Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-10-10 / nr. 83
Telegraful a eso de done ori pe nepte» mana , joi’a si Duminec’a. — Prenumerațiunea se face in Sahiiu ia espeditur’a foiei pe afara la c. r. poște , cu bani gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiuiu prenumeratin 1 nei pentru Sahiiu este pe anu 7. fl. v. a. I ear pe o jumetate de anui 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sabiiu, ir 10/22 Octom^i*i^868, Itru provinciele din Monarchia pe ann ano 8 fl. era pe o jumătate de anii 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anui 12 pe V, anu. si fl. a. Inseratele se platescu pentru I inteia ora cu 7. cr. siculu , pentru I a don’a ora ,cu 50. cr. și pentru a trei» repetire cu 3V. cr. v. a. Ku 83. AAILI, alt * Presánti’a Sea Par. Episcopii alu Aradului Procopiu Ivacicoviciu a plecatu marii dimineți"» catra Aradu. Presánti’a Sea Par. Episcopii alu Carasebesiului loannu Popasuva plecă astazi la 12 ore la Caransebesiu. Membrii congresului , preoți si laici, cari nu suntu aici cu locuinic’a au plecatu calca casa. La încheierea congresului. Sabiiul Oct. Dreptu continuare a celoru dinmulu precedente de sub rubrica „sciri dela congresu“ avemu sa insemnumu ca in siedintiele de dumineca sî luni s’a finitu desbaterea asupra statutului organicu sî după cetirea a treea s’a primitu unanimu de congresulu intregu. De încheiere rosti Diu dep., II. Sea dlu Secretariu de statu, Georg,ip.Ioa’noviciu urmatórele : „înainte de a ne despartiIig-gji iertata a spune putiene cuvinte. Statutulu organicu despre organisatiunea provinciei nóstre metropolitane e elaboratii sî cu acest’a dorinicele nóstre de multu nutrite suntu realisate. „Eu cu acésta ocasiune nu potu sa numi esprimu bucuri’a asupra acelui momentu istori’a bisericei nóstre, ca noi românii epocalu in gr. orientali, adunândune din tote porțile Ungariei sî Transilvaniei ne amu vediutu fratiesce întruniri, pre terenulu autonomiei bisericesci , terenu de aici înainte garantatu, necontestatu sî necontestaveru, sî pre acestu teremi amu ziditu templulu libertatiei confessiunale sî natiunale; sî cu organismulu slavertiu ni-amu asiguratu libertatea consciintiei sî propășirea neimpedecata pre calea culturei , fara carea nici unu poporu nu póte deveni unu faptoru însemnații intre națiuni. „Acest’a e resultatulu esoperatu până adî. Sî constatându noi resultatulu acest’a, pre e cu putintia sa nu ne aducemu aminte de faptele acelui barbatu, carele de multu, intre impregiurârile cele mai nefavoritórie, cu unu zelu demnu de admirare, a conlucratu la esuperarea acestui resultatu ? „Barbarulu acestu ilustru e Preveneratulu Presiedinte alu nostru, Escelenti’a Sea Archiepiscopulu si Metropolitulu Andreiu bar. de Siagun’a (sa traiasca sgomotóse sî repetare). Meritele Lui nu le voîu enumeră. Cu enunciarea numelui Lui i-amu însemnații si meritele, castigate pre terenulu bisericescu natiunalu. „Faptele Lui cele sublime suntu constatate prin starea actuala a archidiecesei si prin autonomi’a nostra confessiunala, la a cârei recastigare Escel. Sea a concursu in cea mai mare mesura. „Meritulu cere recunoscintia Primesce dara Esc. recunoscinti’a sî multiumit’a nostra cea mai ferbinte, cu carea sî de aici înainte ti recomendamu sânt a nostra causa. Primesce manifestarea increderei nóstre nemărginite, carea sî spre viitoriu sa-ti servesca de spriginu la tote lucrările mele, si cu care in acestu momentu solemnu Te rugamu sa nu dai nóue fiiloru bisericei si cautei nóstre comune binecuventarea Tea.a (Sa traiasca sogomotese) Esc. Sea Dlu Pressedinte: „Dioru ! Înainte de a enuncia cuventulu din urma pentru adunarea nostra, amu sa ne spunu , cumca tare credu , ca nu numai membrii congresului acestui’a, ci fiacare membru alu provinciei nóstre metropolitane, vediendu cele ce s’au intemplatu inainte de congresu, adeca alegerile, si vediendu cele ce s’au facutu aci iu congresu, s’au convinsu, ca nu e nimenea in provinci’a nóstra metropolitana aste sî nemernicu ci este cetatiénu cu sânuii in biseric’a nóstra adeca in societatea cea mai alesa, ce póte fi in nemaia omenescu. (asta este !). Societate este si biseric’a nóstra. Pre ce basa este ea pusa sî ce reguli sau legi are, se scriau cu totii. Temelii societatiei nóstre bisericesci este lumin’a /luminiloru si resaritulu resarituriloru; este de o fiintia adusa in lume sî in lotu nemuilu omenescu , cârei fiintie toti acei’a, cari nu vreu sa se închine vreunui idolu cioplitu din lemnu séu din patra , i se închina. Nu numai d-vóstra, cari represintati provinci’a Metropoliei nóstre , ci fiis’ce care membru alu ei póte fi convinsu , ca toti suntem» împreuna lucratori a unui Ddieu in societatea nóstra ,bisericesca si ca suntemu priviti in urm’a legiloru fundamentali , de zidirea "lui Dumnedieu si de cas’a lui Odicu. Tóte acestea institutiuni bisericesce sau ale asociatiunei nóstre bisericesci ne convingu despre aceea ca suntemu si egali indreptatiti ca totii, ca intre noi nu este nici o deosebire, sî ca prin urmare este o libertate pre bas’a pjisitiva in asociatiunea nóstra bisericesca. Nu voiu, Dioru, nici cu prilegiulu acest’a sa ostenescu atentsinea Dioru Vastre de sî sa mi fie iertatu, a dîce, ca lucrulu mai departe aterna dela Dvóstra sa traiasca !j Astii dori mai multe sa va spuna .... Essenti’a insa este acest’a fiti revnitori legii sî dati sufletele Vóstre pentru legătură parintiloru voștri aducelive aminte de lucrurile lorii, care le au facutu intre generatiunile loru, a carora ur’matori suntemu noi , sî veti luă mare cinste sî nume vecinicu. Aminul“ Asia s’a incheiatu eri cea din arma siedintia a sessiunei I. a congresului natiunalu bisericescu românu. înainte inse de a se departă membrii congresului din Salnia mijlociră prin subscriptiuni punerea in lucrare a unui conductu maretiu de facie in onorea pressedintelui congresului. La 7% óre séra pleca conductulu dela fost’aresiedintia episcopesca, din strad’a Cisnadiei , cu music’a militari». De aci trece presto piatr’a mare si prin strad’a macelariloru calra ressedinti’a metropolitana. Ajungendu conductulu dinaintea ressedintiei» Dlu deputatu Missiciu, in fruntea deputatiloru congresului, rosti cu o oratoria esîta diu profundulu animei sele, o cuventare , carea află celu mai viu resunetu in animele condeputatiloru sei sîa a flăcărui românu, in modulu urmatoriu Escelentia! Die Metrop sî Archiepiscope ! Dîn’a de astadi va remane cu litere indelebiri însemnata pre paginele istoriei bisericei nóstre dreptu credincióse, caci in dîu’a acést’a s’a finitu sub presidiulu Escelentiei Tele opulu acel’a, care are sa servesca de base la constituirea intregei nóstre biserici. Noi cari amu avutu onore, din încrederea poporului ca membri congresului acestui’a, a conlucra la reedificarea bisericei nóstre, ne simtemu cu atâtu mai ferice, cu câtu suntemu convinsi, ca biseric’a nóstra, basata pre principiele depuse in operaturu acest’a, va fi libera sî independenta ; ca prin aceste ne-amu nesuitu a garanta independinti’a sea autonoma. Sî cum a dîsu Christosu : „Tu es Petrus et super hanc petram aedificabo ecclesiam meam nec portae inferi praevalebunt contra eam, sa permită Atotuputerniculu că sî operatusu acest’a sa fia cu unu steanu pre care sa stea biseric’a nóstra tare sî puternica, resistandu tuturoru viforeloru tempuriloru viitore. Noi cari amu fostu adunați aici , amu seversîtu cu semanatoriulu lucrarea sea, carele preda sementi’a sinului pamentului , asceptându ca ceriulu sa-i remunere die trud’a sea lasându ca sementi’a acest’a sa aduca fructulu bunu doritu, asia sî noi amu semenatu pre terenulu bisericei nóstre sementi’a principieloru liberale democratice constitutiunale, si îngâmu prototuputerniculu că sementi’a acest’a sa aduca robu bunu fericitoriu sî sa intarésca biseric’a nóstra natiunale româna autonoma. Precum reformatoriulu celu mare mergendu la conciliulu din Worms, cându a vediutu in caletoria unu omu sadindu lângă drumu unu pomu, s’a coboritu din trasur’a sea , s’ a dîsu , lasa sa sadescu eu pomulu acest’a, sî sadindulu a grailu , sa domne cu principiele sî doctrin’a mea sa prindă radecina sî sa aduca rodu, ca pomulu acest’a, asta dîcemu sî noi sa permită ceriulu pomulu seditu aici sa prindă radecina sî sa servesca de scutulu poporului nostru dreptu credinciosu. E ne negaveru ca congresulu acest’a are insemnetate istorica. Insa ca amu fostu adunați sî ca amu pututu conlucra, a cui meritu mai mare este? de câtu alti Esc. Télé, care cu lupta de o viétia intréga le-ai luptatu pentru recastigarea autonomiei bisericei nóstre natiunale române. Deci precum a dîsu Simeonu betrânulu : „Acum libereza Dómne pre servulu teu, ca au vediutu ochii mei mântuirea mea . , asta poți duce sî Esc. Ta cându va veni dîn’a ci ceriulu sa Te chiame la sine: „lame dómne ca au vediutu ochii mei biseric’a tea intarita, independinta sî prin acést’a amu vediutu ajunsu scopulu după care tata viéti’a mea m'amu luptatuu Sî acést’a cu atât’a mai cu mare mandria poti dice Esc. Tea, câtu nu numai ai vechiutu infiintiarea bisericei independinte, ci mai vertosu, ca sî infiintiarea acestei e meritulu Esc. Téle. De aru aterna numai dela o generatiune sa tiHlésu» siunacin Uo, «u Ju,pre margirieimu ca acést’a aru fi numai de unu tempu scurtu, pentru ca o generatiune mare sî alfa vine, sî asta sî numele sî meritele Esc. Tele aru trai sî muri cu generatiunea de acum , insa Esc. Tea poți fi asecuratu cu numele Esc. Téle va fi nemauritoriu, pentru ca cându nu vomu fi noi, acel’a lu va pestra sî preda urmatoriloru noștri istori’a, pastratórea numeloru barbatiloru meritați pentru poporu. Cine nu te-aru cunosce, sa întrebe cine a reinfiintiatu autonomi’a bisericei nóstre independinte ? sa vina si sa veda fruptele lucruriloru sî sacrificieloru Téle aduse poporului românu, sî indata va sei pretiui meritele cari te făcu in mijloculu poporului meu nemuritoriu. Sî inainte de ce ne despartimu de Tine de aici iti mai aducemu odata multiumire pentru intieleptiunea cu care ai condusu siedintiele congresului nostru sî ne despartîmu dela Esel. Ta cu rugarea acea ferbinte , că atotu puterniculu sa permită că la mijloculu nostru mai mulți indelungati ani sa vietiuesci ca sa poti conlucra la întărirea biserice nóstre,la a cârei reedificare amu conlucratu la olalta si carea ca s’a infiintiatu e mai vertosu meritulu Esei. Télé. Ne despartimu Esc. Ta intonându cu unu glasu unanimu: „Sa traiésca Metropolitulu sî Archieppulu nostru*. Zgomotóse si nenumerate apause au unnatu acestei cuvântări, séra facenduse linisce, Escelenti’a Sea Presántitusa Archiepiscopu sî Metropolitu, miscalu pana la lacremi , respunse , pre câtu ni au pututu remanea credinciósa memori’a, urmatórele : Domniloru ! Operatulu ce ati seversîtu este doved’a libertaliei confessiunali, de carea ne bucuramu noi astadi. Elu ne arata ca biseric’a nóstra autonoma sî independinte au semanatu prin lucrarea d-vóstre semanti’a principieloru democratice liberali constitutionali, cari asigura libertatea conscitntiei si progresulu in cultura. O bucuria mare simtu eu in anim’a mea, candu vedu ca prin conlucrarea d-vóstre s’a pusu temelia unoru institutiuni atâtu de folositóre cari institutiuni asigura libertatea cetatienésca sî inainteza folosulu patriei. Sa ne ferimu deci dloru, ca libertatea acést’a , carea avemu de a o rulttamisî iubitoriului de dreptate, a Regelui nostru, Franciscu logiful, ga nu 4 V-