Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-06-01 / nr. 43
Trilegrafiit) *it> ii«*ie ori pt lepte j minta , joi’a • Duminec’a. — Prenume«/ rațiunea se face in Sahuti 'a espeditur’a I luiéi pe afara le c. r. posto , cb bani ^ gat’a prin acrisori flancate , adrenate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiu« i nei pentru Saturn este pe anu 7. 0, v. a. I ear pe o jumatate de aniin. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei ti pen.. Sa Iii in, in 113 Imiin 1869. l In provinciele din Monarchia pe nan 18 n. dra pe o jumatate da ana 4 fl. a.a. ] Pentru princ.. ai ieri llaine pe ana 18 pe V, ana. 6 fl. a. Iaeratele ne plateaeu pentru linteia dra ca 7. cr. altuiu , pentru fa doua dra ca 5'/, cr. ai pentru a treia repetire ca 3'/, cr. y. a. Jfc 43. A.VII si W1I. Sheieiiiinte politice. Mai multe scrii vinu deodată cari confirma el bugetulo ministrului de resbelu are unu deficitu de 4—5 milióne. Dinartele opositionali si cu deosebire cele unguresci simtu necăjite pre procedur’a ministeriului. Cele unguresci mai adaugu, ca de ce suntu bune delegatiunile ? Ele votéza o suma si ministrulu chieltuie câtu vrea preste sum’a aceea si apoi vine inaintea delegatiuniloru sa spuna, ca cu atâtea milióne amu chieltuitu mai multu. Pentru anulu viitoriu se dice ca e provediutu unu estraordinariu de 6—7 milióne ; o parte din acestu estraordinariu trebuie pentru tunuri armstrong si mitrialese unu feliu de prosca de glonti, inventiune noua de a orauri si vatemu multi omeni ■ deodata), si o parte pentru fortificatiuni in imperiulu intregii. Numai pentru mitrialese se cere unu creditu de 4 milióne. Deficitulu de 4 milióne in bugetulu ministeriului de resbelu se spunea ca a nascutu diferintie intre membrii familiei imperiale si asta archiducele Albrecht a demissiunatu din postulu seu de inspectoru generale alu Wilhelm din postulu seu de infanteriei, archiducele si archiducele Leopoldo din inspectoru de artileria postulu de inspectoru de trupele de geniu, nemissionarea acest’a nu se adeveresc e. Opositiunea Ostrema a provocat pre Kossuth na vina acasa si sa se puna in fruntea ei. Kossuth a respunsu ca in impregiurarile, in cari se afla «di Ungari’a consolintit a si mintea frézai spune ca nu i e permisa a se inturna in patriasi. Deputatii senatului imperial e gasitian isi depunu mandatele, pentru ca dieta galitiana sa aibă mâna libera in sessiunea viitória. Trecendu la partea politica din afara impartasimii ca unele douarie magiare începu a insiră pacatele (?) României. Ele făcu tocmai cu pres’a oficiasa din statele cele mari, cându se afla in ajunulu unui atacu asupra unui statu strainu, vrendu ca in modulu acesta sa pregatésca prepubliculu, care sa contribuie avere si sânge sa q iași sa se escuze înaintea lumei ca e constrinsa puterea intreprindiatoria sa tinda sa midifoce de aceste barbare In sine, dara necesarie pentru pacea si linistea Europei. Nici nu invidiamu ambițiunea nobile a unui poporu, nici vomu protege nedreptatea ori de cine se aru comite, inse cându cetimu pomelniculu pecateloru ce su iisira colegele nóstre unguresci mai curendu ne vine sa dhemu : nu Romani’s, nu Ungari’a pecaluescu, ci ómenii din trensele si apoi ómeni suntu slicisi dincolo. Leamu strigă colegeloru unguresci : „voi nu vedeți de arbori pădurea !” In Franci ’a in unele cercuri a trebuitu sa se faca alegerile a dou’a ora si a resultatu vre © 30 deputati din opusetiune. Opusetiunea va fi asta dara in corpulu legislativa alu Franciei cam de vre-o 50-60 de capete de mare. Impregiurarea acest’a dice ca pune pre cugete pre regimu. Miscari făcute in urma iu mai multe puncte însemnate ale Franciei au alarmatu lumea incâtu-va, inse nu au fostu cu urmari mari. In Spani ’a s'a publicatu serbitoresce constitutiunea , mai intâiu in Madridu apoi si in alte pârti ale regatului. In Romani ’a s’au mai prelungitu sessiunea cameriloru inca pre 12 dile. Dieta Ungariei In multi precedente amu promisu a raportă si publicului nostru celitoriu despre siedinti’a. in carea s’a facutu, din partea deputatiloru nationalitatiloru (Mai multi români si numai putieni serbi sî slovaci) dóue amendamente la adres’a in unu’a cuventului de tronu sî despre a carei resultatu sumariu refiriramu inca in mului 41. *) Despre unu amendamentu s’a amintim fica in mulu trecutu in articulula intitolatu. „La cessiunea nationalitatiloru. Preminendu aceste sa venimu la siedinti’a din 4 Iuniu. După unele curenții sî după o interpelare rafacuta de deputulu Irányi, déca ministeriulu are de cugetu a substeme dietei unu projeclu de lege privitoriu la mdificarea lui 10 din art. III. d. 1. din anulu 1848 carele trateza despre consiliul de state, care interpelare sa se prede ministeriului. Trece cas’a deputatiloru la ordinea ciilei, adeca la desbaterea speciale a adresei. La aline’a a dou’a deputatului Irányi luându cuvemulu protestez« i» coutr’a unei declararatiuni făcute de ministrul» pressedinto in ssedinti’a dela 3 luni» ; ca ministerilu este indreptatitu a interpreta legile căndu dictati» este adunata. In decursulu vorbirei e intreruplu mai de deputați, caci nu vorbea la obiect». de multe ori In fine presedintele fara de a ascepta se termine sa întreba, ca are sa faca vre unu amendamentu la alinea din discutiune ? Vorbitoriulu fara de a respunde la întrebarea acest’a continua vorbirea sa. Pressedintele iéra lu întrerupe, sî dop. Irányi atunci renuntta incendu de a vorbi mai departe. Alinea se primesce fara modificare. Se primesti după acést’allnet le 111 sî IV, iéra după cetirea alineei V ia cuventulu Vasiliu Buteanu. * ** Onorabila camera ! Eu amu norocirea d’a fi însărcinata cu misiunea pentru mine onorifica d’a susteine in numele meu si alti mai multoru consoti ai mei unu amendamentu la projectulu de adresa elucratu de comissiunea esmisa de camera, sî asceptatu de basea pentru permularea speciale ; — înainte d’a pune vise acestu amendamentu pre mas’a onorabilei camere , mi-ieu libertatea d a i cere preluji’a atențiune pentru câteva mominte. Decumv’a in acestu projecto de adresa discutatu pre largu si pre deplinit in tote părțile sale cu ocasiunea pericatarii generali, a siu află espresa un’a impregiurare, care după parerea mea este fórte esențiale, a sio consideră de indiscresiune a osteni si mai departe pacienti’a onorabilei camere — după ce inse din acestu projectu de adresa lipsesce unu pasu , care după modesti a mea părere interesezu prea d’aprópe si intr’unu modu forte susceptibilu precum patri’a comme asie si pre diferitele natiunalitati locuitorie in patria, îndemnați de amorea câtra patria nóstre si in interesulu propriei nóstre conservări amu tienutu de un’a necesitate neincungiurarera a propasî cu amendamentulu ce indata se va ceti. Eu sî am Ci mei de principie apartienemu acelor’a , cari repedeza intregitatea patriei comuni , sî dorescu cu anima sincera desvoltarea constitutiunei nóstre comuni, sî chiaru pentru ca precum disei dorinti’a mea principale este a nutri si desvolta premise democratice vieti’a constitutionale a patriei nóstre. Dorinti’a emanata din acesta nestiintia a mea mi-a impusu a chiama atențiunea onorabilei camere asupr’a unei impregiurari de una importantia mare. Onor, camera ! Nu-mi este scopulu a comenli articlulu de lege, pentru egalitatea natiunale, creați in dalele ultime ale dietei trecute, fie-mi vise iertam a mărturisi sinceru sî cu franchetia , ca ei precum atunci asie in presinte sum de acea erei dintia sî convingere ferma, cum ca onorabil a camera n’a pronunciatu ultimatolu in privinti a acesta , cu atâtu mai putiemu nu, cu cătule cine s’au pututu convinge dimpreună cu mine, ca acelu articlu de lege n’a indestulilu sî n’a pututu indestuli pretensiunile juste sî ecuitabile ale diferiteloru natiunalitâli, acest’a o dovedescu dechlaratiunile deputatiloru diferiteluru natiunalitâli, făcute in 1868, o dovedescu momintele , ce se iviră dela crearea acelui articlu de lege in viéti’a politica a diferiteloru naționalități. Din acést’a si mai multe cause esistinti noi domim ca art. XLIV. sancti natu in 6. Decembre 1868 sa se lumita revisiunei, modificându-se astufeliu, ca esistint’a, simb’a si cuitur’a nostra nationale se fie asecurate. — Nu pretindemu noi nimic» ce aru pole slabi seu plane periclita esistinsi’a nóstra de stătu si legatur’a acestui a , pretindemu numai atât’a, ca noi cu vechii si daca vre D dicu vecinicii locuitori ai patriei acestei’a , se potemu trai in deplin’a egalitate , conlielegere si pace cu tóte naționalitățile acestei patrie, — si chiaru din asta causa ama dori ca vointi’a nóstra sa nu se interpreteze reu , sa nu fimu suspicionali atunci , căndu voimu a ni asecuta viélia si libertatea, caci fiinti’a fara libertate si viélia nu póte folosi nici sie si nici patriei sele. Necessitatea resolvirei norocose a cestiunei naționali s’a discutatu in destulu in mai multe diete , sî după pererea mea numai este inderetru alta, decâtu sincer a buna vetniia din tóte pârlite, si nodulu gordeanu este deslegatu. Sa nu ne amagirau, precum spuseră mai mulți deputati in acesta camera, ca sunterau 15 milióne magiari, ma nu tieci poftimu acest’a, ci se in damu atentiunea si vointi’a intr’acolo, ca cele 15 milióne de sub corón’a sf. Stefanu sa fie cetatieni deplinu indreptatiti sî multaimili. Fie-mi prermisu a crede in urm’a celoruciise, ca onorabil’a cansera condusa de spiritulu sublimu alu contielegerii sî fratietătii ni va procură , inca sub decursulu dietei presinte, ocasiune legale pentru ca noi, că frati cu viétia sî drepturi egali sa simu factorii desvoltarii constituționali a patriei nóstre, ai reformărilor» salutari pre base democratice, sa fimu factorii creariei unui statu solidu despre cara se potemu dice nec inferni praevalebe si tit adversus eam! Sî acést’a o potemu ajunge forte usioru , déca ni vomu acoperi corpulu comunu adeca patri’a cu scutulu celu de feru alu paciei si contielegeriei, déca vomu imparti drepturile constitutionali fratiesce in mesur’o in care suportarnu sarcinele ei. S’aretamu Europei civilisate, ca onorabil’a camera nu intrebuiniieza poterea, ce sórtea i o a datu pentru medilocirea unei bune stări aparute sî póte nestabile, ci inaintéza seriosu cu tempulu, nelasandu inderetru ceva reserva , care sa se póta intrebuintiâ cându-va spre daun’a patriei nóstre comune. Preminendu aceste , sî recomadandu amendamentulu nostru alentiuniei protiuttei sî partenirei onorabilei cartMfe, lu punu pre més’a on. camera, avendu deplina sperantia, ca va ave resultatulu doblu. AMENDAMENTU. După alinea a patr’a sa se puna urmatori’a alinea : „Intre cestiunile de mare insemnetate nu potemu trece cu vederea cestiunea de naționalitate, a cât ei fericita deslegare — după noi — este o conditiune de desvoltare morale, spirituale si materiale prin urmare o conditiune de viztta pentru patri’a intrega. In acesta privinta diet’a trecuta a adusu o lege, si credemu ca tocmai din acesta causa solecitudinea parivilesca a Majestabii Vóstre a lasatu neatinsa acésta cestiune in cuventulu de tronu. Dar’ noi, Majestate, nu potemu negă, ca dezlegarea pre *3 Cu ocasiunea acést’a trebuie sa rectificamu numerulu volanliloru din siedinti’a din 3 Iuniu in louu de 252 cu 25 î. R. **) Tecstulu vorbirei si alu amendamentului lu reproduceam după traductiunea „Federatiunei“. li.