Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-11-08 / nr. 89
toto felulu de obstacule. Miniștrii abia indrasneau sa pronuncie numele imperatului care, renunciându la comand’a militară ca sa reiea frânele guvernului, se afla fără positiune. Napoleonu se transporta in taber’a de la Châlong, sî. intr’unu consiliu de resboiu, se hotărî ca Mac Mahon sa se traga sub zidurile Parisului cu armat’asea si imperatulu sa lu insotésca. Acésta resolusiune fu combătută de câtva miniștri la Paris, după densii armat’a din Châlons tebuia sa merga câtu mai curendu ca sa desbloceze Metzihu. Mac Mahon protesta cu energia contr’a planului strategic aln ministrilorn, sî declară formale ca trupele sale erau incapabili sa resiste cu succesu inamicului altundeva de calu sub tunurile fortului Parisului. Insa Sîmbagiuluraliunei nu se intiesese la Paris, si Mac-Mhon priimi dein consiliulu ministrilorn ordinulu cela mai categoricii sa se d>riga spre Metz. M resialulu éré erau niu datoriei sî in câtu pentru Imperalulu elu nu se credea autoritatu sa se opune parerei guvernului sî imperatesei regente, catastrofa din Sedan fu resultatulu acestei condescendentie, după Va fi interesantu sa revenimudice „Le Nord“ ce reproduce pasagere de mai susu după „Daily News,“ asupr’a acestei brosiure care împrăștia tote ilusiunile in privinti’a inițiativei personale a Imperatului in afacerile militarie sî guvernamentali, sî care Iu representa balotatu, cu o corabia fara pândia, printre valurile optiuniloru sî intereseloru ce ar fi trebuita sa le domine. Pana un’a alt’a, nu se póte opri cineva, cetindu aceste estrade sa nu fie isbita de naivitatea unora mărturii, sî de starea de desorganisare sî de neingrijire ce descopere in armat’a francesa. Energia parisienilorn. Estragema dintr’o scrisóre din cartierulu generale prussianu catra „Times“ pasagiele urmatóre cari confirma energi’a ce punu parizienii in aperare. Americanii cari părăsiră Parisulu in numeru mare lauda cu totii atitudinea poporului. Ei adauga ca se voru bate până la cea din urma extremitate. Desiguru ca cea ce I a determinata 5a parasesca orasiulu este ca suntu convinși ca nemtii spre a lu lua, voru recurge la o bombardare. Mijilacele de a esecuta acesta teribile mesura mergu unulu după altulu. Foile nemtiesci se insisla câte o data, in câtu pentru purtarea parcurîloru Ioni de artileria. Cu tóte acestea câte-va dintre tunurile loru au in realitate o potere formidabile. Vediu cu anxietate resultatele mortareloru loru ghintuite monstre, arunrandu bombe 200 livre cu 70 livre de prafu de pușca. Tóte tunurile de asediu pre ©ari le-amu vediutu suntu ghinduite sî se incarca pre la fundu cu esceptiune de câte-va obusuiere de calibru mare destinate a operă la mica distantie seu a trage in sireagu. Nu m’asiu miră cu tóte acestea, cu câte-va forturi sa dea de lucru baterieloru nemtiesci de indata ce le descoperea fruntea. Francesii se ocupa cu mare activitate a-si intari lucrările cele vechie, precum sî a ridică altele noue, mai cu semn la Viile,Juif, Chareriton sî Vincennes. Sub ochii mei amu vechiutu marindu-se pre tat a doua spre partea occidentale a montelui Valerien o bateria care probabilemente este destinata sa iea in siru balenele prussiane de lângă Saint Cloud, si sa opresca constructiunea padurilor spre Sma lângă Reoil. Tours, 11 Novembre. — Armat’a de Loir’a, sub comanda generalului Aureles de Palaladine, a luatu ieri Orleanulu, după o lupta de dóue dîle. Perderile francesiloru, uciși sî răniți, nu suntu preste 2000 omeni, ale inamicului sunte sî mai considerabile. Francesii au facutu mai multu d’o mila da prisoniari. Numerulu loru cresce necontenitu prin gen’a ce se da inamicului. Francesii au luatu prussianiloru doue tunuri, mai multu de 20 desene cu munitiuni si o mare mulțime de furgone sî de care, incarcate cu provisiuni. Principal’a batalia s’a datu in juru de Consommiers In dîu’a de 9 Novembre, aventile trupeloru a fostu însemnați, cu tóte ca tempóni era zea. Ieta ordinulu de dî alu generalului comandate. * ow K OJO „Oficiali sî soldați ai armatei de la Lok’a ! „Dîu’a de ieri au fostu fericita pentru armat’a nostra. „Tóte positiunile au fostu luate cu vigóre , inamiculu se afla in retragere. „Guvernulu fiindu insolinitatu prin mine de purtarea vóstra, me insarcinéza are adresa multiumiri. „In mijloculu nenorociriloru sele, Franci’a are ochii atintiti asupr’a vóstra. Ea compleza pre curagiulu vostru. „Sa punemu tóte silintiele pentru ca acesta sperantia se nu fia amagita !” Data in marele carbariu generale, in 10 Noembre 1870. AurHIes de Paladiné. Generale, comandate siefu. PROCLAMAȚIILE. Generalele Bossaki câtva soldații sei. " Cetalieni, oficiali șî soldați din l a brigada! Generalele Garibaldi, comandantele ,supremii alu armatei din Vosges, cu ordinu i de dî din 19 Octombre ra'a numitu comandantele vostru. Cetatieni ! In acestu momenta nsta de onorabile pentru mine, sî unulu din cele mai solemne din carier a mea de soldatu alu libertatiei sî democratiei, tienu din inima se ve spunu câteva vorbe. Se zice ca aveti lipsa de oficiali superiori sî comandanți. Ei bine, nu Ii aveți printre voi sî in șirurile vóstre. Cea ce ve lipsesc e, e posibilitatea sî ocasiunea d’a-i produce. Acésta posibilitate, acesta ocasiune o aveți tin momentulu cându guvernulu Republicei a chiainatu in capulu vostru» pre Garibaldi, generalele supremu celu mai ilustru alu democrației europene, omulu de barbatia sî de curagiu invincibile. Din partea i, generalele Garibaldi, in virtutea puteriloru ce a primitu de la Republica, a ciuamatu fara deosebire de naționalitate pre omenii democrației insemnate, cari au datu nescari va probe. Eu suntu unulu din acestu numeru. Alții ne voru spune déca amu dreptulu la încrederea vóstra. Eu me marginescu su ne spunu ca, colonelu alu armatei regulate, amu fostu generale suprema a trei palatinate inca din cea din urma radicare armata a Poloniei din 1863 sî 1864. Aici suntu numitu comandante alu celei dintâiu brigade de Vosges. Celatieni, oficiali sî soldati, nu ma indolesru ca noi toti, din intâi’a brigada, vomu se ne facemu demni de generalulu nostru siefu. Potu dar’, chiaru din acestu momentu, sa strigu : Traiesca intâi’a brigada I Traiasca armata din Vosges ! Traiasca Republic’a I Dupa „Rom.“ Generalele Bossak-Hauke, Comandanlele 1-ei brigade loru ; totuși nu suntu nici acestea pre deplina scutite de inganfarea si indiferentismulu unoru individi inundați de tendintile intereseloru natiunali care se incerca cu tóte poterile a subordina interese comune, intereseloru private, desî chiar’ densii suntu in prim’a linia chiamati sî îndatorați a portă stendardulu religiunei si alu moraliiâîiei, a imbarbatu poporulu la viatia, ai premerge cu esemple sî a plantă in anim’a lui simtiulu de onóre, simtiulu da dreptate. In reserva de ocam data, cu date mai speciali nu potu trece cu vederea procedur’a unoru preoți d n acestu tienutu in administrarea oficiuiloru, prin carea sinceru marturisindu, ca nu numai se produce in poporu celu mai mare scandalu si se ataca vedi’a intrigei preotimi din acestu tienutu, ci e temere ca prin astfeliu de indiferentismu facia cu oficiulu loru preotiescu nici cându nu va potea deveni preotimea pre luniga nestiinti'a intielegintiei si bon’a voirea poporului la o dotare corespundielóre. Cu dreptu caventu m’aru pote numi ori sletne celei mai mare inamicii alu preotîmei, cându nu a siu recunosce zelulu, pietatea sî ncurateti’a. cu cari ’si implinesce partea cea mai mare a preotîmei din acestu tienutu datorintiele loru facia cu popurulu, cu b'seric’a sî scula, iise departe fiindu de mine intentiunea de a calumnia pre cineva, nu-mi potu imagina cum totusi câte unu preotu se póte demite până intr’etât’a, incâtu sa nu mai cugete sî sa nu mai puna nici unu pretiu pre demnitatea sea de preoții, ocupandu-se atâtu cu macelari’a incâtu abia sa-si mai păta lua tempu Dominec’a dimineti’a, câci de vecernia mai de multe ori nu e vorb’a a merge până la biserica, sî de acolo spre recreare, până la câte o pomana scu nunta, pre câte trei patru, uneori sî 6—7 ore, de unde apoi esîndu dopa atât’a tempo, nu e nici o mirare, déca su vedi recreatu, cadiendu sî rumpându-si nasulu sî b Jcîe, do nu póte servi in sânt’a biserica dóue—trei septemâni, aseminea nici cându su vedi dela pomana mergenda catra casa cadiendu in tina, cu molitfelniculu sî epatrafrulu sub suóra. Recunoscendu acestu preotu inpreuna cu poporulu necesitatea de a ni se mai da unu preotu lângă densului s’a sî datu unu ginere. Mâne, poimâne, se vorbesce, ca i se va da si alu doilea ajutoriu, fiiulu seu. Avemu tata speranti’a, ca dara atunci talalu, ginerile sî füut voru potea portă macelari’a cu mai mare usturetate sî ca atunci voru potea taia pre dî in locu de 20 oi, 60, sî totu le va mai remanea tempu sl pentru oficiulu, la care suntu chiamati, sî ca dara atunci trustrei voru potea aduce poporulu mai lesne la acea convingere, ca eu venitulu stolariu, dela vr'o 400 familie nu voru poté trai trei preoți, ci e de lipsa, sa le faca si câte o detaliune corespondietória, celu pucinu de câte 400—500 fl., dintr’altele si venitele anuali din acea comuna suntu atâtu de mari, incâtu beții creștini pre lângă consributiunea statului mai suntu siliti a mai da de fia-care casa pentru acoperirea speseloru comunei si câte 3—4 fl. aruncătura. Totu in apropierea acestei comune se mai afla unulu dintre cei mai avuți preoți, carele se plânge, ca din caus a betraneueloru nu-si mai póte vedea cum se cuvine de mori, piue, jógeru etc. si asia de—si se mai afla in aceea comuna unu preotu destula de sprit chiamarei sele, totusi cauta in tóte părtile dupa unu elemeu, carele casatorindu-se cu nepót’a sea, sa-i dea ajutoriu atâta cu preotu, câta si cu negutiatoriu. * Se astepta cu nerăbdare terminarea cursului clericale a doi tineri, din o comuna, in cari sunta acum numai cinci preoți si a sics’a statiune vacanta ca ocupase-va acésta stațiune numai de câtu, séu dupa cum se da cu socotéla, fiindu unu preotu forte betrânu sa se amâne lucrulu până dupa mórtea acestui’a si apoi, ca sa nu se faca óre si cari turburari in poporu sa se ocupe de odata ambe statiunde, sau ca, ceea ce e mai probabila, se voru reduce in inttelesulu statutului organicu. Multe asiti avea de impartasîtu, totu din una dintre mentionatele comune, despre lucruri ce se intempla in biserica sî cu deosebire in saltariu unde preotimea cu unii mai vedhiuli d n comuna preempulu cetirei apostolului si a sevangelii sî ca deosebire in tempulu predicei, in a cârei decurgere preotulu de rendu miruie scu botéza, se aduna ca intr'o sala de conversare, spre a-si impartesî unuia altui’a cele rediule, audite sî pălite in septemân’a trecuta. Se da cu socotél’a, ca voindu Dimnedieu inca in decurgerea anului acestui’a se va constitui si protopresviteratulu I alu Sabiiului, ai carui membri sinodali din Onorata Redactiune! De si unu corespondinte alu „T R.“ dela marginime promite in urm’a referadei sele despre alegerile invetiatoriloru din comun’a Tilisc’a împarte sîrea mai multora si mai detaiate lucruri din tienutulu Saliscei; totuși provocatu din partea mai multoru locuitori din acestu trenuri mi iau licenția a vogă pre onorat’a Red,a „T. R.“ sa binevoiasca a dă locu in pretruitele colóne ale acestei foi, sî corespondintiei urmatóre. In nainte de tóte nu potu trece cu vederea a numi esprime cea mai mare bucuria, vediendu cum in acestu trenutu se rădică de unu terapii in cóce din ani in anu cele mai frumóse clădiri de scule cu câte dóue trei sale de prelegeri sî totu atâtea si mai multe încăperi pentru locuintia invetiatoriloru, cum in asemenea mesura si proportiune se ridica prin tóte comunele case pentru cancelarii comunali, dimpreună cu salariele invetiatorerci si notariale. Lauda si stima poporului românu sî conducatorilorunui din acestu tienutu pentru astfeliu de sacrificie sî fapte glorióse ! Precum insa nici o pădure, la ea câtu de bine pastruta si cultivata, nu e scutita cu totulu de uscaturi, astfel iu nici comunele din tienutulu Saliscei, desi in fruntea loru cu pucina esceptiune se afla preoți, judi si notari comunali intru tote corespondietorii missiunei