Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)

1869-08-07 / nr. 62

Telegramul­ ese de doue ori pe «epte- I mana , joi’a si Dum­inec’a. — Prenume­­­­rațiunea se face in Sab­iiu la espeditur’a­­ loiei pe afara la c. r. poște , cu banii gat­a prin scrisori francate , adresate­­ catra espeditura. Pretiulu prenumeratiu­­ 1 nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fi. v. a. I ear pe o jumatate de anu 3. p. 50. Pen­­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. . Ms 62. .Will XVII. Sabiiu, in 7/19 Augustu 1869. I tro provinciele din Monarchin pe nnti ana l 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. I pentru princ. t»i tieri »traine pe anu 12 , pe­­­, anu. si fl v. a. I Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. sim­iu , pentru a don’a ora cu 5 % cr. si pentru b a trei’a repetire cu 3 V. cr. v. a. Din'a Nas­cer­ei a Haj. Sete Imperatu­lui si Regelui Fan­ciscu sositu 1. S a b i i u 18/6 Augustu. Astadi s’a serbatu dlu’a nascerei preiialului Monarcu cu solemnitate. Artileri’a desu de dim­i­­netia a dala salvele de tunuri sî music’a regimen­tului de infanteria „Mollinari“ a disu pre stradele Sabiiului mai ir. acela­si tempu revelulu de dî. La 8 ore se incepu la tóte bisericile de tote confessiunile serviciulu dumnedicescu pentru Maje­­statea Sea. In biseric’a nóstra din cetate a celebratu ser­­vitiulu ddieesco, in onorea dîlei de pre inalt’a na— scere , Escelenti’a Sea Presantitulu Părinte An­dre­i­u Baronu de S­i­a­g­u­n ’a Archiepiscopulu și Metropolitulu gr­oz. alu româniloru din Transil­vania șî Ungari’a , pre lângă o asislintia de patru preoți, sî ceti sî rugăciunea de ingenunchiare, pen­tru bun’a aflare, indelung’a sî fericit’a vielia a Mar.­iei. Imperatului sî Regelui. După rugăciu­ne, corulu „Reuniunei sodaliloru romani“ intona „Imnulu poporalu“. Milik­’a a asistatu la miss’a catolica in parala deplina si-a datu salvele obicinuite acompaniate de salvele artileriei. Unu prândiu strălucita la Escelenti’a Sea Ar­­chieppulu si Metropolitulu nostru întruni autoritati bisericesci, militari si civili, de aici cu care se si termina festivitatea. In decursulu prândiului fu rau­­sica înaintea ressedintiei metropolitane , la toa­­stulu primu pentru M. S. artileria a dedis 24 salve de tonuri. Sa dea ceriulu ca rugăciunile indltiate catra tronulu cerescu sa fia ascultate, ci Majest. Sea sa pota vede complanate diferintiele cele multe intre popórele de cult sceptrulu seu, insa in unu modu, după care sa fia tóle multiumite, avendu garantiele de lipsa pentru prosperarea loru intelectuale si ma­teriale. Copi’a cerculariului episcopescu de da­­tulu Aradi*, 24 Iuilir­. 1860, nr. 874, catra toti protopresviterii din dieces’a aradaua. Preacinst;te Domnule Protopresvitere! După ce Majestatea Sea imperatulu­iî regele nostru epostolicu, cu preainalt’a resolutiune din 28 Maiu a. c. s’au indurata a întări cu ceva­ si modificări statu­­tulu organicu alu bisericei nóstre române greco­­orientali din Ungari’a sî Transilvani’a, osiediatu prin congresulu nostru bisericescu, ce fu­ conchiamatu la Sabiiu pe 16/28 Septemvre 1868 . —Noi avendu in vedere harti’a Escelentiei Séle , Preasantitului Domnu Archiepiscopu sî MetropolitiOai An­d­r­e­i­u Baronu de Siagun’a, de natulu 19 iu­­liu a. c. m­. AEM. 86, aflâmu de bine a decretă , cu pomenitulu Statutu organicu alu bisericei nóstre, după tresetur’a intarita de Majestatea Sea , numai de câtu se intre in viétia in cuprinsulu intregei nó­stre eparebie, s’ adeca in asia modru , cu punerea aceluia­ si in viétia sa se incepa in orduri naturale dela partile mai mici sî inferiori constitutive ale provinciei metropolitane, adeca dela parochie, sî de acolo treptatu sa se pasiasca in susu la constitu­irea partiloru organice superiori , spre care scopu dara in specialu decretamu urmatórele : 1. Pentru constituirea sinode­­loru, comiteteloru sî a epitro­­pieloru parochial­i. 1. Delocu după publicarea ordinatiunei stei’a, in fiesce care comunitate bisericésca prep- ace­­tumn localu, in însoțire cu epitropii (curatorii) bi­sericesci si cu alti fruntași comunali , va conscrie e saclu pre toți acei membri ai comunitatiei biseri­cesci , cari după §. 6. alu statutului organicu , cu privire sî la §. 2. totu ale aceluia­si st­at­ut­u , au dreptu de a lua parte in sinoduru parochiale. — Unde intr’o comunitate suntu mai multi preoți d­u activitate , acolo se recere concursulu tuturor a la acést­a conscriptiune, carea tem­inându-se câtu se póte mai cu grab’a, cu subscrierea preoti mei locali si a altoru membri comunali , cari au asistatu la conscriere, se va trimite de locu protopresvilcrului tractuale. In cele­lalte modalitatea conscrierii se lasa pre bpn’a chipzucla a preolimei si a fruntasi­­loru comunali. 2. Protopresviterulu , primindu conscriptiunile prescrise in punctulu 1 , acum la prim’a intrare in viétia a noului organismu bisericescu , dopa bun’a lui chipzuiéla va pune osebite terminuri la singu­ratecele comunități pentru constituirea si trenerea sinodului parochiale, unde pentru astadata, cu pri­vire la §§. 9. si 10. ai statutului, va ave elu in­­susi a duce presidiulu. — La­ defigerea osebiteloru terminuri pentru osebitele comunități parochiali, va trebui trenutu de regula , ca de o parte constituirea sinódeloru parochiali sa se intem­ple câtu se pote mai curendu; iéra de alta parte la niesce­care co­munitate se fia timpu de ajunsu pentru a se pote vesti in biserica, celu pubieuu cu optu dîle mai na­­inte, terminulu sinodului, care póte cade pre ori­ce de a se plemânci. 3. La terminele pren­pte , esindu protopresvi­terulu in fali’a locului singuraticeloru comunități , după celebrarea sântei liturgii si după chiamarea duh­ului sântu prescrisa in §. 8. alu statutului, va pasi la constituirea sinodului , cetindu list’a mem­­briloru conscrisi dopa punctulu 1. sî reclificându-o aceea după cum dera va pofti majoritatea membri­­loru netrasi la indoiéla. — Ocasiunea acést’a de­osebi o va folosi protopresviterulu , spre a invetia pre poporu despre dreptulu, ce i s’au acordatu prin statutulu organicu in diregerea trebiloru bisericesc*, precum sî despre lips’a, de a fi totu insulu cu cea mai curata anima­la folosirea acestui dreptu, avendu in vedere sîngeru numai folosulu comunu alu bi­sericei. 4. Constituindu-se sinodulu paroehiale, acést’a totu sub presiedinic’a protopresviterului tractuale alege numai de câtu pre membrii comitetului pa­­rochiale, si după aceea de­osebi pre membrii epi­­tropiei parochali, cu reflectare la 15. 17. 18. 24. 25. sî 26. ai statutului, féra altu felin de obiecte la acésta prima constituire nu se voru desbate in si­­nodele parochiali , ci la casa de lipsa se va con­­chiama sinodulu pre alta-data, după §. 12. alu sta­tutului organicu. 5. Comitetele si epitropiele parochiali , con­stituite in modiulu espusu sub punctulu precediule, voru intră numai decâtu in activitate, cu observarea §§­loru 17—28. ai statutului organicu. 11. Pent­r­u constituirea sinóde­loru, scauneloru, comiteteloru si a epitropieloru protopres­­v­i­t­e­r­a 1­1. 6. Cu privire la §§. 38. 40. sî 140. ai sta­tutului organicu, dela consistoriulu eparh­iale se va eda in modiu supleloriu impartirea singuraticeloru protopresviteraturi câte un 16, seu 24­ de cercuri electorali, după cum adeca protopresviteratulu nu­mera mai putie uu seu mai multu de 20,000 de su­flete. — In data ce va esi acest’a împărțire, fiesce care cercu electorale va alege câte unu membru mi­­renu in sinodulu protopresviterale după urmatórea modalitate : a) Terminulu alegerii se defige prin proto­presviterulu tractuale , in câtu e cu putin tin pen­tru tóte cercurile electorali pre uin’a aceea­si da. b) Deci o comunitate singura de sine form­eza unu cereu electorale : acolo alegatorii desemnați in c. 40. alu statutului organicu, se aduna sî făcu ale­gerea unui membru pentru sinodulu protopresvite­rale sub presiediri­i’a parochului locale , ori sub a protopresviterului tractuale, déca acel’a c (le fatia. c) Déca unu cercu electorale se compune din dóue sau mai multe comunități : protopresviterulu , in câtu densulu nu póte fi de Lilia, denum­esce de presiedinte alu corpului electorale pre celu mai apta din preotimea comunelor­ respective, avendu —precutu se póte—privintia sî la antoiitate ver­stei; totu odata desemna sî loculu, care secole a fi mai îndemânaticii pentru efectuirea alegerei. (1) Déca o singura comunitate formeza done scu mai multe cercuri electorali , acolo comuni­tatea alegatoriloru , sub presidiulu normisatu mai susu , séu alege la olalta atâti’a membri la scaui— nu lu protopresviterale, câte cercuri electorali repre­sent en : sen se decomopune in cercuri electorali după numeralu membriloru, ce suntu de a se alege pentru sinodulu protopresviterale. e) La casu , cându preotimea avu fi iropede­­cata, si protopresviterulu nu aru fi facutu alta dis­puse tiune , — corpulu alegatoriloru sî­ alege din sinulu seu presiedinte pentru conducerea alegerei. 7. Pentru alegerea membriloru de statulu preo­­tiescu in sinodulu protopresviterale, preotimea din intregulu protopresviteratu , la terminulu defiptu timpuriu de câtra protopresviterulu tractuale, se aduna la loculu desemna­tu prin acela­si protopresviteri­ , sî acolo sub presicdinir’a protopresviterului, cu bă­gare de semn la §§. 38 sî 40, ai statutului alege numerulu prescrisu alu membriloru preotiesci pen­tru sinodulu protopresviterale. Fiindu impedecatu protopresviterulu tractuale , preolimea adunata si­ alege din sinulu seu presie­­dinte pentru conducerea alegerii , déca din partea consistoriului eparchiale nu se va fi facutu alta provisiune. 8. Alegerea membriloru pentru sinodulu pro­­topresviteraic atâtu din partea preotiasca , câtu si din cea mirenésca, se intempla seu prin aclamare, seu — déca poftescu celu putieri 10 alegatori — prin votisare, carea iérasi póte fi seu nominale seu secreta; cea secreta se efectuesce prin siedule ori prin glont­uri, ceealalta prin notarea voturiloru după nume. — Alegerea prin votisare se decide cu ma­joritatea voturiloru , sî adeca : déca alegerea se face numai pentru unu membru, prin majoritate ab­soluta , fara déca aceea se face deodata pentru mai mulți membri, prin majoritate relativa. Pentru pruarea majoritatei absolute, in cosuri olivenienti, se face si a don’a votare, déca adeca prim’a votare nu au produsu majoritate absoluta. Votarea acest’a a dou’a se face intre acei doi, cari au intinnitu in modu relativa mai multe voturi. La tóta intemplarea despre actulu alegerei se compune unu protocolu, care cu subscrierea pre­­siedintelui sî a notariului sî inca a vre-o doi băr­bați de încredere, se trimite la protopresviterulu tractuale. 9. După incheiarea alegeriloru de membri ai sinodului protopresviterale, respectivulu protopres­­viteru, cu bagaje de semn la §. 42. alu statutului organicu, conchiama pre unu terminu corespundie­­toriu impregiurariloru, pre toti membrii la unu locu acomodatu alu protopresviteratului , unde adunân­­du-se membrii aleși, sinodulu protopresviterale cu observarea §§, 42, 43 și 44, ai statutului, se con­­stitue sub presiedintr’a protopresviterului; iéra după constituire in dala pasiesce la alegerea membriloru scaunului protopresviterale, avendu in vedere 32, 50 sî 55, ai statutului. —? La alegerea acest’a, după îndrumarea­­—lui provocatu mai in urma, e

Next