Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-08-07 / nr. 62
Telegramul ese de doue ori pe «epte- I mana , joi’a si Duminec’a. — Prenumerațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a loiei pe afara la c. r. poște , cu banii gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiu 1 nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fi. v. a. I ear pe o jumatate de anu 3. p. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. . Ms 62. .Will XVII. Sabiiu, in 7/19 Augustu 1869. I tro provinciele din Monarchin pe nnti ana l 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. I pentru princ. t»i tieri »traine pe anu 12 , pe, anu. si fl v. a. I Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. simiu , pentru a don’a ora cu 5 % cr. si pentru b a trei’a repetire cu 3 V. cr. v. a. Din'a Nascerei a Haj. Sete Imperatului si Regelui Fanciscu sositu 1. S a b i i u 18/6 Augustu. Astadi s’a serbatu dlu’a nascerei preiialului Monarcu cu solemnitate. Artileri’a desu de diminetia a dala salvele de tunuri sî music’a regimentului de infanteria „Mollinari“ a disu pre stradele Sabiiului mai ir. acelasi tempu revelulu de dî. La 8 ore se incepu la tóte bisericile de tote confessiunile serviciulu dumnedicescu pentru Majestatea Sea. In biseric’a nóstra din cetate a celebratu servitiulu ddieesco, in onorea dîlei de pre inalt’a na— scere , Escelenti’a Sea Presantitulu Părinte Andreiu Baronu de Siagun ’a Archiepiscopulu și Metropolitulu groz. alu româniloru din Transilvania șî Ungari’a , pre lângă o asislintia de patru preoți, sî ceti sî rugăciunea de ingenunchiare, pentru bun’a aflare, indelung’a sî fericit’a vielia a Mar.iei. Imperatului sî Regelui. După rugăciune, corulu „Reuniunei sodaliloru romani“ intona „Imnulu poporalu“. Milik’a a asistatu la miss’a catolica in parala deplina si-a datu salvele obicinuite acompaniate de salvele artileriei. Unu prândiu strălucita la Escelenti’a Sea Archieppulu si Metropolitulu nostru întruni autoritati bisericesci, militari si civili, de aici cu care se si termina festivitatea. In decursulu prândiului fu rausica înaintea ressedintiei metropolitane , la toastulu primu pentru M. S. artileria a dedis 24 salve de tonuri. Sa dea ceriulu ca rugăciunile indltiate catra tronulu cerescu sa fia ascultate, ci Majest. Sea sa pota vede complanate diferintiele cele multe intre popórele de cult sceptrulu seu, insa in unu modu, după care sa fia tóle multiumite, avendu garantiele de lipsa pentru prosperarea loru intelectuale si materiale. Copi’a cerculariului episcopescu de datulu Aradi*, 24 Iuilir. 1860, nr. 874, catra toti protopresviterii din dieces’a aradaua. Preacinst;te Domnule Protopresvitere! După ce Majestatea Sea imperatuluiî regele nostru epostolicu, cu preainalt’a resolutiune din 28 Maiu a. c. s’au indurata a întări cu ceva si modificări statutulu organicu alu bisericei nóstre române grecoorientali din Ungari’a sî Transilvani’a, osiediatu prin congresulu nostru bisericescu, ce fu conchiamatu la Sabiiu pe 16/28 Septemvre 1868 . —Noi avendu in vedere harti’a Escelentiei Séle , Preasantitului Domnu Archiepiscopu sî MetropolitiOai Andreiu Baronu de Siagun’a, de natulu 19 iuliu a. c. m. AEM. 86, aflâmu de bine a decretă , cu pomenitulu Statutu organicu alu bisericei nóstre, după tresetur’a intarita de Majestatea Sea , numai de câtu se intre in viétia in cuprinsulu intregei nóstre eparebie, s’ adeca in asia modru , cu punerea aceluia si in viétia sa se incepa in orduri naturale dela partile mai mici sî inferiori constitutive ale provinciei metropolitane, adeca dela parochie, sî de acolo treptatu sa se pasiasca in susu la constituirea partiloru organice superiori , spre care scopu dara in specialu decretamu urmatórele : 1. Pentru constituirea sinodeloru, comiteteloru sî a epitropieloru parochiali. 1. Delocu după publicarea ordinatiunei stei’a, in fiesce care comunitate bisericésca prep- acetumn localu, in însoțire cu epitropii (curatorii) bisericesci si cu alti fruntași comunali , va conscrie e saclu pre toți acei membri ai comunitatiei bisericesci , cari după §. 6. alu statutului organicu , cu privire sî la §. 2. totu ale aceluiasi statutu , au dreptu de a lua parte in sinoduru parochiale. — Unde intr’o comunitate suntu mai multi preoți du activitate , acolo se recere concursulu tuturor a la acésta conscriptiune, carea teminându-se câtu se póte mai cu grab’a, cu subscrierea preoti mei locali si a altoru membri comunali , cari au asistatu la conscriere, se va trimite de locu protopresvilcrului tractuale. In celelalte modalitatea conscrierii se lasa pre bpn’a chipzucla a preolimei si a fruntasiloru comunali. 2. Protopresviterulu , primindu conscriptiunile prescrise in punctulu 1 , acum la prim’a intrare in viétia a noului organismu bisericescu , dopa bun’a lui chipzuiéla va pune osebite terminuri la singuratecele comunități pentru constituirea si trenerea sinodului parochiale, unde pentru astadata, cu privire la §§. 9. si 10. ai statutului, va ave elu insusi a duce presidiulu. — La defigerea osebiteloru terminuri pentru osebitele comunități parochiali, va trebui trenutu de regula , ca de o parte constituirea sinódeloru parochiali sa se intemple câtu se pote mai curendu; iéra de alta parte la niescecare comunitate se fia timpu de ajunsu pentru a se pote vesti in biserica, celu pubieuu cu optu dîle mai nainte, terminulu sinodului, care póte cade pre orice de a se plemânci. 3. La terminele prenpte , esindu protopresviterulu in fali’a locului singuraticeloru comunități , după celebrarea sântei liturgii si după chiamarea duhului sântu prescrisa in §. 8. alu statutului, va pasi la constituirea sinodului , cetindu list’a membriloru conscrisi dopa punctulu 1. sî reclificându-o aceea după cum dera va pofti majoritatea membriloru netrasi la indoiéla. — Ocasiunea acést’a deosebi o va folosi protopresviterulu , spre a invetia pre poporu despre dreptulu, ce i s’au acordatu prin statutulu organicu in diregerea trebiloru bisericesc*, precum sî despre lips’a, de a fi totu insulu cu cea mai curata animala folosirea acestui dreptu, avendu in vedere sîngeru numai folosulu comunu alu bisericei. 4. Constituindu-se sinodulu paroehiale, acést’a totu sub presiedinic’a protopresviterului tractuale alege numai de câtu pre membrii comitetului parochiale, si după aceea deosebi pre membrii epitropiei parochali, cu reflectare la 15. 17. 18. 24. 25. sî 26. ai statutului, féra altu felin de obiecte la acésta prima constituire nu se voru desbate in sinodele parochiali , ci la casa de lipsa se va conchiama sinodulu pre alta-data, după §. 12. alu statutului organicu. 5. Comitetele si epitropiele parochiali , constituite in modiulu espusu sub punctulu precediule, voru intră numai decâtu in activitate, cu observarea §§loru 17—28. ai statutului organicu. 11. Pentru constituirea sinódeloru, scauneloru, comiteteloru si a epitropieloru protopresvitera 11. 6. Cu privire la §§. 38. 40. sî 140. ai statutului organicu, dela consistoriulu eparhiale se va eda in modiu supleloriu impartirea singuraticeloru protopresviteraturi câte un 16, seu 24 de cercuri electorali, după cum adeca protopresviteratulu numera mai putie uu seu mai multu de 20,000 de suflete. — In data ce va esi acest’a împărțire, fiesce care cercu electorale va alege câte unu membru mirenu in sinodulu protopresviterale după urmatórea modalitate : a) Terminulu alegerii se defige prin protopresviterulu tractuale , in câtu e cu putin tin pentru tóte cercurile electorali pre uin’a aceeasi da. b) Deci o comunitate singura de sine formeza unu cereu electorale : acolo alegatorii desemnați in c. 40. alu statutului organicu, se aduna sî făcu alegerea unui membru pentru sinodulu protopresviterale sub presiedirii’a parochului locale , ori sub a protopresviterului tractuale, déca acel’a c (le fatia. c) Déca unu cercu electorale se compune din dóue sau mai multe comunități : protopresviterulu , in câtu densulu nu póte fi de Lilia, denumesce de presiedinte alu corpului electorale pre celu mai apta din preotimea comunelor respective, avendu —precutu se póte—privintia sî la antoiitate verstei; totu odata desemna sî loculu, care secole a fi mai îndemânaticii pentru efectuirea alegerei. (1) Déca o singura comunitate formeza done scu mai multe cercuri electorali , acolo comunitatea alegatoriloru , sub presidiulu normisatu mai susu , séu alege la olalta atâti’a membri la scaui— nu lu protopresviterale, câte cercuri electorali represent en : sen se decomopune in cercuri electorali după numeralu membriloru, ce suntu de a se alege pentru sinodulu protopresviterale. e) La casu , cându preotimea avu fi iropedecata, si protopresviterulu nu aru fi facutu alta dispuse tiune , — corpulu alegatoriloru sî alege din sinulu seu presiedinte pentru conducerea alegerei. 7. Pentru alegerea membriloru de statulu preotiescu in sinodulu protopresviterale, preotimea din intregulu protopresviteratu , la terminulu defiptu timpuriu de câtra protopresviterulu tractuale, se aduna la loculu desemnatu prin acelasi protopresviteri , sî acolo sub presicdinir’a protopresviterului, cu băgare de semn la §§. 38 sî 40, ai statutului alege numerulu prescrisu alu membriloru preotiesci pentru sinodulu protopresviterale. Fiindu impedecatu protopresviterulu tractuale , preolimea adunata si alege din sinulu seu presiedinte pentru conducerea alegerii , déca din partea consistoriului eparchiale nu se va fi facutu alta provisiune. 8. Alegerea membriloru pentru sinodulu protopresviteraic atâtu din partea preotiasca , câtu si din cea mirenésca, se intempla seu prin aclamare, seu — déca poftescu celu putieri 10 alegatori — prin votisare, carea iérasi póte fi seu nominale seu secreta; cea secreta se efectuesce prin siedule ori prin glonturi, ceealalta prin notarea voturiloru după nume. — Alegerea prin votisare se decide cu majoritatea voturiloru , sî adeca : déca alegerea se face numai pentru unu membru, prin majoritate absoluta , fara déca aceea se face deodata pentru mai mulți membri, prin majoritate relativa. Pentru pruarea majoritatei absolute, in cosuri olivenienti, se face si a don’a votare, déca adeca prim’a votare nu au produsu majoritate absoluta. Votarea acest’a a dou’a se face intre acei doi, cari au intinnitu in modu relativa mai multe voturi. La tóta intemplarea despre actulu alegerei se compune unu protocolu, care cu subscrierea presiedintelui sî a notariului sî inca a vre-o doi bărbați de încredere, se trimite la protopresviterulu tractuale. 9. După incheiarea alegeriloru de membri ai sinodului protopresviterale, respectivulu protopresviteru, cu bagaje de semn la §. 42. alu statutului organicu, conchiama pre unu terminu corespundietoriu impregiurariloru, pre toti membrii la unu locu acomodatu alu protopresviteratului , unde adunându-se membrii aleși, sinodulu protopresviterale cu observarea §§, 42, 43 și 44, ai statutului, se constitue sub presiedintr’a protopresviterului; iéra după constituire in dala pasiesce la alegerea membriloru scaunului protopresviterale, avendu in vedere 32, 50 sî 55, ai statutului. —? La alegerea acest’a, după îndrumarea—lui provocatu mai in urma, e