Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)

1869-02-23 / nr. 16

nici durerile. Ilustr. Sea dlu Comite suprema acesta declaratiune au respins’o , cu insinuatiunel ne dandu declaratoriului dlu Gell cuventu s locu de aperare 1 — eata tempurile fericite ale constitutionalismului magiaru , seu totu mai asceptati româniloru inca colacii apromisi dela diet’a magiara din Pest’a ? numai sa nu remaneti flamandi 1 — *) 1. PIn legătură cu cele premise mai amintimu după alte jurnale si despre conferinti’a româniloru din comisi. Solnocului interiorulienuta in Desiu in 15/3 Februariu. Conferinti’a acesta la care se adunara partea cea mai mare a vitifigintiei romane in numeru de 140 persóne, fu deschisa prin D. Gavr. Meniu, carele in o cuventare lunga facendu o reprivire la trecutulu istoricu a suferintteloru natiunei romane , carea in patri’a sea avitica a fostu tractata ca belota sa dedea in 1848 si a pututu recâștigă libertatea individuale , arata cum fu nimicită acést’a eluptare din an. 1863/4 a regimului, introducendu prin o trăsură de pena legea nationalitatiloru arata ca magiarii de uniune s’ a ori ce promisiune a facutu româniloru, n’au lienut’o. După acést’a cuventare aplaudata din partea ascultatoriloru fii alesu de pressedinte r. D. Andr. Antoniu protopresbiteru g. c. din Gherla , care le declara scopulu acestei conferintie consultarea asupra cestiunei, ca se participe romanii comisi, amintitu la alegerea de deputatu séu nu ? Stef. Timbusu, proprietariu , face intr’o cuventare mai lunga propunerea, ca romanii se participe la alegere, si se-si alega unu representantu tare in characteru cu simtieminte curate , carele mergandu in dieta se protesteze cu fota energi’a in contr’a ne’ndreptatinsoru, ce se facu româniloru. 1. Muresanu e de părere, ca conferinti’a sa se declare , ca romanii nu voru a-si alege si a-si trimite deputatulu loru in o legislatiune care a privatit o tiera de independinti a ei si ignoreza dorinttele unei națiuni. Aug. Munteanu face la propunerea lui Timbusu amendamentulu , ca românii sa-si alega deputatu, dara acest’a sa nu merga in dieta. Lad. Papu din Gherl’a luându cuventulu arata intr’o cuventare mai lunga , ca prudenti’a politica sî eircumspectiunea cere a participa la alegeri. Sa remana pre terenulu legalitatiei, fiesce care sa-si incred'ntie de dreptulu seu constituliunale sî se puna in miscare tóte mijlocele iertate, pentru de a alege si a trimite in dieta unu representante, cunoscutu de patriotu banu neiteresalu care sa lucre cu tóla energica pentru recastigarea drepturilor a natiunei române, ce nu se va putea ajunge deca nu va participă nimenea la lupta constitutionale, sî déca nu va fi nimenea in dieta din mijloculu lora, cari sa le apere sî sa le represente interesele natiunale. Ioanu Muresianu sî protop. 1. Papiu vreau a reflectă pre antevorbitorii sî se declara pentru passivitate , asemenea invazietoriulu P. lliciu. Aug. Munteanu vechindu ca majoritatea e pentru passivitate politica ’si retrage amendamentulu sî se declara asemenea pentru relienerea dela alegeri. Dupa aceea mai vorbiră Bohalielu sî unii protopopi spriginindu propunerea lui Tmibusiu. După acést’a desbatere presiedentele vediendu obieculu pertractulu din tóle pârlile proprie , ca sa se voteze. La votizare majoritatea se declara pentru passivitate. Formulându comitetulu condusulu votisatu se ceti, sî aprobându-se fu lucru la protocolu. Motivele pentru retienerea dela alegeri urmande acestui conclusu suntu : suferinttele îndelungate ale natiunei romane, delaturarea drepteloru sele pretensiuni prin diet’a din Pest’a sî sustienere in valórea legei electorale, cei nedrepte sî ajâtu apasatóre. La 5 ore dopa amedi se inchise conferinti’a si membrii se adunara in „Otelulu natiunalu* la unu bambelu, unde se radicara toaste numeróse asupr’a Imperatorelui si Regelui, asupra natiunei române, si alt. alegerile de deputați se voru începe loca in lun’a acést’a ; dara sî până atunci pregătirile de alegere curgu in tóte partile intr’unu modu infioratoriu — ne mai audîtu — frecările intre partidele magiare nu mai voru se fae capelu, se intrebuintieza mijlócele cele mai marslave , asta ineatu unii incepu a se ingrigi, ca tienendu multa asta, poporulu totu mai tare se va demoraliid. Bata ce scrie unu publiciștii magiaru in fói’a sea „M. Újság“ in nr. din 27 Fauru sub rubric a „Maturitatea nóstra politica“ : „Ce se intempla de presentu in tiera cu privire la pregătirile de alegeri, e atâtu de întristatoriu, atâtu de batatoriu la ochi, incâtu ne tienemu de datorintin a chiamu atențiunea celoru mai intielepti fara deosebire de partida.............Abia s’a fostu inchisu dieta, sî indala ou sî inceputu unii in tier’a intréga a intrebuinica totu feliulu de coruptiuni, beuturi, cu o astfeliu de nerușinare, curându tóte acestea aru fi lucruri legali, de omenia. Sî eata acum, înainte inca de a fi sositu dîu’a alegeriloru, mass’s poporului (Gresce până acum numai celu magiam, cor.) sedusa prin beuturi șî prin patim’a de partida rădică mân’a asupr’acelui’alaltu, că cându n’aru fi fiii acelei patrii, totu acelei mame, ci cu tabere de inimici, ba inca intr’unu modu mai selbaticu decâtu acelea, pentru ca se scula asupr’aceloru nearmati, necrultandu nici macaru bisericile de invasiunile loru. Dara ce va mai fi după acést’a până la tempulu alegeriloru , si ce se va intempla cu ocasiunea alegeriloru, cându mulțimea alegatoriloru se voru concentra intr’unu locu ! „Se voru bate, că cum se bateau in contr’a turciloru, in contr’a tatariloru, sî cetati enulu numai sub scutulu puterei fisice si va putea esercita unulu din cele mai frumóse drepturi ale sele.“ „Dara noi pentru aceea totuși suntemu poporu maturu, si numai cu dispretiu privimu la vecinii noștri, cari fara vínu, fara vinarsu , fara balâi olegu deputați !“ „Acestea nu su semne de maturitate, ci de putreisiune.“ „Asta suntemu, cu fruptulu, care înainte de a se fi desvoltatu, nu ajunge morbulu sî incepe a se putrezi.‘‘ Mai departe dîce acelu scriitoriu magiam, ca acestu morbu atâtu e de estinsu, incâtu mai prin tóte clasele societatiei se pote observa. „A deveti* — continua — „partid’» contraria sî pre partisanii ei, adeca a respandi despre ei lucruri de o nestatóre , cu totu feliulu de mijlóce , atâtu prin amagiri, câtu sî prin fortia a si partid’a sa, astea suntu lucruri de tóte dîlele înmulti anca chiar’ sî la oficiali, la judi, ba ce se dicu ’ se privescu de o astfeliu de virtute, cu cându acea invatiatura nemorale strica contrariului , după cum numai puté s’aru tieriea de invatianunile evangeliei. Pentru ca nu numai le comitu, ci anca se lauda cu ele înaintea oricarui’a “ „Cala valamare de lege, câta nedreptate comitu comissiunile conscrietóre, ba chiar’ comitetele centrali e de comunu cunoscutu , dar’ si aceea e cunoscutu, ca aceia , cari le comitu, le arata inaintea prietiniloru loru in semnu de imparțialitate.* — „Dar’ pentru aceea noi suntemu poporu maturii , sa noi domnesce cinstirea legii.“ „Totu asta s’a intemplatu in 65 — sî póte chiar’ pentru aceea nu a aflațu de demnu dieta a evită acestu zeu prin revisiunea legei electorali. In fine încheie articululu cu aceea , ca de s* nu va putea impedecă acestu pecatu umierosu ; dar celu pucinu va condemnă totdeaun’a scésta fara de lege, pre acei’a , carii o comitu. „Pecatu* dece , „care invenineza moralitatea poporului ; pecatu , care mistifica voinica poporului; pecatu, care ne rusineza înaintea lumei culte; pecatu, care impinge națiunea spre piere. „Poporulu se scuturase odata din ametiala, in carea a cadium. Cugete, ca care ’lu cumpără astadi, mâne 'lu pole sî vinde. Vina’si in fire, căci altcum va ajunge sclavu.“ — Ore la poporulu nostru nu s’aru putea reduce aceste cuvinte din urma ? — treza jurnalele, catva toti prefecții tierel urmatórea scriere circulara atingalóre de cestiunea jidanilor a, cari ne cum sa arete vre-unu patriotismu , câtra fiér’a care-i nutresce, dar a neincetatu insulta nestiindu-se a descredita pre români înaintea Europei si a blama tiér’a , in care si-a facutu averile cele mai colosale. Scrisórea circulara suna esentialminte in urmatoriulu chipu : După legile tierei jidovii n’au drepta de posessiune prin municipii sî prin urmare nu le e iertatu a tienea ospătarii sî arende prin comunele satesei. Toleranti’a de cure s’a bucuratu până acum a fostu numai o abatere dela lege , nici decum insa o schimbare a legei. Jidovii emigrați din Austri’a sî Rusi’a in Romania au o religiune, o naționalitate, moravuri sî obiceiuri streine cu totulu do ale româniloru , s’ esperienti’a nea invatialu , ca unde s’a asiediatu prin comune a fostu unu biciu pentru poporulu romanu. Acést’a abatere nu mai pote fi suferita sî trebue a a ne straduimu a eliberă pre bietulu popor romanu de acést'a calamitate stricaciósa. Deci binevoiesce die Prefectu a face cunoscutu in comunele subordinate d-tale , ca jidovii din 23 Aprilie a. c. se fie opriti a mai vrenea prin comunele rurale ospătarii sî arende sî in privinti’a acest’a sa nu se mai încheie cu densii nici unu contractu. — După acést’a ordinatiune circulara urmeza o admonițiune că sa nu se mai faca abateri dela legile sustatatóre promit,iendu totu odata, ca déca jidovii se voru strădui a revindecă calamitățile, care leau produsu in tóte locurile unde s'au asiediatu, voru stărui din partei la camere, cu jidoviloru invatiati sî acelor’a, cari voru escelă prin arte sî solintie sau prin merita in armata, sa li se dee drepturi politice, remunerandu meritele după cuviinlin. Bucuresci, 1 Martin. Armat’a romana după cum suntemu informați se va asiediă in castre intre Focsiani si Tecuciu. Debrecinu. 1 Martin 1869 n. Die Redactoru ! Diet’a din Pest’a este conchiamata pre 20 Aprile n. Dupa cum se vorbesce, *) Cu colaci sî cu porumbi fripți nu sta nimenea gat’a sa-i îndese cuiva in gura. Vieti’a constituit unale preste totu e o lupta, ori in ce statu constituiiunale, sî mai vertosu la noi unde suntu partide de națiuni sî nu numai de colori politice. Sa nu asceptamu nimic’a dela diet’a magiara, dara sa cautamu sa ne esuperama competinti’a nóstra de drepturi. R. 63 Romani ’a. Bucuresci, 25 Februariu. Cogalnicenu ministru de interne, au emisu după cum ne ioserm Scólele satesei. Domnule Redactoru 1 Suntemu bine incredinttati, ca mai toti barbatii, cari au fostu si suntu la administratiunea instructiunei publice, au avutu si au tata buna-vointt’a a fice sa se respandesca lumin’a in mass’s poporului. Scólele satesei functionéza de apropo 30 ani sî nu uita nimenea sacrificiele banesci ce s’au făcutu in numele loru , dara fatalitatea a adusu cu ele se producă putieua rodu, câci mai toti domnii proprietari de moșii mari n’au datu concursulu d loru. Programele scóleloru s’au schimbatu din anu in anu, sî schimbarea loru a fostu asta de ciudata incatu scólele satesei s’au parolisatu sî invetiatorii au fostu lasati fara a se fortifică in fincare anu la scólele judetiului, pentru a-si dobendi cunoscinttele didactice sa dea lectiuni după nouele programe. Asia dara trecutulu s'a dusu si viitoriulu paró sa ne cera socotela despre rudele ce a produsa gradina cultivata in tempu de 30 ani. Sî, vediendu inalt’a buna-vointta ce are Mari’a Sea Domniloriulu pentru instrucțiunea publica, propunu si eu urmatórele in vederea intrunirii viitórei camere: 1. Satele in comunele rurale sa functioneze dela 15 Septembre pana la finea lunei lui Martiu , caci din sperantia s’a vechiulu ca fieranii in lunile de véra i cu pre copiii loru la munc’a câmpului. 2.. Invetiatorii comuneloru rurale sa fia obligati ca dela 15 Apriliu până la 15 Iuniu sa stea la scól’a centrala a judetiului pentru a se fortifică, ascultandu sectiunile revisorului scóleloru satesei alu judetiului. Ei sa fia datori a dă esamenu in sati’a membriloru comitatului scolariu pre fiacare anu. 3. Revisorii scóleloru sa fia obligati că dela 8 Augustu sa merga in judetiu, ca prin ajutoriulu administratiunei sa faca repararea caseloru de scóla, căci nici o coliba nu este mai prósta iu satu decâtu cas’a de scóla. Aducu aminte ca scólele satesei, la prim’a loru deschidere, au datu mai mare progresu, desî invetiatorii sî profesorii superiori ai districteloru erau mai putieri platiti decâtu acum. Unde este buna-voietia si mare staruintia cu tari’a credinttei, se face minuni. Nu criticii, dara vedu ca din scólele orasieloru, unde domnii profesori suntu destulu de luminați sî bine platiti, iesu din sculele loru numai cersîtori de funcțiuni. Alessandru Dimitrescu. »Rom.“ Giurgiu.