , aplicarea judiciale a legiloru pentru Pest’a aru compete tablei regesei, séra pentru Dobritînu, Eperiesiu, Ternavi’a (N. Szombat), sî Kőszeg respectiveloru table districtuali, astfeliu , incâtu judeitele amintite voru esmite din sinulu loru unu presiedinte sî alti doi membri judiciari. Asia dara ministeriuiu cere imputerira a onor case, atâtu la acesta procedere, câtu sî la aceea , ca ministeriuiu sa desemne cerculu de activitate alu acestoru jurii , sî ca prin o ordinatiune ministeriale sa dispună despre modulu constituirei procedurei juriiloru , sî iu câtu este cu putintia despre tote modulatiunile, ce s’aru recere din punctulu de vedere alu competitiliei judiciare interim, cuprinse in partea formale a art. XVIII 1847—1848. Iéra până atunci , până candu se voru forma aceste sume sî judetie in modulu susu atinsu , asupr’a delicteloru de presa , ce aru obveni , au a judeca judetiele presiuni, observandu paragrafulu articulului XVIII din 1847—1848. Ce se atinge de nimicirea delicteloru de presa sî de formarea juriiloru in Transilvani’a, considerandu relatiunile presiuni de acolo , sî pana candu se va pute decide definitivu despre tóte aceste, ministeriulu va așterne câtu mai curendu unu proiectu separatu. Dalu Pest’a 25 Febr. 1867. (Subscrierile ca mai susu). După cetire presiedt, pune pre 2. Marte proiectele la ordinea dîlei, partea estrema a stângei . Dopa unele observări din ca aru fi unu ternariu creascurtu se primesce propunerea pressedintelui. Apoi vine Böszörményi sa-si motiveze o propunere a sea, ca sa se disolve dieta , cu care propunere insa au remasu in eclatanta minoritate, ca unii dintre Părinții resariteni, Hindu câtu-va partisanii Arieniloru pretindea dela apuseni, sa nu primésca in Sinodu pre Pavelu Patriarchulu Constantinopolei, pre Atanasin celu mare Patriarchulu Alessandriei, pre Marcelu alu Anchirei pre Asclip’a alu Gazeului, invinuindu-i, cu pre nisce caterisiți , insa părinții apuseni n’au primitu acesta învinuire de temeinica , după care apoi unii părinți resariteni au parasitu Sinodulu, sî ducendu-se la Filopopulu au tînutu unu conventielu catarisindu pre acum numiții patru Archierei împreuna cu Iuliu alu Romei, sî pre alti câti-va. Ceialalti Părinți dreptcredinciosi resariteni sî apuseni remanendu la Sardichi’a au tînutu Sinodu recunoscendu de ortodoxi pre numiții Archierei, ear osandindu pre cei ce au parasitu acestu Sinodu, unde invalieturule ariene s’au dechiaratu de eterodoxe, sî s’au adusu 20 Canone pentru susținerea trebiloru bisericesci in buna ordine, si cu deosebire in 1 Canonu ca unu Episcopu sa nu se pota stramuta din Eparhhia mica in mai mare, caci lacomi’a este invederata la asemene cazuri ; in 2 Canoni , ca nici la rugarea multimei nu se ierta Episcopului strămutarea in alta Eparchia, caci este verosimulu, ca astfel iu multimei este fetulu minciunei ; 3 sî 11 de rugare a Canonu : ca unu Episcopu numai la recursiuiunea confratelui seu Episcopu póte sa merga in Eparchi’a acestui’a; in 4 sî 5 Canonu : ca déca vre-unu Episcopu s’au aflatu vinovatu prin Sinodulu metropolitanii, sa nu se puna altulu in loculu lui, până candu Papa dela Eveneminte politice. Pest’a, 28 Fauru. „Pesti Napló… dice amu aretu a angustietate, candu ne-amu îndoi, ca diet’« va aproba pentru tempulu de transaction« indemnitatea, care e de lipsa regimului. Natiunea ungara, carea au aratatu indulgintia tactica catra regimul» lui Majláth, cu tote ca i-au lipsitu bas’a legala sî au avutu caracteru de provizoriu, desigurii va oferi cu bucuria sî in mesura deplina ministerialui constitutionalu, basatu pre majoritate, tóte mijlocele, cari suntu de lipsa pentru delaturarea dificultățiloru transactiunei. „Hon“ aduce scirea , ca din Fiume au sosut adrese de gratulare catra Deák sî Andrássy. Pest ’a 1 Martiu, Deputații din s’au unitu intr’o formulare mijlocitore intre Traumi’a dorind tiele loru sî intre opiniunea ministerialei care se se așterne ministeriului. Scriea oficiósa despre aceea, ca in septamen’a venitóre voru sosi Majestatile Sele s’au impartasîtu deja. Dorințele respectivu alu comitetului cetatic Enescu grabesce cu pregătirile pentru festivitățile pri mirei, ca celu multa până Marti sa fia gat’a. (Din caus’a unei bolnaviri usiere a M S. Imperatesei caletori’a la Pest’a e amanata). Pest’a 5 Martie. In siedinti’a de erî a casei de susu s’au incuviintiatu propunerea despre contributiune. Cas’a deputatiloru au primitu in sied, de aslabi si propunerea despre recrutare, pentru In clubulu lui Deák s’au invoitu intr’acolo, cu organisarea Traniiei sa i se lase ministeriului, incâtu se póte mâna libera, ce se In cercurile deputatilom făcu interpretatiunile rădică din partea militariloru asupra cercului de activitate alu ministrului de resbciu, arest care sensatiune. — Viena 3 Martin, colo de Laifa suntu închise. Mai tóte dietele de dinDietele din Boemm’a, Moravi’a, Galiti'a, Tirolu, Carnioli’a , Bucovin’a si consiliulu municipale din Trieste profestoctia contr’a apucaturiloru nivelalóre de senatulu imperialu constitutionalu, Galiti’a alege autonomisti, séra Dalmati’a seu minoritatea, care representa majoritatea nu ia parte la alegerile in senatulu imperialu. tierei. Cu politic’a emisului din 4 Fauru suntu învoite numai dietele din Austri’a de susu si de josu , Sansburgu, Silesi’a, Sliri’a, Carinthi’a sî Voralberg, cestea regimul» crede, ca in faîi’a unei Cu tote amajoritati imposante se póte reclima sîpre majoritate. Senatulu imperialu seamana pe 30 Martie. Zagrabi’a 2 Mrnte. Membrii insemneti din majoritatea dietei croate declara,ca Croeti’a aru fi inclinata la o noua încercare de o tra pecare cu Ungari’a, déca diet’a ungurésca va da unu respunsu favorabilu la elaboratulu deputatiunei regnicolore. Cernovitz 28 Fauru. Diet’a otaresce, că sa ia înainte alegerile la senatulu imperialu pre lânga servarea autonomiei sî a independintiei administrative a tierei. In senatulu imperialu s’au alesu : din posessorii cei mari Simonovicz; sî Andre-Roma nu va aduce ofârire asupr’a apelatiei celui osanditu prin Sinodu; in 6 Canonu , ca Episcopu acolo sa nu se puna, unde ajunge unu presbiteru, sî cum are a se cita vre-unu Episcopu incuiatu in Sinodu ; in 7 si 8 Canonu : se opresce Episcopiloru alergăturile la Imperati ; in 9. Caronu : ca E-piscopulu sa așterna Metropolitului prin Diaconulu seu ori ce tréba va avea ; in 10 Canonu : ca nimenea dintre laici nu se póte inainta la Episcopia; in 12 Canonu : ca Episcopulu sa nu absentedie dela scaunulu seu mai indelungatu tempu ; in 13 Canonu: ca presbiterulu seu diaconulu escumunicatu nu se póte primi de altu Episcopu ; in 14 Canonu : presbiterulu póte apela la Metropolis dela scaunulu Episcopiei sele ; in 15 Canonu : ca Episcopulu nu I póte primi in Eparchi’a sea pre nici unu presbiteru, diaconu seu cliricu fara concediŭ a respectivului Eppu; 16 Canonu : ca presbiteri nu se potu absentă pre enu tempu mai indelungatu din locurile loru ; in 17 Canonu : ca Episcopului, care fuge dinaintea geneloru, i se cuvine asilu unde nnchiuiesce ; in 18 Canonu : Episcopulu, celu ce parasesce Eparchi’a sea din ori sî ce causa, datoria este a se intorce indereptu ; in 19 Canonu : ca trufi’a presbiterului si a Episcopului se pedepsesce cu lipsirea de treba , sî in 20 Canonu , ca Episcopii cei ce se afla la drumurile tierei sa întrebe pre Episcopii calatori la Imperatu, sî numai atunci sa nu-i opresca dela calatatoria^ candu intreb’a seraciloru, veduveloru séu a moru asupriti merge la Imperatu, (Va urma).