Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-08-02 / nr. 61
137,J. Kuba 135, M. Daniel 98 si P. Királyi cu 96, erorii St. Ieucs ó, St. Vucovics, conte Lad. Pejacsevics si Em. Suhaj cu cate 174 volan. De substitutt s'au aleșii: conte 1. Eszterházy, D. Török cu câte 174, V. Bogdan cu 172. E. Urbanovszky cu 153. A. Barcsay si conte A Butt 1er cu câte 150. B. Jurka cu 14S K Fabriczius cu 146, I. Késmárky cu 113, croatulu Iungu Anker inse cu 175 voturi Notfriulu casei magnatitoru, dr. I. Nyáry presente nuntiulu, prin care arata cas’a magnatiloru ca a acceptutu proiectului de lege despre modifeasiunea articolului de lege 45: 1868. Proiectulu se va substerne regelui spre sancționare. Urmezu sorlitur’a sectiuniloru. In secțiunea î rima si a dou’a se repartu câte 45, in celelalte câte 44 unguri, in a 3 si 4 câte 4 sî in celelalte câte 3 ero ii. Lista sectiuniloru se va tipări sî imparii. Dirányi constateza ca Unguri’a se alia intr’o stare forte trista. Armat’a nóstra e dependinte si noua insusi ne lipsescc tote celelalte atribute de independintia. Regimulu a promisu neutralitate stricta; trebuie sa-si implinesca promis o siunea. Noi asteptamu de la regimu ca va procede conformu doritiei unanime a casei sî va pândi prasiunea, in care sa póta fini resbehlu acest’a prin o pace d’viinciosa. Pre pressedintele lu provoca vorbitoriuni, a convoca cas’a indata ce va vedea ca regimulu voiesce a lua dispositiuni ilegali Pressedintele promite a-si împlini datorintele care i le prascrie legea sî regulamentul». (Aplause) Protocululu de astadî se cetesce sî autentica. După acestea ineheie presiedintele siedinti’a sî anuncia, ca siedinti’a prossima o va convocă prin diurnale. Puplicatiime. Adunarea generala a reuniunei invettatoriloru din dieces’a ortodossa a Caransebesiului, in urmarea decisiunei comitetului, se va tiene in 9, 10 sî 11 Angliștii st. v. adeca Dumineca, Luni sî Marti nainte de Santa-Mari’»-mare a. c. in Oraviti’a-montana — după urmatoriulu Programu: A.) D o m i n e c a : I. Dimineti'a la 8 ore se va tiené o conferintia premergatória, in scol’» dlui invetialoriu I. Novaco, la carea totu membrulu, va avé a sa infaciosiâ. II Toți membrii vom participa la sânt’a liturgia in biseric’a gr. or. româna unde după finirea misei se va tiene invocarea Spiritului sântu. III. Adunarea ’si va continuă lucrările in biserica, sî anume : din presiedinte va rosti cuventulu de deschidere sî amesuratul lui 13 alu slaluteloru va reporta despre activitatea comitetului. B. Luni dimineți ’a. IV. Intrunrea va fi la 9 ore. Adunarea alege o comissiune, la carea acei domni cari dorescu a ticne vre o disertatiune sî n’au făcutu de scrie comitetului, vom ave sa-si presinte elaboratele séu celu putieru sa faca cunoscuta tera’a despre care dorescu a grai. V. Comitetulu va prelege urmatoriele : a. ) „L’niammlele instructiunei“ da Ferdinandu Ghirlia, invetiatoriu la scól’a capitala din Logosin ; b. ) „Cari suntu mediecele d’a propagă cultura la popor“, de loanu Opr’a invetiatoriu in Ezerisiu ; c. ) »Agricultur’a sî orlicultur’a“ de Crin’a, invetiatoriu in Colnicu ; d. ) „Matasmiblu“ de Vicentiu Gurguiu, invetiatoriu in Mercin’a. e. ) „Despre atențiune“ de loanu Marcu, invetiatoriu in Boccea montana . f. ) „Educatiunea si instrucțiunea,“ de loanu Simu, invetiatoriu in Lugojiu. C.) Limis ér ’a . Întrunirea va fi la 3 ore. Sevoru continuă disertabiiiile remase de înainte de mediadi sî voru disertă sî domnii ce se voru fi insinuatu. D ) Marti dimineti’a. VI. întrunirea va fi la 9 ore. Adunarea va esamna socotile din amilii trecutu sî Vii. Se voru face socotile preliminarie pre anulu venitoru. E.) Marti sér’a. VIII. întrunirea va fi la 3 ore. Se voru primi si face membri. — IX. Déca va fi de fatia numerulu membriloru prescrisa de § 25 alu statuteloru, se voru modifica statutele in punctele necesarie. X. Se voru alege funcționarii sî comitetulu sî se va determuri loculu pentru adunarea generale pre anulu veritoriu. Lugojiu in 19 iuliu 1870 str. Ștefanui Lipovanu m. p, preșiedintele comissiunei In absenti’» dini C. Tom’a Ferdinandu Chirilia m. p., substitutu Vasilie Nicolescu m. p , preșiedintele reuniunei, loanu Simu m. p membru comissiunei sî uoturîu substitutu alu comitetului. AVISC. P. T. Dni inventatori, barbati de scula si toti părtinitorii de investamentu,rari voru dori sa partecipe la adunarea generală a „Reuniunei invetiatoriloru români din dieces’a Caransebesiului,“ ce se va trene la 9/21 Augustu a. c. in Oravitta-monta na in catu aru avo lipsa de cortelu pentru durata adunarei, —• sa binevoiasca indata la sosire a sa adresă in privii.li’a acest’a calca subscrisulu. Iosifu Novacum. p. invetiatoriu in Oravitia montana. Varietati. *** Aici va sosi preste scurtu tempu inspectorele generalii alu cavaleriei LMC. Edelsheim- Gyulai. Bataliunea de honvechi se afla din 6 s. c. dislocata la Boilia, Talmaciu, Porcosei etc. după cum cudimu din causa ca nu au losu in Subiu. Totu din acesîu motivu se dice ca se vom face si alte dislocatiuni in comun.le vecine si cu alte trupe. *** Astadi se începe, cu solemnitate, cea din laia lucrare la curtea drumului de feru de aici. *** (In resbelulu presinteica mai multi omeni parte, decatu in ori care altu resbelu din acestu seculu. Acum stau fatia in fatia 800.000 feciori. — La Marengo, in 1800 au fostu de una parte 28 000 fraticesi, de alta parte 30,000 austriaci, la olalta 58,000 ficiori — La Austerlitz au fostu 90,000 francesi, 80,000 austriaci sî ruși; laolalta 170,000 , dintre cari au endium sî s’au ranitu 23,000 ficiori. — La Jen’a; 100,000 francesi, 100,000 primi; laolalta 200,000; cadiuli sî răniți 34,000 ficiori. — La Wagram 150,000 francesi, 130,000 austr.; laolalta 280,000; au cadiutu si 9 au ranitu 24,000 ficiori. — La Borodino : 125,000 fr., 125,000 nnsi ; laolalta 250,000; au cadiutu si s a ranitu 80,000 ficiori. — La Losea : 150,000 fr., 280.000 nemți; laolalta 430,000 ; au cadmiu sî s’au ranitu 50,000. — La Waterloo 68,000 fr, 67,000 englesi; laolalta 136,000; au cadiutu sî s’au ranitu 14,000 ficiori. — La Solforino 135,000 fr. sî italieni, 136,000 aust. laolalta 271,000; au cadiutu sî s’au ranitu 27,000 ficiori. — La Königsgrätz 200,000 prusi, 200,000 austr ; laolalta 400,000; au cadiutu si s’au ranitu 28,000 ficiori. („Fed.“) *** (Tunuri none.) Se vorbesce multu de esperinti a ce s’ar fi facutu, dilele trecute, pe lânga Paris, cu tunuri de unu nou modela incarcânduso pre din deretu sî tragende patru-dieci de lovituri 10 —12, focuri, féra unu puscatoriu mai puținii esersatu nu pote mai multe de 7—8 focuri. Prin urmare nu pute concură cu armele de sistem’a Werndl, ma in câtuva o întrece sî cea a lui Wă'nzi, desî acesta din urma nu se póte numi prefect a. Pre lângă acestea arme transformate, Russia mai are sî altele după sistem’a lui Berdanu. Principalulu defeciu insa alu acestora este acumu, pre care până acum nu l’au soiulu acomoda pre de pliau. Da 8-10 focuri la minutu In 1869 Russi’a aronondato 800,000 arme de acésta sistema in fabrica din America cu firm’a Coif, insa fabric’spre lângă tóte insurnttele ce s’a datu, n’a pututu sa le predee, astfel cu armat’a rusesca este deocamdata prevadiota cu arme de sistem a In Karle. Este eronata prin urmare faim’a divulgata de unii, ca, adeca din armat’a Russiei numai o parte aru avea arme cu acu. Franci’a si a provisional armat’a cu pusei cu acu de sistem’a Chassepol. Ea asemenea se ocupa de multu cu perfecționarea armeloru. La 1838 sî aici sau facutu încercări cu arme cu acu, insa fara vreunii allu resultatu seriosu, de câtu ca a inceputu a-si repară puscile după sistemele D'lvigne, Thuvenin si Minié sî dintre acestea armele de sistem’arinié au fostu acelea cari au atrasu asupra-le si atențiunea celor’a-lalte state europene. este La 1864 a observatu sî Franci’a ca nu’i mai permisa amenarea introduceri armeloru cu acu in armata, simuarea armatei imperatulu a ordonatu ca a provice pusei cu acu sa sa discutata sî studiaza intr'unu modu câtu se pore de seriosu. Insa mirare, caci nici proiectele prirndoru autorități miitare nu recomendau introducerea acestoru arme in armat’a francesa. După unu comunicatu alu ministrului de resbelu pusc’acu acu a prussieniloru a fostu esaminata, insa atât a imperatulu cât si maresialii au ajunsu la acea convingere, ca acesta specie de arme nu este pentru armat’a francesa. Se mai pote cineva mira apoi, déca dupa acestea aprecieri ce domnea in cercurile militare francase nu atribuea ceva estraordinariumei Austri’a pusceloru cu acu , nici atunci cându efectulu acestor’a putea fi prea bine studiatu in Schleswig si Holstein contr’a Daniei. Cercurile militare francese s’au esprimatu pre lângă mantienerea puscei, ce se umple pre d nainte, sau invoitu insa la o noua perfecționare a acestea, sî lupa cum ne spune Spectsteur milietaire, daca n’aru fi reportatu la 1866 puscile cu acu învingere asta de iumeosiata, acestea aru fi fostu armele pedestrimei francese. Insa ca du a vediutu Franci’a învingerile reportate la la 1866 pre câmpii Boemiei cu acestea arme, predata lucră din resputeri pentru introducerea armelor. Chassepol. Puscele de acesta sistema la inceputu erau cu capsa, prin urmare nu dau multe focuri , insa Chassepot indata a primita acu in locu capsei la arm’a sea, facându-o prin acest’a cu mai multe focuri. La armele Chassepot ca sî la cele de sistem'a lui Dreyse cartusule suntu de hârtie. Fara baioneta are greutate de 77, punți, cu bajonel’a im— preuna e prea apta pentru lere sî străpungere. Este ustes’H, rapedata atinge mai tare, da focuri repede. Foirile la Chassepot sî Dreyse stau in proportion« că 4—3. Ceva obstacolu causeza încurcarea masînei, pre care soldatulu greu lu póte inlatura, de sî e necesariu sa-si cunosc» arm’a ori ce soldatu până la cea mai mica bucata. Acésta masîna complicata, déca l lipsesce cea mi mica parte armu’a devine neusitabila. In Elveti’a suntu 3 sisteme de arme cu acu, Milbank-Amster, Peabody si Winchester., Mic’a republica totude un’a a avutu mare ingrijire pentru armat’a sea, si acea insuruita desiguru merita recunoscintia, ca din câtu a pututu a introdusu sistemele cele mai usiare, si prin acest’a a servitu de modern si pentru celelalte state europene. La 1865 confederatiunea din Elveti a a publicatu concursu in privinit'a diferiteloru sisteme, cu cari aru fi de a se provisions armat’a. O comissiune s’a constituit pentru examinarea acestor a, care a urmatu asta de conscindosu incâtu merita tota atentiunea. Ea a opinatu ca sistem’a Milbank- Amsler sa fia transformata in pușca cu aca. Numai tardiu — 1868 — s'a introdus» sistem’a Peabody precum sî acea a lui Winchester. Pusc’a M. Amsler are trebuirnta de trei apucaturi sî da pre minutu 8 —10 focuri. Geniale» i de 8 punți. Mai înainte avem unu mare defecta acesta arma, fiindu i inchibiatoriu prea debil, din care causa prea lesne putea face esplosiune, insa in presiune acestu reu este inlaturalii. Pusc’a americana de sistem’a Peabody e cea mai buna dintre tote armele dî acu. Masina e tare sî sigura, da 12—15 focuri la minutu, sî acesta are trebuinti’a de 4 apucaturi. Mai mare alea ione menta sistem’a lui Winchester, care contieue la unu Jocu lângă tubucă la 15 umpluturi. Greutatea e de 8 punți, e tare sî sigura, si afara de acestea nu sguduescu că celelalte arme. Elveti’a are meritulu de a fi introdusu primadata acesta arma, dupå esperientiele ce a dobenditu in resbelu Iu americano. Celelalte state n’au limitatu pre Elveti’a, de sî ede in generalii cunoscutu c» nici cu o alta sistem» de arme nu s’au pututu obtienea resultate egale cu resultatele obțienute cu pusca Peabody. „I. K.K