Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-08-04 / nr. 62
Telepin fumese de done ori pe septemana , joia si Dumineca. — Prenume-J rațiunea se sare in Sabiiu la espeditur’a foiei pe afara la c. t. poște, cu bani gata prin scrisori fraucate , adresate catre espeditura. Pretiusu prenumeratiui nei pentru Sabiiu este pe anii 7. 11. v. a. I cat pe ojmnietate <ie anii d. fi. ei). Pen** I țin celelalte parti ale TransiU «inter sipéng XTM 62. AMU XVI. Sabiiu,, in 4/15 Augiistu 1868. tV» »rovinciiIerlin lIonan:hift ție anu ana S fi. ér» |ie o jumătate de anii 4 fi. v ». Pentru prnte, «i liieri .train* pe anu t# /, «tiu. li fi v. ». Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. sinaia , penUu a doua ora cu 5 ",i cr. si pentru a treia repetite cu 3 V. cr. v. ». La cestiunea romanitora din Scaunele Salistei si Talmaciului. Suntemu pusi in posetiune de a împlini Missiunea nóstra in privinti’a cestiunei amintire proin lilululu acestoru sire. Detaturile cele mai bune ni le da memorandulu asternutu dietei de dlu deputatu cav. de Puscariu in siedinti’a dela 7 Aug. n. Reproducemu mai in josu acelu actu memorabila si de intensitate politica, in tóta cuprinderea lui. Convinși fiindu ca actulu va reversă pentru fia-care cetitoriu lumina destula asupr’a cestiunei , ne ablînemu de comentare. Déca e ca sa dîcemu la acestu locu din parte-ne ceva, apoi ne esprimamu dorinti’a de a vede deslegala întrebarea pentru carea a trebuitu sa se faca actualu, spre pacea, liniscea, multÍumirea sî fratietatea tuturoru celoru atinsi, caci numai asta vomu pute prosperi cu totii si din istoria nostra propria, credemu ca vomu fi invetiatu destulu, ca privilegiul« fapticu sî formalu impedeca drept’a cumpena sî bun’a stare materiala sî intelectuala a pârtiei nefavorite cu tele urmările. Evenemente politice. Sabi iul Augustu. Boemia se afla in o agitațiune continua de la inaugurarea sistemului de fatia. Confiscări de donarie, procese de presa de o parte, meetinguri oprite si disolute de catra comissarii regimului de alta parte, suntu acumu de multu la ordinea cilei. Odata, cându Maj Sea Imperatulu fu la Prag’a, in vér’a acést’a, se respândi unu sunetu camu singuraticu ca in cercurile competente sa făcu încercări de impaciuire a natiunei celtice din Boemi a. Spirea acest’a se desputeri de ambe părțile mai asemenea. Numai „Osten“ o sustínu, fara de a fi putulu da garanție sî despre resultatu. Aceeasi fora vine acumu după mai multe septamâni sî in unu artî— culu intitulatu „La acțiunea de impacare in Boemia“, spune, ca din „o parte estraordinaria i se face urmatórea impartasîre demna de credinti’a“, care împărtășire o sî recomanda a sentintei tuturoru cercuriloru politice. Impartasîrea aceea e urmatórea : „In sinulu opositiunei boemice au inceputu ómenii a face o deosebire însemnata intre cancelariulu imperialii Bar. Beust si intre ministrulu de interne Dr. Giskra de o parte, sa intre ministeriulu cislauanicu de alta parte. Nu dora ca aru vrea cineva sa presupună o divergintia seriósa in sinulu acestoru barbati ai regimului , ci numai pentru ca se pare a ave óresi care temeiu presupunerea, ca prevederea acestoru doi barbati merge mai departe decâtu viitoriulu carnetului de acum din Cislastani’a. E lucru de mare însemnătate, sî la tóta intemplarea lucru, carele se póte lua dreptu de unu castigu, ca deosebirea acést’a se sustine cu consecuintia , pre cându in acel’asi tempu lupt’a intre opositiunea sî politic’a de fatia a cabinetului cislauanicu cu respectu la Boemi’a a ajunsu la culme. Opositiunea (boema) va incerca tóte spre a reesî sî va reesi fara indoiala. Lupt’a acést’a insa sî reesî rea suntu lase, cari previdinte sî cari suntu dela ferinti’a Bar. Beust. cu dd. Pulaczky sî Rieger in Prag’a suntu, cestiuni învinse. întrebarea vine acumu: Ce are sa vina după aceea ?* După impartasarea acest’a insîra „Osten“ pre toti miniștrii din cabinetu sî arata ca toti suntu inclinati câtva o impacare cu opositiunea din Boemia. Mai face odata deosebirea intre personele loru sî intre person’a ideala, din carea se compune cabinetulu, a cărei sarte este legata de sartea politicei regimului de acum urmata in Boemia. Nu ascunde ca in programulu opositiunei boemice se afla unu parlamentu centrala puternica , dara nu voiesce ca tocma acum se incepa o lupta in contra sistemului de fatia, ci se va milflami deocamdata cu sistemulu de delegatiuni, asceptandu ca lucrurile se ia alta fatia, ceea ce se va fi intemplă, pentru ca elementele austriace formeza majoritatea precumpanitoria si in Ungaria. —• La festivitatea datatoriloru la semnu s’a fostu radicalii forte multe toaste, cari in Prussia cu deosebire puteau face sânge reu. Deci cancelariulu imperialu bat, de Beust, la banchetulu celu din urma, rădică unu toastu pentru pace sî impacare. Acestu toastu se duce acum, ca au multtamitu pre politicii inalti din Berlinu. Altfeliu vinu insa scirile din Parisu in ceea ce privescu cuventarea seu toastulu cancelariului imperialii. Acolo privescu in toastu o afirmatiune ascunsa a sciriloru ce sbera de unu tempu in coce despre o apropiare intre Austri’a si Prussi ’a. Despre apropiare séra suntu dóue păreri. Un’a crede ca apropiarea acest'a aru fi unu mijlocii de a câștigă pre Prussi’a pentru pobilic’a apuséna si a isolă pre Russi’a, altele iéra ca apropiarea acest’a aru fi pasulu celu dintâiu catra intorcerea la o noua nliantia santa. Cu privire la aceste nu scie omulu ce se tîna despre scirile cele pacinice cari se sustinu mereu sî iéra un scie ce se tina de cele ca urmatórele: „Zukunft“ ne impartasiesce sub tituluru : „La dtu’a lui Napoleonu“, o insolinitare a unui corespundinte ala seu , care este de fórte mare importantia, si ca atare merita si atențiunea publicului nostru. Cuprinsulu ei e urmatoriulu : „Pregatiti-ve pentru difele cele mai de aprópe la lucruri forte seriose ! Regimulu francesu si -a încheiata pertractările sele cu Belgiulu si Olanda ; statele nordice ale Germaniei conniveza sî e probabila, ca Dani’a va merge agressivu in frunte chiaru ; sî regin’a Victori’a e adusa prin relatiunile aceste incâtu-va in perpressitate sî se vede impedecata in tóte acțiunile spontanee ; cu Sintier’a s’au incheiatu transactiunea din ambe părțile , Itali’a e indisolvibila legata. In 15 Augustu se va da Imperatulu votulu decisatoriu, dela care atenua sustinerea situatiunei. Cu acést’a ve puteti explica aparenti’a cea neasceptata a lui Beust catra finea festivitatiei vienese a datatoriloru la semnu. Intru adeveru ea mascheza situatiunea — dara numai pentru cei orbi; si primirea ce o a aflatu depesi’a austriaca tractandu despre tem’a acést a e numai unu echo, care in ataculu din urma diselva colónele contrarie.“ „Precum ni se impartasiesce din alte părți, in armat’a austriaca inca se făcu pregătiri mari sî fara de a face vre-unu sgomplu s’a adusu deja parte mare la deplinire. Se vorbesce de o 1000 de tunuri ghintuite noue ce parte aru fi venitu din Belgia , parte s’aru fi pregatitu in cea mai profunda tăcere in Stiria sî in tempulu din urma s’au predatu regimului ; asemenea s’a acoperitu sî lips’a pusciloru cu acu (Hinterlader) prin fabricanți din tierile esterne Intre svitierii cei numeroși, ce a venitu la festivitatea dictatoriloru la semii eră sî o parte mare de fabricanți de pusei, cari cu manuarea fabricateloru loru punea pre toti in uimire In dîlele din urma ale festivitatiei a probatu de a impuscă intre altele sî cu Peabody (unu feliu de pusei) americane, cari au nimeritu de 49 ori, puscandu 53 de puscasuri. „Unu castru mare cam de 80,000 feciori se adună in apropierea Pragei ; fortaretele din Boemi’a sî Moravi’a suntu bine provediule cu proviantu. Omeniloru iérasi se tresare prin capu planulu de resbelu din 1866 sî vreau sa scie, ca Prussi’a iérasi e gat’a a trimite 60—80,000 armați prin Sassoni’a in Silesi’a sî Boemi’a. Dealtmintrea e de insemnatu, ca tóle intariturile prussiene in suda suntu pre deplinu provediute eu proviantu sî garnisónele din Neisse, Görlitz sî Torgau s’au intaritu in tempulu di urma fórte multu. Singura Torgau , prin clădiri noue întărită s’a facutu pietr’a cea dintâiu de arme primindu cu patine dîle mai înainte o garnisóna de 6000 , cu care supravegiaza Sassoni’a in starea ei neutrala. „Scopulu mesuriloru acestor’a e învederată. Prussia au devenitu intr’o stare critica , căci mesurile pentru o împăciuire interna nu suntu duse la îndeplinire , spiritele suntu in provinciele cele noue inca neliniscite sî interesele partideloru vechi au devenita totu mai puternice sî au o influintia mare. Se vorbesce de armate colosale , ce s’aru pregăti pentru de a suprime puterea armeloru prussiane. — La aceste reproduse după 2,lift reflecteza „Ha- Zănku ca „se voru deminli câtu mai ingraba, dara cu tóte acesteamu aflatu de lipsa a se împărtăși publicului, pentru ca — dracula nu dorme.“ Ce s’a atinge de apropiarea Austriei de Prussia, urmatórea intemplare consolideza tare credinti’a, ca acea apropiare se realiséza. Fói’a oficiala din Berlinu aduce demissionarea lui Falkenstein dela comand’a corpului antâiu de armata si denumirea lui Manteuffel. Cesta din urma e conducatoriulu partidei de influintia la curtea din Berlinu, simpathisatoria cu Austri’a si carele nu se unesce tocma bine cu cancelariulu federatiunei nordice, cu Bismarck. Déca o schimbare de comanda generala a unui corpu de armata va ave influintia diplomatica politica, ne va arată viitorulu celu mai de aprópe. Pana atunci luamu notitia despre fapta si despre cele ce se vorbescu in urm a faptului.—» Alianttele vamale amintite de noi după curierulu de orientu, in numerulu trecutu , se reintorcu de nou in publicu, inse după soirile cele din urma imbracate in uniforma de aliantie pentru eventualități de unu resbelu. După „Journal de Paris“ alianti’a acest’a nu cuprinde in sine numai Oland’a f Bdgiulu si Elveti’a, ci cauta a atrage la sine si pre Spani’a sî chiaru sî pre Itali’a. Cesi’a din urma se stricase reu cu Prussi’a pentru not’a lui Usedom , carea o publicase generalulu italianu Lamarmora. Statuia majora din Prussi’a publică alte acte , cari erau de totu nefavoritare pentru armat’a italiana din 1866. In tempulu din urma insa se socotiră la Berlinu sî începură a mai domoli certa , a se împacă, a întinde mân’a de noua amicitia, cu acea fratiésca promissiune, ca déca nu va vrea regimulu italianu sa fia amicui regimului din Berlinul acest’a va dă mân’a cu partid’a actiunei din Itali’a, carea se inttelege ca nu e multiamila cu regimulu de acum. Austri’a e inca cu reserva catva aliantia Angli’a nu se amesteca, dara nu e contraria aliantieloru aspirate in Parisa. Acțiunea Angliei se dice insa ca e astadi pentru pace si lordulu Stanley , care se călătoresc cu regin’a Victori’a pre continentu, si va da tóta silinti’a a înduplecă puterile la unu congresu. Cam acest’a aru fi astazi situatiunea in mare , abstragendu dela grigile de o noua rescula si invasiune de garibaldiani in staturile Papei, de continuarea resculei in Bulgari’a s. a. Dieta Ungariei. In siedinti’a dela 5 Aug. după autenticarea protocolului ceresce lui Kanz referatulu comissiunei finantiale despre bugetulu din anulu acest’a. Ministrulu Lonyay ruga cas’a că la redeschiderea sessiunei sa se ia la desbatere mai inainte de tatu bugetulu. Urmeza desbaterea speciala asupra proiectului de lege de înarmare, care urmeza si in siedinti’a de la 6 Augustu. In siedinti’a acest’a inainte de a