Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-08-02 / nr. 61

137,J. Kuba 135, M. Daniel 98 si P. Királyi cu 96, erorii St. I­e­u­c­s ó, St. V­u­c­o­v­i­c­s, conte Lad. Pejacsevics si Em. Suhaj cu cate 174 volan. De substitutt s'au aleșii: conte 1. Eszterházy, D. T­örök cu câte 174, V. Bogdan cu 172. E. U­r­ba­no­v­s­z­k­y cu 153. A. B­a­r­c­s­a­y si conte A B­u­t­t 1­e­r cu câte 150. B. J­u­r­k­a cu 14S K Fabriczius cu 146, I. Késmárk­y cu 113, croatulu Iungu Anker inse cu 175 voturi Notfriulu casei magnatitoru, dr. I. N­y­á­r­y presente nuntiulu, prin care arata cas’a magnatiloru ca a acceptu­tu proiectului de lege despre modifea­­siunea articolului de lege 45: 1868. Proiectulu se va substerne regelui spre sancționare. Urmezu sorlitur’a sectiuniloru. In secțiunea î rima si a dou’a se repartu câte 45, in celelalte câte 44 unguri, in a 3 si 4 câte 4 sî in celelalte câte 3 ero ii. List­a sectiuniloru se va tipări sî imparii. D­­irányi constateza ca Unguri’a se alia intr’o stare forte trista. Armat’a nóstra e depen­dinte si noua insusi ne lipsescc tote celelalte atri­­­bute de independintia. Regimulu a promisu neutralitate stricta; trebuie sa-si implinesca promis­ o siunea. Noi asteptamu de la regimu ca va procede conformu doritiei unanime a casei sî va pândi prasiunea, in care sa póta fini resbehlu acest’a prin o pace d­’viinciosa. Pre pressedintele lu pro­voca vorbitoriuni, a convoca cas’a indata ce va vedea ca regimulu voiesce a lua dispositiuni ilegali Pressedi­ntele promite a-si împlini da­torint­­ele care i le prascrie legea sî regulamentul». (Aplause) Protocululu de astadî se cetesce sî autentica. După acestea ineheie presiedintele siedinti’a sî anuncia, ca siedinti’a prossima o va convocă prin diurnale. Puplicatiime. Adunarea generala a reuniunei invettatoriloru din dieces’a ortodossa a Caransebesiului, in urmarea decisiunei comitetului, se va tiene in 9, 10 sî 11 Angliștii st. v. adeca Dumineca, Luni sî Marti nainte de Santa-Mari’»-mare a. c. in Oraviti’a-montana — după urmatoriulu Programu: A.) D o m i n e c a : I. Dimineti'a la 8 ore se va tiené o confe­­rintia premergatória, in scol’» dlui invetialoriu I. Novaco, la carea totu membrulu, va avé a sa in­­faciosiâ. II­ Toți membrii vom­ participa la sânt’a li­turgia in biseric’a gr. or. româna unde după finirea misei se va tiene invocarea Spiritului sântu. III. Adunarea ’si va continuă lucrările in biserica, sî anum­e : din presiedinte va rosti cuven­­tulu de deschidere sî amesu­ratu­l­ lui 13 alu sla­­luteloru va reporta despre activitatea comitetului. B.­ Luni dimineți ’a. IV. Intrun­rea va fi la 9 ore. Adunarea alege o comissiune, la carea acei domni cari do­­rescu a ticne vre o disertatiune sî n’au făcutu de scrie comitetului, vom­ ave sa-si presinte elabora­tele séu celu putieru sa faca cunoscuta tera’a despre care dorescu a grai. V. Comitetulu va prelege urmatoriele : a. ) „L’niammlele instructiunei“ da Ferdinandu Ghir­lia, invetiatoriu la scól’a capitala din Logosin ; b. ) „Cari suntu mediecele d’a propagă cultura la popor“, de loanu Opr’a invetiatoriu in Eze­­risiu ; c. ) »Agricultur’a sî orlicultur’a“ de Crin’a, inve­tiatoriu in Colnicu ; d. ) „Matasm­ib­lu“ de Vicentiu Gurguiu, invetia­toriu in Mercin’a. e. ) „Despre atențiune“ de loanu Marcu, invetia­toriu in Boccea montana . f. ) „Educatiunea si instrucțiunea,“ de loanu Simu, invetiatoriu in Lugojiu. C.) L­im­­­i­s é­r ’a . Întrunirea va fi la 3 ore. Se­voru continuă disertab­ii­iile remase de înainte de mediadi sî voru disertă sî domnii ce se voru fi insinuatu. D ) Marti dimineti’a. VI. întrunirea va fi la 9 ore. Adunarea va esam­na socotile din amilii trecutu sî Vii. Se voru face socotile preliminarie pre anulu venitoru. E.) Marti s­é­r’a. VIII. întrunirea va fi la 3 ore. Se voru primi si face membri. — IX. Déca va fi de fatia numerulu membriloru prescrisa de § 25 alu statuteloru, se voru modi­fica statutele in punctele necesarie. X. Se voru alege funcționarii sî comitetulu sî se va det­ermuri loculu pentru adunarea generale pre anulu veritoriu. Lugojiu in 19 iuliu 1870 st­­r. Ștefanui Lip­o­va­nu m. p, preșiedintele co­­missiunei In absenti’» dini C. Tom’a Ferdinandu Chirili­a m. p., substitutu Vasilie Nicolescu m­. p , preșiedintele reuniunei, loanu Simu m. p membru comissiunei sî uoturîu substitutu alu comitetului. AVISC. P. T. Dni­ inventatori, barbati de scula si toti părtinitorii de investam­entu,­rari voru dori sa par­­tecipe la adunarea generală a „Reuniunei invetia­­toriloru români din dieces’a Caransebesiului,“ ce se va trene la 9/21 Augustu a. c. in Oravitt­a-monta na in catu aru avo lipsa de cortelu pentru durat­a adunarei, —• sa bine­voiasca indata la sosire a sa adresă in privii.li’a acest’a calca subscrisulu. Iosifu N­o­v­a­c­u­m. p. invetiatoriu in Oraviti­a­­ montana. V­a­r­i­e­t­a­t­i. *** Aici va sosi preste scu­rtu tempu inspectorele generalii alu cavaleriei LMC. Edelsheim- Gyulai. Bataliunea de hon­vech­i se afla din 6 s. c. dislocata la Boilia, Talmaciu, Por­cosei etc. după cum cudimu din causa ca nu au los­u in Sub­iu. Totu din acesîu motivu se dice ca se vom­ face si alte dislocatiuni in comun.le vecine si cu alte trupe. *** Astadi se începe, cu solemnitate, cea din laia lucrare la curtea drumului de feru de aici. *** (In resbelulu p­r­e­s­i­n­t­e­­ica mai multi omeni parte, decatu in ori care altu res­­belu din acestu seculu. Acum stau fatia in fatia 800.000 feciori. — La Marengo, in 1800 au fostu de un­a parte 28 000 fraticesi, de alta parte 30,000 austriaci, la olalta 58,000 ficiori — La Austerlitz au fostu 90,000 francesi, 80,000 austriaci sî ruși; la­olalta 170,000 , dintre cari au endium­ sî s’au ranitu 23,000 ficiori. — La Jen’a; 100,000 fran­­cesi, 100,000 primi; la­olalta 200,000; cadiuli sî răniți 34,000 ficiori. — La Wagram 150,000 fran­­cesi, 130,000 austr.; la­olalta 280,000; au cadiutu si 9­ au ranitu 24,000 ficiori. — La Borodino : 125,000 fr., 125,000 nnsi ; la­olalta 250,000; au cadiutu si s a ranitu 80,000 ficiori. — La L­ose­a : 150,000 fr., 280.000 nemți; la­olalta 430,000 ; au cadmiu sî s’au ranitu 50,000. — La Waterloo 68,000 fr, 67,000 englesi; la­olalta 136,000; au cadiutu sî s’au ranitu 14,000 ficiori. — La Solfo­­rino 135,000 fr. sî italieni, 136,000 aust. la­olalta 271,000; au cadiutu sî s’au ranitu 27,000 ficiori. — La Königsgrätz 200,000 prusi, 200,000 austr ; la­olalta 400,000; au cadiutu si s’au ranitu 28,000 ficiori. („Fed.“) *** (Tunuri none.) Se vorbesce multu de esperinti­ a ce s’ar fi facutu, dilele trecute, pe lânga Paris, cu tunuri de unu nou modela incarcânduso pre din deretu sî tragende patru-dieci de lovituri 10 —12, focuri, féra unu puscatoriu mai puținii esersatu nu pote mai multe de 7—8 focuri. Prin urmare nu pute concură cu armele de sistem’a Werndl, ma in câtu­va o întrece sî cea a lui Wă'nzi, de­sî acest­a din urma nu se póte numi prefect a. Pre lângă acestea arme transformate, Russi­a mai are sî altele după sistem’a lui Berdanu. Prin­­cipalulu defeciu insa alu acestor­a este acumu, pre care până acum nu l’au soiulu acomoda pre de pliau. Da 8-10 focuri la m­inutu­ In 1869 Russi’a a­ronondato 800,000 arme de acésta sistema in fabric­a din America cu firm’a Coif, insa fabric’s­pre lângă tóte insurnttele ce s’a datu, n’a pututu sa le predee, astfel cu armat’a ru­­sesca este de­o­camdata prevadiota cu arme de sistem­ a In Karle. Este eronata prin urmare faim’a divulgata de unii, ca, adeca din armat’a Russiei numai o parte aru avea arme cu acu. Franci’a si a provisional­­ armat’a cu pusei cu acu de sistem’a Chassepol. Ea asemenea se ocupa de m­ultu cu perfecționarea armeloru. La 1838 sî aici s­au facutu încercări cu arme cu acu, insa fara vre­unii allu resultatu seriosu, de câtu ca a inceputu a-si repară puscile după sistemele D'­lvigne, Thuve­­nin si Minié sî dintre acestea armele de sistem’a­rinié au fostu acelea cari au atrasu asupra-le si atențiunea celor’a-lalte state europene. este La 1864 a observatu sî Franci’a ca nu’i mai permisa amenarea introduceri armeloru cu acu in armata, simuarea armatei imperatulu a ordonatu ca a provi­­ce pusei cu acu sa sa discutata sî studiaza intr'unu modu câtu se pore de seriosu. Insa mirare, caci nici proiectele prirndoru autori­tăți mii­tare nu recomendau introducerea acestoru arme in armat’a francesa. După unu comunicatu alu ministrului de resbelu pusc’a­cu acu a prussieni­­loru a fostu esaminata, insa atât a imperatulu cât­ si maresialii au ajunsu la acea convingere, ca acesta specie de arme nu este pentru armat’a francesa. Se mai pote cineva mira apoi, déca dupa ace­stea aprecieri ce domnea in cercurile militare fran­case nu atribuea ceva estraordinariu­mei Austri’a pusceloru cu acu , nici atunci cându efectulu acestor’a putea fi prea bine studiatu in Schleswig si Holstein contr’a Daniei. Cercurile militare francese s’au esprimatu pre lângă mantienerea puscei, ce se umple pre d na­inte, sau invoitu insa la o noua perfecționare a acestea, sî­­ lupa cum ne spune Spectsteur m­ilie­taire, daca n’aru fi reportatu la 1866 puscile cu acu învingere asta de ium­eosiata, acestea aru fi fostu armele pedestrimei francese. Insa ca du a vediutu Franci’a învingerile re­portate la la 1866 pre câmpii Boemiei cu acestea arme, pre­data lucră din resputeri pentru introdu­cerea armelor. Chassepol. Puscele de acesta sis­tema la inceputu erau cu capsa, prin urmare nu dau multe focuri , insa Chassepot indata a primita acu in locu capsei la arm­’a sea, facându-o prin acest’a cu mai multe focuri. La armele Chassepot ca sî la cele de sistem'a lui Dreyse cartusu­le suntu de hârtie. Fara baio­­neta are greutate de 7­7, punți, cu bajonel’a im— preun­a e prea apta pentru l­ere sî străpungere. Este ustes’H, rapedata atinge mai tare, da fo­curi repede. Foi­rile la Chassepot sî Dreyse stau in proportion« că 4—3. Ceva obstacolu causeza încurcarea masînei, pre care soldatulu greu lu póte inlatura, de sî e ne­­cesariu sa-si cunosc» arm’a ori ce soldatu până la cea mai mica bucata. Acésta masîna complicata, déca l lipsesce cea m­i mica parte armu’a devine neusitabila. In Elveti’a suntu 3 sisteme de arme cu acu, Milbank-Amster, Peabody si Winchester., Mic’a republica totude­ un’a a avutu mare in­­grijire pentru armat’a sea, si acea insuruita de­si­­guru merita recunoscintia, ca din câtu a pututu a introdusu sistemele cele mai usiare, si prin acest’a a servitu de modern si pentru cele­lalte state europene. La 1865 confederatiunea din Elveti­ a a pu­­blicatu concursu in privinit'a diferiteloru sisteme, cu cari aru fi de a se provisions armat’a. O co­­missiune s’a constituit­­ pentru examinarea acestor­ a, care a urmatu asta de conscind­osu in­câtu merita tota atentiunea. Ea a opinatu ca sistem’a Milbank- Amsler sa fia transformata in pușca cu aca. Numai tardiu — 1868 — s'a introdus» sistem’a Peabody precum sî acea a lui Winchester. Pusc’a M. Am­sler are trebuirn­ta de trei apucaturi sî da pre minutu 8 —10 focuri. Geniale» i de 8 punți. Mai înainte avem unu mare defecta acesta arma, fiindu i inchibiatoriu prea debil­, din care causa prea lesne putea face esplosiune, insa in presiune acestu reu este inlaturalii. Pusc’a americana de sistem’a Peabody e cea mai buna dintre tote armele d­î acu. Masin­a e tare sî sigura, da 12—15 focuri la minutu, sî acesta are trebuinti’a de 4 apucaturi. Mai mare alea ion­e menta sistem’a lui Win­chester, care contieue la unu Jocu lângă tubu­că la 15 umpluturi. Greutatea e de 8 punți, e tare sî sigura, si afara de acestea nu sguduescu că cele­lalte arme. Elveti’a are meritulu de a fi introdusu prim­a­­data acesta arma, dupå esperientiele ce a doben­­­­ditu in resbelu Iu americano. Cele­l­alte state n’au l­imitatu pre Elveti’a, de sî ede in generalii cunos­cutu c» nici cu o alta sistem» de arme nu s’au pu­tut­u obtienea resultate egale cu resultatele obție­­nute cu pusc­a Peabody. „I. K.K

Next