Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)

1869-01-26 / nr. 8

30 dintre pilerile, un Dak nu se amesteca in afacerile celoru din Cislasania , si ea ince in Intrrcsula Ungariei a nu dat nu nici de cum posetiunea ministeriului tierilor a Austriei apusene. Clătinarea, dîca ele, aru ft numai n da apa pre mare a reactiunei si a crea situation cu urmări necunoscute. Alte afaceri curata interne nu suntu. bantu iase lupte dinaristici ,cari decurgu fara intrerumpere de unu tempu frumosu, a cărora ocupatiune e per escelenti am pierde din orienta. „P. Li.** abia Va ;avé vreunu numera, carele «a nu se ocupe de'Romani’a. In unalu din numerii mai prospeti imputa ca in Bucuresci se prelucra materialulu pentru unu memorandu eiltra puterile cele imuri, in carele se cuprinde plângerile ce vinu din Transilvani’a. Aceeași faladice ca planulu este asta : Transilvani’a are drepții la autumini’a ei , filemani’a nu voiescea o annedă, dara nici Ungari’a sa nu o unesca cu sine Tiér’a acest’a (Transilvani’a) sa fiu unu principatu de sine, carele pentru identitatea natiunale sa stea in o legătură conditiunata cu Romani’a. P. LI. in decursulu pertractarei acestui obiectu spune ca plănuiți acsta a venitu nou de nuntiu din afara, si ca va ave in curend lu a se substeme in tipu de „cestiune transilvana“ puteriloru mari , pentru ca când va veni conflictulu turco-grecu la eruptiune sa aiba si Romania cu Ungari’a pre nlu seu. Ea adauge si aceea, ca principele Carolu pasiesce pre unuieremu de felin lu acesta, pentru ca a decisu concentrarea (?) unui corpu lângă fruntaria Transilvaniei. Cine ceresce diurnalele române de preste Carpati nu póte crede nici de cum in afirmările sau temerile lui P. LI. 0 parte din cele ce se spune in acelesi foi amu depusu in revist’a dinaristica Revist’a politica a Românului inse dela 21 ianuariu infrunta fruntea sî face atent» pre publicuin sau ca e pré indolenta câtra urmare, va sedica, nu are simtomele de unu «tăcu asupra nimenui, dinartele opositunei iu grigia numii de tiera si recomanda neutralitate. Cercutarmlu ministrului Cogalniceanu, ministrului de interne, care nu reproducemu mai in josu, da o dovada forte pipăită despre seriositatea guvernului romanesc, de a sustiene intacta neutraltatea in tole părțile. Posta din urma aduce in jurnalele vienese soirea din Bucuresci, ca Francia a chiamutit acasa comissiunea ei militaria. Despre culme aici Krensky spunu acele-si foi, ca a călătorit la Berlinu spre a se intoce de acolo cu o coro Satiune militaria prussiana, déca se voru in voi camerile. — Legea votata de camera, după curea ori-ce româna care a servitu in o armata străină se primesce cu acel'a ai gradu in Romani’a , o retrase (regimul» 1 R ) din senatu. Georgia Brateanu , neput»la pressedintelui camerei anuntta o interpelatiune pentru chiamarea a casa a missiunei francese, respect vea înlocuirea acestei cu oficieri prussiani. Asupr’a conflictului turco-grecescu domneste o tăcere ciudata. Conjecturarile ce le făcu jurnaliștii mari europeni se impartu in doue tabere. Unii sustieau ca regmulil grecesc» va primi dezbratutinea puteriloru si se va conformă dopa dens’n. Alții iérasi d!cu ca regimulu va refusa sî construniu de opiniunea publica grecesca si va cerca norocului in sortile armeloru. Se dicea ca in ddele trecute prin Atena se vedeau lamuri cu inscriptiunea : „resbelu“ sî placate de asemenea coprinsu pre paretii spitalei, pânã si pre palatulu regelui. Pre aceste din urma se cetea : „resbelu seu abdîcere de Iroitu.“ In Spani ’a , amu vediutu cum au estu alegerile corlesiloru. După aceste resultatul» aru fi, ca sa se aduca pre tronulu vacinta unu lege. Dara regentia instau'ta până la venirea fiutdriului rege, va guvernă înainte, până ce poporulu se va departnde cu acestu regim». Se pare ca «pot fara de a se prochlama republica» sa se continue faptice sî cine va merge acolo, că sa o resterne ? Russia face să face in Assia centrale. Ea a înaintat», incât» numai opt» dîle de mers» militarii o mai desparte de posessiunile indice ale Angliei Planurile ei sunt» forte mari, nu numai pre terenul» militariu, dóra sî comerciale, cari déca se vor» pute realisa, nu num» Asi’a, déra sî Europ’a ei va fi cucerita moralicesce sî materialminte. Sabii n , in 2 Pelentariu pre la 3 ore după arcedi erau adunați o mulțime de alegatori din prasiu si din Scaunulu Sabiiului in sala curiei din toca, spre 8 aude! primi dela senatorulu Gustav Capp reportu în despre tirant’n si purtmpa Iniru fost« deputatu lncheta. Acesta o face senatorul» G. Capp in O CUVintăre lunga sî precisa. In introducere vorbea ce ? despre 'alegerea sea de. deputata , care amu urmata in anul trecut», dupa ce antemergatoriuln seu J. .Zimmermann din caps’a nesanitatiei au fostii silitu ai-si depune mandulain. . .' - * ' • »In decursulu vorbire infatia modia cnventato.: riplu alegatoriloru sei in trasuri intielegibile o iedna despre tienut’n deputatiJoru sasesci in dieta, despre posiliunea ioru falia cu partidele, si cu deosebire despre posiliunea Ioru in cestiunile privitor de la Transilvani’a si in specie la natiunea sasesca. " ' Vorbindu in general» despre positiunea deputatiloru sasesci, vorbitoriulu atinge la unele momente principali cu modestia in specie sî purtareasca cu deputatiu sî accentua tienut’a condeputatulu seu Rannichi. Dupa ce amintesc« vorbitoriulu despre diet’a din Clusiu, trece la diet’a Ungariei si arata in rondu cronologicii lucrările ei , atingendu totii dém’a si folosulu séu nefolosulu acelor’a special» pentru națiunea sasésca ; aei nu perda din vedere nici denumirea comesului nou dicendu, ca prin denumirea acésta s’au suspendatu dreptulu, de a-si alege națiunea pre cornesulu seu , cu tele in’a ca preste ndulu acest’a si adeveratu urzitorie basu velulu intunerecului , speréza, ca viitoriulu va risipi intunereculu acest’a si va aretă, care au fostu ans’a la adulu acest’a. Venindu la anulu 1868, cându vorbitoriulu au intratu in lun’a lui Mortus in dieta, schilieza partitele cunoscute din dieta sî nesumitele soru , care cându era vorb’a de națiunea mugiarn sî interesele ei nu erau difierite, ci întrunite. léro despre națiunea sasésca amintesce cu durere desbnarea, ce s’aru fi născuta intre deputații sasesci. Mai departe îndreptă unele cuvinte de lauda asupr’a națiunii sasesci, ca o noțiune pacinica, unu element» ala ordinei, sî L fluintratére pentru Intirea culturei, sî acest’a aru trebui ga o stimedie sî pretiuiésca ori ce regim». „Noi — d,ce deputatul» — dorimu sa ne acomodamurhioru si institutiunile ndstre interne după cerinttele presintelui si dup» form’i aceea, ce ne o va d1 consttutiriile cele none ale statului. Spre acest’a insa trebuie creata form’a aceea; până nu va estilă ea, nu pote pretinde nimenea cu dreptate, ca sa ne insumu de drepturile ce le-amu castigatu contractualminte, numai asta pre nici o basa sigura , fara ca sa fiu convinși despre necessitate acésta, căci astelmu póte ca ne-amu periclita esistinli’a nationale. Pre lângă acestea institutiunile nóstre suntu basate pre acel’a si dreptu istoricu, de care nu s'au tienutu nici unu poporu mai tare, cu ungurii, carui’ai mesce astadi Ungari’a posiliuneasca juridica, care insa cu tendintele de nivelare, ce se ivescu acum, sta in contradicere piezisia.“ (forte bune !) Despre legile ce le-au adasu dies’a in Sessionen anului 1868 enumera vorbitoriulu cele mai însemnate, aratându la fia-care prin suurle cuvinte partea cea buna seu cea rea. Venind» la legea natiunalilalilorudice ca acela rapesce atâtu sasiloru câtu si româniloru chiaru si drepturile avute in privinti’a limbei. lira despre legea nnimei dîce, ca aceea nu coresponda nici b*sei seit*, Iegdoru din 1848 — VII. 5 si I 1848 — ni« promissiuniloru solemne, ce le au facutu pana acum’a factorii legelaiinnei. Preste lotu prindu la intreg’a activitate a dietei acesteea dice vorbitoriul», ca ea sau nes»ilu, a sali>fice problemei sele in cele din afara cu o moderatiune intielepta, durere insa ca nu se póte duce totu acest’a si despre activitatea rrgensiva interna, cu tote ca si ea aru ave câte ceva banii. Probleme mari si lucruri seriose si dificile aștepta pre deputatii la diet’a cea noua , precum: m oraentes’a deslegare a ciisiunei comitatelor, si regularea justiției sî administrațiunei, asiediarea si statorirea unei economii publice regulate prin deslegarea conditiuniloru prin o pertractare fundamentale a budgetului; o lege noua electorale, o lege industriale sî alte multe. Tóte acestea atingu si pre natiunea sasesca. Deci fiindu ca in dieta viitore aru avea sa se reformeze si institutiunea interna a natiunei sasesci după trebuinttele ei amesuratu timpului, de a se acomodă relatiuniloru empnîul sî insluptim Horu statuTul dice vorbitoriulu, ca limfa e mare sî frumóm sî desigura nu e neinnngibile, déca n» va lipi vointi’a, sî va fi intre fii nativinei concordia, sinceritate si firmitate. „Putemu pretâs sa aratamu — dice — ca suntemu cetatieni credincioși ai statului.* In fine dandu e<presiune unoru simtiemente pentru prosperarea natiunei, aduce multiumire atâta in numele seu câtu si in numele condeputatului Ranicker pentru încrederea aretata, despre acesta din urma d ce, ca spereza, ca nu va «vă lipsa nimenea, ca sa ii dea sema despre purtarea sa cu deputatu, deorece aceea e cunoscuta din activitatea sî vorbirile lui din dieta. Cuventarea fa primita din partea ascultătorilor» cu cele mai vii aploase sî strigări de „Hoch!*lera Cr. Schochlerus luând» cuventulu respunde vorbitoriului , sî propune că sa se declare toti, ca atâtu senatorulu Capp, câtu si consilierulu de sectiune J. Rannicker si-au castig?lt cu deputati prin purtarea loru deplina indestulire a alegatoriloru, pentru care li se aduce multi a mita esprimendu darintia, ca déea aru fi realesi, sa pasiasca pre acesta cale inainte. Deputatului Rannicher se decide a i se trimite prin telegrafu in cunosciintiare despre condusulu acest’a. In semn» de onice petreuura apoi adunarea pre senat. Capp pâna la lucalulu seu. Revista diuaristica. Celimu in „Romaulu“. Avem» datoria a strage atențiunea consiliului de miniștrii asupr’a unui faptu c» multa mai grava. Acest» fapt» i—I» vom» supune la desbaterea miniștrilor, reproducendua-i, in intregulu ei, revista politica a dinariului „Tier’a“ de astadi, 14 Ianuari» , București, 13 Ianuariu 1869 „Astadi sintemu, seu nu români ? avem» guvernul» nostru natuii«lti, sau suntemu siliți h primi legea strann luru ? c ne e alestu ministru de dupa perdea, d. colonel« Krenski, care conduce destinatei » armatei romane, a carei natura sî aspirați mi nu le cinesce ? rare suntu t tulele ce-i d <0 dreptu a se ingera in afacerile nostre, sî de cându națiunea româna si-a pirdutu dreptul« de a-si regula sinjțur’a »spri« ? A juns’Hu őrelier n cu preempti de trista memoria a consulilor« ruși, Minci»si si Nocinski ? Bota întreba ea ce ficare româna e datoria sa-si faca astazi falia cu cele ce se petrecu in armata. IEri unu oficiera românii de vitoriu, ce-si terminase studiele in serlei dein Metz si-a sdrobiu cariera mumai si numã din caus’a unei neintielegri personale cu colonelu lui Krenski. Astadi tmulti din capii cei mari ai armatei se esileza din patri a lui, pen iu ca deîmnulti colonelu românii n« voiesce sa-si plece capnin dinaintea fileei, ca din Krenski are sa fia supremulu arbitru al» armatei român**. „Ce simptome tuntu pre aceste* ? guvernului otar l'au elu cu cu vinhm'ia sa implinle inimile românilor« simp »hii prusiane ? „Ori guvernulii care tolereza si da mân’a I« asemenea scandaluri, si-a perduti cu loluiu simtementului «seriintâniei natiuale, sî atunci nu mai pote fi guvern» român»; ori e o scena calcul»«, care are dreptu scopu a compromite tronulu înaintea natiunei. „Dara in zadar» , domnitoru guvernanți, faceti asemenea incercari culpabile , câci ori< âlu da mare aru fi violenti’a, ori câtu de aslutiose mijtocolere intrebiiinicali in prassificrea siintiei iiintearu sî instititiimiloru române, nu veli reu'*). Romanulu a fost» sî va remanea românii sî dumuulii seu , incingându sabia lui Stef«mii sî a lui Moltaru , a jurat« de a fi româna sî de a impartasi simpatbiele patriei sele adoptive: „încetați dara cu ideile prussienesci , fie nu potu prinde r.'d cina , sî cu atârn mai putieau cu moduli de impunere ce ati admis». „Guvernul» cugete dara bine asupra acestoru râr**-va rânduri , ele nu sunt» opiniunea câtoru-va omeni, nici chiar» ale unui partid», suntu sirganlu tutroru românilor» rari au juram sa mora pentru aperarea natumalitaliei, a legiloru lierei Ioru si întemeierea dinastiei ce si-au alesu.“ După aceste a încheia „Romanulu“. Miniștrii sein ci sunt» cestiuni in cari, cei ce au cu ei si dreptatea si puterea , trebuie secera. Miniștrii sciu ca suntu simtiminte nationale, ce tre