Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-05-30 / nr. 43
Cumca nu aru avé missiune politica nu se mai póte nega: sî din îndoielile dî uarieloru francese despre acést’a; si tacerea celoru nemtiesci se vede si mai tare ca cal'tori’a e politica. 170 Dieta Ungariei. In ssedinti’a dela 4 Iuniu a casei deputatiloru după incunosc intiarea despre sosirea mai multor petitiuni preda P. Sotu si eh ca pressedinte alu comissiunei finantiale unu raportu despre propuneri contributionale. Raportulu ’lu cetesce referințele Korkapolyi. Se va tipări raportulu sî se va distribui intre membri. dietei 121 petitiuni, cari Madarasz transpune ceru schimbarea legilor din 1367/8 pentru afacerile comune. Se tramita la comissiunea de petitiuni. Carola Stoll preda o cerere, in care se trateza cestiunea principiala despre posetiunea unui impiegatu alu statului ca representante in dieta. întrebarea se inverse pre lângă aceea, ca „au inspiegatii statului, cari suntu platiti de statu, indetoriri falia cu cetatienii statului Ans’a la cererea sî la desbaterea acestui principiu o dede votulu de nemultiumire ce lu primi deputatulu Stoll, prin secțiunea justiției, dela ministeriulu de finantie, pentru ca dessulu (Stoli) ca deputata sî inca impiegatu, sî adatu parerea libera la gravaminele așternute de cât la mai multi baiesi de la Baia-mare. Csanády interpeleza pre ministrulu de culte, déca are de cugeta inca in sessiunea de falia , a se presenti cu unu articula de lege, prin carele principiulu depusa in art. 20 din 1848, pentru deplin’a egala îndreptățire a confessiuniloru, sa devină fapta. Ministrulu de culte promite a respunde câtu mai curendu. Sigismundu Bor Iea adreseza ministrului de industria sî comerciu urmatórea interpelatiune : Onorata casa ! Dela anulu trecutu 1867 incóce amu primitu intre epistolele private sosite pre> posta câte-va cu sigilulu frântu sî sigilate de nou cu sigilului postalu, iéra altele numai cu sigilulu frântu, banu de multu, tramitiendu o epistola privata in comitatulu Aradului, aceea fu immanuata respectivului adresatu numai forte târdîu , cu sigilulu meu frântu sî provediata cu sigilulu oficiului postalu. Cu tóte ca acesta înainte de 1867 m’amu esperiat’o nici odata sî desî acestu fenomenu nou mi-a batutu tare la ochi, totusi amu fostu aplecata a atribui tóte aceste intemplarei. Intr’aceea alaltaeri amu primitu dela Dev’a o epistola recomandata, provediata cu trei sigile, pre a cărei cuverta era scrisa, ca cuprinde documente in presiu de 20 îl. Cuvert’a acestei epistole e sparta la ambele capete lângă sigile, chiar asta, precum o sparge respectivulu proprietaru alu epistolei, cându voiesce a-i scote cuprinsulu, sî in locurile sparte e sigilata de dlone ori cu sigilulu oficiului postalu. Din acestea, onorat’a casa, care cauta la acést’a epistola, se póte pre deplin a convinge, ca cuvert’a ei nu s'a frântu din intemplare, ci cu intentiune, sî ca acésta epistola înainte de a veni la mân’a mea a fostu cetită de alții, cari firescu, déca le-a placutu , au pututu lua sî din documentele ce conținea. Sî ca onorat’a casa sa se convingă pre deplinu despre adeverulu asertiuniloru mele amu onore a pune epistol’a din cestiune pre mesa onoratei case, asia precum amu primit’o , fara de a o fi desfacutu, reservandu-mi dreptulu, de a o lua iérasi la finea baterui după done septemâni sa o potu siedintiei , ca ceti sî eu. Onor, casa, desî acést’a afacere, aparandu la prim’a vedere ca unu negotiu privatu, s’aru vedea a nu fi apta spre interpelatiune, insa considerandu ca, precum sunt informatu, desfacerea unoru asemenea epistole se intempla, de unu tempu incece , adeseori, — si asta mai multi au parte de acést’a neplăcere; considerandu, ca de alta parte amu auditu afirmandu-se si aceea , ca oficialii posteloru rumpu, seu ei, seu, in urm’a instrucțiuniloru superioriloru lom, prin alții, unele epistole private, sî , prin urmare, organele oficiali violeza sânzieni’a sigilului sî a secretului, prin ce afacerea i—si perde caracterulu seu privatu, — sî de órece nu potu crede, ca ministeriulu sa aiba cunoscintta de asta ceva, nici ca aru esista vre-o instrucțiune analoga sî, prin urmare, aceste fapte nu potu fi considerate decâlti ca abuzuri ale unoru oficiali ; cu teza a îndreptă câtva on. ministeriu alu industriei sî alu comerciului urmatórea interpelatiunei. Are on. ministeriu cunoscintta despre autoritarea oficialiloru de posta prin superioritățile loru, pentru ca sau ei sa rumpa sigilele unoru epistole private, sau sa le dea unoru oficie politiale pentru a le rumpe, sî ca acelea sa nu se admanueze proprietariloru loru decâtu după acesta operațiune ? 2) Deorace este fapta, ca la unele oficie poștali se intampla astfeliu de abusu , este inclinata on ministeriu a dispune ca atari abusuri se se nimicesca de totusi oficialii de posta, credinciosi juramentului loru oficialu, sa admanueze epistolele, nevatemate, precumu se cuvine in mn’a tiéra constitutionala, proprietariloru loru respectivi. Ama onorea a insinua acést’a interpelatiune si inscrisu. Stefanu Gorove, ministru alu industriei si alu comerciului, respunde la acest’a interpelatiune . Câtu pentru faptele memorate, — dîce d. ministru— elu se va cerceta, fara a ascepta vre-o decisiune a casei in ast’a privintia, cu participarea si intrevenirea dnului deputatu. (Aprobare.)—Dnulti deputatu sa spună apoi casei, ca fostu a acésta cercetare nepartiale scu ba. (Aprobare). Séra câtu pentru obiectu, d. ministru nu scie neci decâtu, ca oficiolatele poștali sa fia desfacutu epistolescu sa fia frântu sigile, sî neci nu crede a poté fi provocatu prin d. deputatu ca sa se dechiare, déca s’a emisu prin ministeriu una asemene ordinatiune. (Aprobare) Unu ministru magiam respundietoriu nu va face neci candu acést’a ; d'altmintre, déca d. deputatu este informatu, sa constateze fapt’a înaintea casei (Aprobare vina.) Matoilovics interpeleza ca legea usureloru casezase ? la care ministrulu de justitia respunde, ca are gat’a unu proiectil de lege in privinki’a acést’a, sî nu va presenta casei câtu mai curendu. Lege in cans’a celoru de confessiunea gr. orient. § 1. Congresulu naliunalu serbescu , conciliamatu in anulu 1864, sî in 1865 continuatu in Carlovitiu. pre culu a fostu elu compusu cu abatere dela § 8 alu articulului 20 din 1867/8, prin acést’a se legitimaéza. § 2. Metropoli’a de sine statatória sî de dreptu egale cu a serbilor», inf iintiata pre sem’a româniloru de re legea gr. orientale, asemenea sî radicarea episcopiei greco-orientale din Ardelu la archiepiscopia, se inarticuleza, sî dispusetiunea articulului X din 1792 se estinde asupra-i. § 3. După ce deci despărțirea credincioșilor, de relegea gr. or. in doue provincie bisericesci nedependinsi de olalta, produce lips’a de a esercita fiacare parte pentru sine deosebitu autonomi’a ce le este garantata prin § 8 alu articolului 20 din 1848, reservandu Maiestatci Sele supremulu dreptu de inspectiune ce se va esercia amesuratu constitutiunei; credincioșii numiteloru dóue metropolii suntu indreptatiti, intre marginile legiloru tierei a decide si regula fiacare parte de sine si pentru sine deosebi in adunările bisericei (congresele) ce se voru condhinma din tempu in tempu de câtra Metropoliti, după aretarea făcuta mai intâiu câtra Maiestate — căușele loru bisericesci , școlari sî fundatiunali referitórie la acestea, sî a le aministra sî guverna de sine prin propriele loru organe intru intielesulu statuteloru ce se voru stabili in aceste congrese sî se voru incuviintia de Maiestate. § 4. Credincioșii ambeioru metropolii au dreptul s pre lângă reservarea dreptului pre inaltu de incuviintare , a-si organisa adunările bisericesci (congresele). §. 5. Spre scopulu aci,st’a ministeriulu se însărcina, cu sa mijlocésca prin Archiepiscopulu Carlovitiului sî Patriarchulu serbescu convocarea câtu mai curendu a congresului bisericescu serbescu natiunale de confessiunea gr. or., constatatoriu după practica de multu observata — afara de archiereii concerniali, din 25 deputați clericali, 50 lumeni sî intre acesti’a se voru alipi 25 din graniti’a militare. §. 6. Totu ministeriulu va midiloci convocarea câtu mai curendu a congresului bisericescu romanu nationale de confessiunea gr. orientale, constatatoriu amesuratu propunerei sinodului episcopescu românii — afara de archiereii conceriali , din 30 deputați clericali, 60 lumeni sî intre acesti’a se voru alege 10 din confiniuli militare. §. 7. Cea mai d’antâia tema a ambeloru congrese bisericesci ce astfeliu se voru conchianna, va, fi a stabili organisatiunea congresului pre lângă incuviinicarea Maiestatiei sale. §. 8. Pretensiunile de totu feliulu, escate din despărțirea ambeloru metropolii , pre câtu ele nu s’aru poté impaca prin invoiéla reciproca, atâtu cele ce atingu metropoli’a intréga, câtu sî cele ce atingu diecesele episcopesci sau comunele bisericesci sau dóra pre unii individi singurateci, voru ave a fi invaliditate cu scutintta de timbru sî de facie — naintea acelui județiu onlinariu, ce se va delega pre lângă contrasemnatura ministrului concerninte , de catra Maiestatea Sea , sî acést’a procedura, delaturându-se tote altele remedie juridice, se va tie— ne numai apelat’a ordinaria la dóue foruri superiore sî astfeliu de procese apelate se voru decide prin forurile apelative afara de seria. §. 9. Credincioșii de confesiunea gr. orientala, cari nu suntu neci de limb’a serbesca nici romana, sî mai departe se lasa in tote acelea drepturi ale loru, ce le-au esercitatu pan’acum in aministrarea de sine a afaceriloru bisericesci comunali si scolastice, intru intrebuinttarea libera a limbei rituali , precum sî in manipularea averei sî fundatiuniloru loru bisericesci comunali. § 10. Dispusetiunile §lui 8, articlulu 20 din din 1848, cari suntu contrarie cu acesta lege, se nimicescu. Siedinti a lunaria a comitetului districtualii a Fagarasiului. In 26 lînu comit, districtului acestui’a siedinti’a sea lunaria, unde iloslr. Sea din capit. supremu după deschiderea siedintiei face o moțiune „sa se trimita Maiestatiei Sele o adresa de bucuria pentru fericit’a nascere a Maj. Sele Imperates’a , Regin’a si Dómn’a nóstra“. Dlu vicariu Antonel si insa, se vede, ca fiindu de mai înainte petrunsu de aceeași înalta idea, avea adres’a sî formulata gafa, carea se primesce de comitetu cu adaugerea, ca sa se traduca din cuventu in cuventu in limba magiara sî asia sa se substerna la locurile mai inalte. Unu altu obiectu de insemnetate mare deshalb in acea si edintia era o epistola din cele comitatulu Abauj. Scrisórea acesta provoca pretinda sprijini proiectulu dosului comitatu in disfaverea introducerei limbei magiare in modu esclusivu, atâtu la administratiune câtu sî ia justitia. Vicariulu Antonelli presenteza unu contra-proiectu carele venindu in desbatere in diuda urmatoriu da anse la dispute mari. Neputendu veni desbaterea la unu finitu cu resultatu decidhetoriu N. S. domnulu Capitanu supremu propune o comissiune de 6 membri (3 români 3 magiari), carea sa caute modulu de împăcare intre diferinti’a de opiniuni. După unu patrariu de ora se primesce operaturu cu modificările făcute de comissiune cu unanimitate sî se decide a se traduce sî in limb’a unguresca. Mai vinu sî alte cari parte tînendu-se de competiati’a dietei, parte de cea a ministeriului se relega sî indrumeza la locurile respective. Actului care servesce de respunsu la hârthi’a comit. Abauj , sî care se va comunica si celoru-lalte municipalități ale tierei este urmatoriulu : Representatiunea districtului Fagarasiu in caus’a limbei. Proiectulu de lege pregătita de catra comisiunea dietei unguresci cu scopu de a se regulă referintele nationalitatiloru din Ungari’a dede mai antâiu representantiei comitatului ungaro-slavonescu Zemplin ocasiune de a protestă in contra acelui proiectu, a-si circula protestulu sei prela tele municipiale Ungariei sî ale Transilvaniei, dandu ocasiune la frecări intre diferitele națiuni. Totu asia facii in dalele mai de aprope comitatul Abauj. Representanti’a acestui districtu , privíndu tóte trele acelea acte din punctulu seu de convicțiune, intre ori care alte impregiurari n’ar fi trebuitu sa se ocupe cu ele de loca, pentru ca referintiele nóstre nationale in Transilvania se afla deja regulate prin lege chiara, sî usulu celoru trei limbi ale patriei se afla pre calea cea mai buna de a se regula sî alaturi prin puterea vietiei practice chiaru precum» se vede același regulatu la cele a trei națiuni ale Elveției. După ce iise epistola cercularia a representantiei comitatului Zempli nu amagi inca sî pre unele municipiu din Transilvani’a, pentruca sa se alature la protestul acelei’a, si după ce credemu ca epistol’a comitetului Abauj póte se amagesca inca sî pre altele.—Representanti’a acestui districtu crede a fi de desorinti’a sa, ca se preintempine sî ea unele idei prejudicióse atâtu presentului, câtu sî veritoriului sî se nu sufere a i se duce. Qui tacel consentire videtur. Subscrisul» comitetu districtuale î—si implinesce acesta determtia a sea cu atâtu mai vertosu, cu cât» elu se scie a fi representantele unei populațiuni ce face parte din națiunea romanesca, este pe-