Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-01-16 / nr. 5
Telegraful» ese de dine ori pe septe 1 mana , joia s) Duminec’a. — Prenumerațiunea se face in Sabiiu la espeditura I foiei pe afara la c. r. poște, cu banii^ gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiu 1 nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a.l ear pe o jumetate de anu 3 fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. / Sabiiu, in 16/28 ianuariu 1869. Intru provinciei din Monarchia pe ana anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 p6 V, anu. 6 fl v. a. 1 Inseratele se platescu pentru I inteia ora cu 7. cr. sirulu , pentru a doua ora cu 5 */, cr. si pentru a treia repetire cu 31/. cr. v. a. K. 5. WIIL XVII. 15^ Pentru conformarea cu tiparinta exemplareloru, ne permiteam a trage atentiunea acelor pt. domni, cari dorescu a se abona inca la fai a nóstra, ca sa grabesca cu prenumeratiunea, căci altmintrea mai târdiu, voiau veni in neplăcuta pusetiune de a nu pute servi cu numeri compleți. Editur’a „Telegrafului Rom.44 Studii meditative. In jurnale aflamu pre tota'dîu’a mai numai aceea ce da momentulu. Ele ne spunu asladi despre eveneminte mari sî mici,dupa cum le aduce intemplarea. Discutiunea asupr’a loru e mai multu cea a momentului si a primei impressiuni, insa ne vomu instela cându vomu crede ca numai intemplarea insera evenemintele unulu după altulu. O causa mai adenca face ascunsa, la radacin’a fiacarei impregiurari, fiacarei cestiuni momentóse, care, cându a ajunsu la maturitatea ei, sî gasesce sî a ns ’a spre a pasi la ivela, pentru mulțime ca pre neasteptate. Istori’a e unu depositu mare de acesta feliu. Ea ne arata lucruri multe, in cari se póte vede că unu firii rosiu tragendu-se urmările unei cause prin mai multe eveneminte pana sa ajunga sa se lovesca de o ansa , carea sa faca ca sa esplodeze asta ducendu efectulu neincungiurabile alu causei. E de lipsa a privi in diversele tablouri ce ni le infatisieza istoria , nu numai spre a ne mira , dara sî spre a profite din ele ? Sa cauta rau asupr’a securiloru vechi , pentru ca pentru cause sî anse esemplele se repetiescu numai in alta forma. Popóre vedemu resarindu si la rîndusi activitatea luru in o estindere mai mica sau mai mare. După aceea le vedemu molosinduse, nascenda partide neimpacate sî derea credintia in sinulu loru , cari sfasie unitatea sî le aducu in acea stare , de celu mai de aprópe inimicii , fara multa greutate , trece că o unda preste cei sfesiati, i supune: sau spre ai trene seculi intregi in yogú , sau spre a face din ei o interfalu pentru de a se regenera (inimiculu) pre sine. Acestu jocu alu sortin' popóreloru ori de câte ori s’au repetitu, nici odata, nici in istoria vechia nici in cea noua nu a infalisiatu victime de popóre nevinovate de pecatele susu memorate, déra nici seima ca pre lânga astfeliu de defecte natiunali, ore unde sa se fia aflatu vreo natiune, carea sa fia traitu in linisce si in buna petrecere , ci déca a traitu vre-un’a mai îndelungata, meritulu séu vin’a e a se multiumi altora viitile la popórele cu cari se aflau sau împreuna sau in vecinătate. O impregiurare minunata se repeiesce demulte ori in istori’a popóreloru sî acest’a e ca adese ori cându a amenintiatu pre unu poporu vre-o cinsa, acei ce sfătuiau pre poporalii respectivii , din buna seu rea credintia , cu cuvinte frumóse sî măguleau numai passiunile lui, acesti sfătuitori erau idolii momentani poporali, iara cei ce admoniau de rătăcirile din astfeliu de conducere sî recomandau calea cea adeverata, carea aru fi pututu incungiură nu numai crnse deja sî catastrofe, erau insultați, persecutați, esilati, închiși si omoriti. Numai posteritatea, calea prin esperanti’a urmata, putea cunosce intentiunea si prevederea cestora din urma caută sa espieze pacatele parintiloru loru si radicau monumente séu îi puneau altfeliu in acea suvenire onorifica, incatu era inaltiata suvenirea loru mai presusu de a altor’a, ii investeau de multe ori cu insusiri supra-omenesci. Cugetamu , ca in torentele acestu mare , ce ni-lu presentéza pres’a in zilele nóstre, nu e fara de interesu a face si câte o meditatiune mai adenca. Déca nu mai multu, cela pulieriu atingemu atentiunea publicului la unu rationamentu mai adencu asupr’aceloru ce se petrecu in presentu , caci trecutulu, sî acést’a are mâne sa devină sî presentulu, totudeun’a a fostu scóla victoriului ; sî apoi noi incungiurati de elemente străine, cari adi ne insulta sî mâne ne gugulescu, avemu îndoita datoria de a veghia asupri ne. In scól’a trecutului , insa bine invetiata , face secretulu care produce pre bărbații cei mari de stătu, cari intemeieza sî sustienu sfaturile ; insa folu aci face sî acelu secretu, care derapana sfaturi sî imperatii, pentru ca cându unui poporu de multele passiuni, de cari e predomnitu i se trandavesce puterea cugetarei, nu se mai póte radica la inaltimea judecatiei acelor ce au inca putere deplina a caută cu trecutulu in mâna asupr’a viitoriului , mulțimea se lipesce de acei ce-i vorbesce pre plăcu. EvemMDlnte jmlitice. Activitatea senatului imperiale din Cislaitini’a, sau dupa altii Austria apusena (West-Oesterreich), a fost u nabusita in tempulu din urma de alte eveneminte si este inca. O impregiurare de órecare caractera mai marcata politica ne atrage atentiunea asupr’a senatului. Doi deputati poloni făcură in dalele trecute o interpelatiune in privint’a resolutiar nei poloniloro galitiani din diet’a loru, prin care resolutiune polonii reclama pentru tier'a loru o posetiune mai independenta decâtu ceea ce o au de facto fatia cu senaturu imperiale. In ssedinti’a dela 22 ian. n. ministrului iskra le respunde in modu negativu. Parasitorui poloniii senatului este întrebarea cea mai de aprópe. Oficiosele se inttelege ca consimiu cu procederea ministrului ; cele mai cu precautiune mângâie pre poloni cu vorbe frumóse sî dulci , alte dîuarie neoficióse insa, la câte o ocasiune, făcu a se stravede speranti’a de o configuratiune de grupe, in cari Boemi ’a , Ungari ’a si Ga 1iti ’a ca regate sa aiba o egale positiune. Lui „Osten“ se scrie din Pest ’a ca generalulu Grivich , conoscutu de cându a vorbimu in loculu ministrului de resbelu in degatiuni, este desemnatu pentru unu posta inaltu in gardele croațiee. Seirea acést’a dice comunicatoriulu, a cadiutu că o bomba in cercurile pestane, si animi fricóse credeau ca in mentit naturu generalu reînviate tacic. In cercurile guvernamentale s’a deminictu seirea arest’a cu tóla resolusiunea. Starea cea adeverata a lucrului este , după comunicatoriu, ca Grivichiu imbiiatu cu unu postu cu celu mentiunatu ; densulu inse a dechlaratu in modo resolutu, ca numai in armat’a c. r. voiesce se servésca sau déca nu, ese cu totulu din servitiu. — Se non e vero . . Conferinti’a din Parisu in cessiunea turcogrecesca se va adună iéra si, indata ce voru sosi respunsurle regimeloru de certa. O parte a dinaristicei susliene ca conflictulu e de laturalu, sî formalminte asta se vede a sî fi. Déra déca cauta cineva ca Grecii de o parte, sî turcii de alt’a, marineza sî se proveda cu cele de lipsa pentru sustienerea resbelului , nu póte crede ca treba se va termina asta de netedu, precum s’a facutu la més’a verde in Parisu. Doue momente suntu aci de insemnatu, adeca, ca Grecii au imprumutatu bani multi pentru ca cu ei sa faca câștiguri, a doua, ca grecii au luatu imprumutu si bani en gresesci si despre englezu sa scie ca nu da bani pre puf. Bud ’o , 8/20 ianuariu 1869. Onorata redactiune a „Telegrafului Romanu“ este rugata a reproduce urmatoriulu ailiculu îndreptate catra redactiunea „Federatiunei.“ — „Domnule Redactorul „Federaliunea nr. 185 sub titululu : A In ajunulu alegerilorua provoca pre românii fatia cu alegerile viitória 1 a fraiiia, contrelegere, însuflețire, barbatia, sî puteri unite. Nemijlocita după acestea sub titululu : „Situatiunea româniloru din Transilvani’a fatia cu alegerile de deputați“, — estrage o corespondintia anonima din Ardelu, ilustrata cu persiflegiuri asupr’a mea. —Cu acest’a jurnalulu d-vóstro nu numai se face neconsecinte apelului din primula articulu, dar a mai adauge inca si o ameninttare noua cu 1 a ncet’a si petr’a caustica a sea asupr’a deputațiloru români din an. 1865—8 intre cari me numera sî eu. — Nu e prim’a óra , de cându manipulați cu acele instrumente asupr’a acelor’a , cari nu se supună orbesco dictaturei absolute a opiniuniloru politice, ce manifestați. Dablă va fi remasu vre-unuiu din inteligenții români , pre care mai multu sau mai putiemu sa nu fi impunsu lancet ’a , sî sa nu fi sgariatu pétr’a caustica a dtale. —im observata insa, ca lanuet’a sî pétr’a caustica a d-tale cu preferintia pasionata a fostu indreptata asupr’a mea. Déca la acea passiune a armeloru d-tale până acum nu m’amu vediutu provocata de a rădică scutulu aperarei — cause amu avutu mai multe ! - - Dintre aceste prim’a este, ca nu m’amu temutu nici odata de asemenea arme, — ci numai le-amu compătimiți, Alt’a e, ca n’amu vrutu prin respunsuri la poloraie personali sa dau sî din parte-mi nutrimente la calamitățile sî ticalostele? ce le-au aruncatu in sinulu natiunei române programele politicei personale, esîte din sfela cea deplorabile a corespuns lintelui d-tale. Mai deaprópe iise — nu m’amu vediutu indemnatu de a reflectă ceva la atâtea suimuliuri directe sî indirecte din jurnalulu d-tale in contr’a mea, a fostu sî aceea, ca nu recunoscu competinti’a vre-unui jurnalu de partida , sau a vreunui corespundinte alului, de a pute trage la for rulu judecatiei sele faptele sî tienut’a mea politica cu ablegatui dietale. Cu atare justificare m’amulienutu datoriu numai alegatoriloru mei. Acum insa, cându mandatulu ablegaturei meleu espiratu, — cându falia cu viitórele alegeri jurnalulu d-tale f in locu sa lase libera manifestarea alegatoriloru, — se adopereza a-i altera cu persiflări, ce ataca atâtu caracterulu meu, câtu sî btinulu simtiu alu loru , sa-mi fia si mie iertata de a ve adresă deocamdată numai urmatorele reflessiuni : Alegatorii mei au alesu ablegatii sei la diet’a din Pest’a liberu. Ei m’au alesu sî pro mine de ablegatulu loru la acésta dieta, sî inca cu unanimitate, pentru ca ei au cunoscutii bine sentimentele mele politice probate prin activitatea mea publica de 20 si mai bine de ani. De aceste sentimente m’amu lienutu cu conscientiositate sî in missiunea mea din urma cu ablegatu la numita dieta din Pest’a — Aci m'amu luptalu alaturea cu cei’alalti condeputati români pentru interesele patriei in genere, sî pentru ale româniloru in specie. Incâtu resultatele n’au satisfacutu asceptariloru, aceea u au atenuatu numai de la mine, si aceea ce cu dreptulu se mai póte pretinde , se va pute numai pre calea ulteriórei activitati. resuplá séras Ast’a e na^ lur’a luptei parlamentarie ori sî unde. — Alegatorii mei nu numai nu si-au manifestat nici o neplăcere pentru intrarea sî trenut’a mea ir