Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-10-19 / nr. 84
Telegrafulu ese de done otî pe «eptemauia , joia si Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabinu la espeditur’al loiei pe afara la c. r. poște, cu bani gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. I ear pe o jumetate de anu 3, fl. 60. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Sabiiu, in 1931 Octombre 1867. Iro provinciei din Monarchia j pe turn anu |8 fi. era pe o jumătate de anu 4 fii v.a. I Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 . pe % anu. 6 fi v. a. ( Inseratele se platescu pentru intera ora cu 7. cr. sirulu , pentru a dou’a ora cu 51. cr. si pentru a treia repetire cu, 3 V. cr. v. a. Hfc 84. AMULU XV. Eveneminte politice. Sabiiu, 18 Octombre Continuamu mai înainte de tótu firulu întrerupta in mulu trecutu din calatori’a M. S. Imperatului Austriei la Parisu cu urmatórele depesie : Parisa 23 Octombre. Imperatulu Napoleonii a parasitu TuMeliele la 2, ore spre a intempina pre Imperatulu Austriei la curtea drumului de feru ; elu su va petrece in palatulu Elisée. Pre boulevarduri si in strad’a regala , in pleti’a de la Concorde, in câmpurile elisee si in Avenue Marigny formeza trupele spaliere. Tempulu e forte frumosu ; o nenumerósa mulțime ascepta trecerea conductului imperatasca, numerose case si palate porta flamuri medi. Parisa 23 Octombre 3 ore 55 minute după a Mat. Sea Imperatulu Austriei a sositu la 3 ore după amedi la curtea drumului de iern sî fu primitu forte cordialu de catra Imperatulu Napoleonu. Ambii monarhhi erau in caret’a prima ; in a dou’a erau Archiducii sî in a trei’a bar. Beust sî contele Andrássy. Ambii Imperati fura salutati in trecerea lorupre strade de aclamatiunile cele mai vii. Parisu 23 Octombre. Principele Napoleonu, Principele loachimu Murat, corpulu diploimaticu, miniștrii sî demnitarii cei mari ai imperiului francesu asceptara spre Imperatulu Austriei in curtea drumului de fera. La apropiarea trenului imperascu intona band’a militară postata acolo, imnulu poporalu austriacu. Imperatulu Napoleonu, a data mân’a Imperatului Franciscu Iosifu, carele se scoborea din vagonu sîi o strvise forte cordialu. După acést’a au salutatu Archiducii pre Napoleonu, carele i bineventâ din anima. Parisu, 24 Octombre. Monitorulu raporteza despre sosirea Imperatului Austriei in Parisu sî adauge la detalurile cunoscute ca, candu a intratii Imperatulu Franciscu sosifu in palatulu Elisee l’a intempinatu Imperales’a, principele imperatescu, princis’a Clotild’a. Napoleonu., princessa Matild.’a., principii sî princessele familiei imperatesci. Maiestatile, principii si princessele au intratu după apést’a un salonulu de onoruri, unde s’au facutu presentatiunele, împrumutate. După presentatiuni Imperatulu Napoleonu sî Imperates’a s’au intorsu la St. Cloud. Urmeza acum alte depeste de data lu 24 Octombre, carele raporteza despre petreceri teatrale in onorea pr in óipe; cercetarea espositiunei universale si bineventarearea de consiliulu municipalu alu Parisului; despre cercetarea otelului ambasadurei austriace. In tóte partîle trecerea Imperatului gemena unui triumfa, primi cele mai cordiale ovatiuniY tulh O depesia din 25 Octombre spune ca Impera Austriei a cercetatu biseric’a Notre Dame (Dómn’a nostra) sî capel’a conciergienie sî după aceea a fostu la o revista de trupe, carea s’a terminatu la 4 ore. Imperatii fara primiti cu mare entusiasmu de poporu. Celelalte sciri se ocupa mai tare de cestiunea Romei. Preciis’a apunere a devenitu in contrariu, sî, după scirile ce se aveinu dinainte-ne, cestiunea e mai flagranta decum fu până aci. Presupunerea ca Garibaldi a parasitu insul’a Caprer’a, se intaresce. Telegrame dela 25 Oct. din Terni spunu ca Garibaldi aru fi batutu trupele papale la Monterotondo sî le-aru fi luatu sî trei tunuri. O alta depesta din Rom’a totu de același datu marturisesce ca Garibaldinii au respinsu pre papali la Viterbo. Acești garibaldini stau sub comand’a lui Acerbi. In cetatea Romei inca se făcuse încercări de resculare. Scirile cari vinu dea dreptulu din Rom’a descriu încercarea resculariloru nenorocosa. Se asigura inse, ca au intratu bani de ai resculatiloru in cetate sî ca s’aru fi sî impartîtu, ba ca la cea d’antâiu încercări de resculare a aruncatu s’ au muru in aeru. Dela 26 Oct. se spune, ca politi’a din Rom’a s’a incercatu a face cercetări in o casa s’ a aflata resistintia. Cas’a a fostu atacata cu baionet’a , la care ocasiune au remasu 15 garibaldini morti si 36 fura prinși. Unu numeru insemnatu de arme si bombe se secuestrara. In capetulul depesiei se dice, ca cetatea e liniscita. O alta depesie din Roma spune ca la Viterbo fura atacate trupele papale in 24 Octombre in cetate , unde garibaldinii puseră focu la parte a cetatiei. Trupele papale insa se duce acolo , ca se tînara barbatesce, respinseră pre garibaldini , si atacara sî le ucisera mai multi omeni sî pre insusi comandantele (Ghirelli). Din aceste depeste se arata locuitorimea provincieloru române, ca candu aru fi liniscita sî nu aru voi a se insoti cu garibaldinii. Pap’a a publicatu o encyclica catva toti episcopii (rom. catolici) din lume. Obiectulu acestei’a e situatiunea de fatia a statului bisericescu in urm’a atacuriloru revolutionarie. Encyclic’a vorbesce despre starea cea rea a bisericei in I’oloni’a sî prost voca la rugăciuni publice. Gestiuna romana se vede a ave urmările sele diplomatice, in schimbarea ministeriului din Florenti’a. Acest’a., după scirile telegrafice din Parisu până la 26 Oct., inca tata nu eră formatu, după cum aretaseramu sî noi in rendulu trecutu. Din contra până la datulu dîsu afirmau mai multe dînarie parisiane, ca Cialdini aru fi dechiaratu , ca densulu nu e in stare a forma unu gabinetu in impregiurarile de fatia sî ca Cialdini sî la amenintarea Franeiei cu dechiararea resbelului totu asta aru fi respunsu. per espeditiunea trupeloru francese in statuia paacum că decisa sî telegrame dela Toulon din 26 Oct. si anuncisra ca pornescu nui incarcate spre Itali’a. Mai tarziu vine alta depesta din Parisu in carea se dice ca trupele francese din espeditiune nu voru desbarca in Itali’a, ci voru ascepta până candu trupele papei voru învinge imvasiunea. Déca cumva Rom’a va fi atacata, atunci trupele francese voru desbarca sî voru eliberă staturile papale. Iéra déca cumva voru intra sî trupe italiane in staturile papale, atunci trupele francese voru atacă chiaru si teritoriulu italiana. In momentele candu mai sa incheia mu eata ca vine urmatórea depesta suprindiatoria : „Vien’a 29 Octombre. Garibaldi, intarita de mai multi desertori din armat’a italiana a luatu Monterotondo. De ori sor’a, se crede, ca Garibaldi sta dinaintea portîloru Romei. Desbarcarea francesiloru in Civitta veg lia a inceputu.“ Depesi’a acest’a cuprinde multa in sine. In ea, ca sî in cresiele togeloru române, póte fi pace, dara sî unu resbelu infricosiatu universale. Din Prus si’a inregistratu scirea ca sessiunea senatului federalînnala e încheiata. Guvernulu de tronu e scurtu sî se ocupa mai cu sema cu afacerile ce au decursu in sessiune. In momentele de fatia póte va fi de insemnetate pasagiulu din urma a acestei cuventuri, carele trateza despre legatur’a intre Prussi’a sî Itali’a, făcută in privinti’a navigatiunei. Guvernulu de tronu dîce ca tratatulu acest’a va contribui la întărirea referintiei pruintre aceste doue tieri, cari suntu legate prin interese mari si comune pentru amendoue. Regele Würtembergului s’a esprimata la o ocasiune câtra o adune. , „ . . determinatu a se tine de el,ca. 81 ca e tratatele cu Prussi’a..amintele depusei in „Times“ e pentru unu congresu Din Constantinopole vinu^£e”'pari afirma, ca Omeru pasi’a va luă comanda trupelor, turcesci la dunăre. Din Belgradu se telegrafeza ca Scuppii’a e închisa sî ca proiectele regimului suntu primite cu putîne modificatiuni. Din Petersburgu se telegrafeza ca in curendu se va serbă cununi’a Regelui Greciei Georgiu I cu princes’a Oig’a. Despre Romani ’a aduce „Națiunea“ o selie privata din Parisu ce o publica, ce o dreptu, cu tóta reserve. Pentru gravitatea faptului o reproduceam sî noi. Ea suna: „Starea de astadi a lucruriloru din Romani’a este condamnata ; sî in tóte dîlele me informezu dela cele mai mari personaje ca forte curendu are sa se puna capetu la tóté. Ide’a predomnitóre in acést’a este ca, in urm’a conferintieloru ce au a se tíne la Parisu, Port’a are a numi unu caimacamii , spre a organisa tierile sub priveghiarea unei comisiuni internationale (pentru care sfersitu D. Ioann Ghic’a staruiesce la Londr’a). Resenele unei asemenea hotarire suntu ca Franci’a este decisa a proceda la acesta resolutiune inaimte de a fi nevoita sa intervie in Itali’a, căci, s’a luatu scrie ca indata ce Franci’a va interveni in Itali’a cu trupe, Russi’a trece in Prinsipate ; omenii politici de aici (din Parisu) au mare ingrijire, si Ministrulu Beust spre acestu sfersîtu merge la Londr’a. Revista dnaristica. In Kol. Kezi. nr. 127, Bvrd. Domnu canoniqu Constantinu Papfalvi respunde la o corespundintia din Blasiu aparuta in K. K. nr. 119 a. c. in carea intre alte se ducea, ca „de nemic’a nu se teme elevulu din Blasiu, ca de aceea, ca pre lângă delaturarea alegereî, Scaunulu episcopescu (püspöki) se va ocupa de unu individu din altu comitatu.“ sî „ca clerululu intregu e de o suta de ori mii gat’a la transpunerea demnitatiei archiepiscopile altui episcopu, decâtu sa se abata dela liber’a alegere“. La partea d’antâiu Rvrd. D. canonicu e de părere, ca clerula sa caute numai la insusirile acelui’a cui sa dea volulu seu. Ce se atinge de partea a dou’a densulu nu vrea că clerulu sa se lapede neci de dreptulu alegerei neci de alu archiepiscopatului. De aci trece respunsulu la lupt’a natiunei pentru drepturile ei politice, gerea drepturiloru Arata ce durere a casiunatu șterde la diet’a din 1863 cu o trăsură de pana fara de a se fi datu până acum unu echivalentu in loculu acelor’a, sî apoi continua cam asia . Dara sa fia diet’a din Sabiia nelegala, in carea fara convocate de Marele Principe tóte națiunile patriei, insa are celelalte nenumerate diete albiierei in cari a pretinsu romanii redarea dreptului celui adeveratu, nelegiuite au fostu ? sa nu ne insie lumu unii pre altii, ci sa marturisimn sinceru, ca in Transilvani’a justele si dreptele pretensiuni ala natiunei romane până acum n’au aflatu resunetu 11 mai norocosele națiuni socie. Prin ștergerea legiloru din 1863 s’a infiptu rane in anim’a natiunei cari voru sângeră până atunci, până candu parintu patriei nu voru află adeveratulu balsamu vindecitoriu. Revine asupr’a suspenderei scaunului metropolitanu sî arata , ca acést’a aru fi o noua impusetura in ran’a înca sangeranda, pre carea, după parerea sea, o afla forte nepolitica. Densulu cu unu atomu micu alu natiunei, carele in tata viéti’a au avutu numai o dorintia, adeca, impacarea cea mai intima Italiésca intre națiunile patriei,indrasnesco a presupune, ca, prin procederea indignátá