Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-11-22 / nr. 93
ficiutu tienea teritoriulu sea învecinat« departe de ori si care participare la lupta spre deplin’a multiumita a regimului c. r. si a facutu posibila o stricta mărginire a operatiuniloru militare pre teritoriulu austriaca. Usufractura dreptului de pasiune pre doi munți in Albania a fosta de mai multi ani de price intre locuitorii comuneloru turcesci dimpregiuru si intre Nahie montenegrina invecinata, sî a provocatii in anulu trecut« unu echimbu de depesie intre principele Nicolau si marele viziru, fara ca punctele de vedere ale parliteloru certande sa se fi apropiatu prin expunerea reciproca a dreptului loru. Din contra capelase dispositiunea cu incetulu una caracteru asta de acutu, incatu pericolulu, ca voru erumpe ostilităti, nu era departe. Ca stătu vecinu interesatu nemijlocitu de sustienerea neconturbata a pacei in imperia otomana, n’a lipsita regimulu austro-ungurescu a se sergui eraminte, pentru de a mijloci o conttelegere pacinica sî ia succesn in fapta, in conttelegere cu celelalte cabinete, a câștigat învoirea Înaltei Porti cu compunerea unei comissiuni mixte in Scutari, carea dimpreună cu agenții poteriloru mari europene sa ventileze cuviincioșii acésta cestiune sî sa-si dee părerea, cum s’aru potea resolvi iu modula celu mai apta. Comissiunea a sî resolvitu problem’a ei, sî representantii consulari in Scurtări proiectară o învoiala, uniloru constatatóre in prescuruperare a pretensiturcescu. montenegrine in bani din partea regimului Inalt’a Porta, condusa fiindu de unu simtiementu impaciuitoriu a aprobatu deja acestu proiectu sî se póte spera, ca sî Montenegro se va învoia fini acesta pricina îndelungata in modula aretata si deplina acceptarerii. (Va urma.) Dela resbeln. In 27 Nov. a fostu o batalia seriosa la Villers= Bretoneux spre médiadi de la Amiens. Din partea prussianiloru a comandatu generalulu ManteuiTel, după cum se da cu socotela, doue corpuri de armata. Din partea francesiloru a comandatu generalu Faidherbs armata cea noua de nordu organisata de Bourbaki. La inceputulu luptei victoria pare ca va fi pre partea francesiloru, in cele 370 din urna acestia totusi au fostu constrinsi a se retrage in castrele loru si anttuite la Amiens După testarea făcută de câtva prusiani trupele aceste noue au dovideta virtute militară si ca suntu bine înarmate. Prussianii in depestele loru marturiseseu ca perderile loru nu suntu neînsemnate. Mai tarzia a venitu scirea ca 70,000 prussiani au ocupatu certea Amiens dimpreună cu citadal’acesta din urma după o lupta scurta. Încercarea cea dintăia nu a succesu, precum a succesu Loire, carea a ocupatu Orleanulu, dara armatei dela prussianii pentru aceste totusi sunt ingrigiati, pentruca de o parte au siralitu puternic’a isbitura ce le a datu armata de la Loire si de alta parte mai suntu inca armată apusena sî trăgătorii liberi sî patriotismulu francesiloru cari neliniscescu corterulu genérale din Versailles sî preste totu pre prussiani. Trupele din Parisu au inceputu a face erupți— ani (evasiuni). Sî despre aceste.« spunu prussianii ca au fostu asta de puternice de i-au scosu din pusetiuni, pre cari le au reocupatu iérasi. Aceste au fostu in 30 Noemvre. Totu in acea dî s’a intemplatu evasiunea la St Denis, despre a cărei resultatu face depesi’a prussiana. — In batali’a dela Amiens spunu prussianii ca au perdutu 74 ofieri sî 1300 feciori. Tograai cetinuu unu telegr. despre o lupta din 1 Decembre a armatei dela Loire. Alti 16 corpu francesii a ciusu, la o mișcare combinata a armatei, preste trupe prussiane. Francesi după o lupta apriga de siese ore a luptu cu baioneta satele Villepot, Bonneville sî Faverolles. Au cadiutu multi prinși, răniți si morți din prussiani, cari au fostu respinși la Loigny sî Chateau — Cambray. Civilisatinnea prussiana, Cetimu in „Monitorulu francese :8 Batal’a dela Coulmiers a avutu dreptu silirea inamicului d’a se retrage spre nordu, efectu De acii incolo circularea s’a restabilitu dela Tours până la Orleans. Unu trenn speciale, care a plecat« dela Tours ieri, la 9 ore, a dusu la carliamlu generale dela armat’a de Soire pre d. ministru de resbelu, carui’a trebuie se’i fi statu pre anima d’a duce generalelui Aurelles sî soldatilorusei felicitările guvernului sî multiumirile Franciei. Calea până la Beaugency nu ofere nimicu particulare, cu esceptiune de numeróse semne de copite, care atesta trecerea de curenda a corpuriloru de cavaleria. Bela Beaugency până la Orleans urmele de devastare se dau din ce in ce mai muttu pre facia. Stâlpii de telegrafii suntu resturnati, firele stau respandite si rupte , din distantta in distantta unu zidu derimatu seu o casa sdrobita dovedescu puterea redutabile a artileriei moderne. Prussianii au facutu se sara in aera cea din urma arcada a magnificului viaductu de la Beaugency, déja in done dele ingenierii au aruncatunesce scube de iern cari permitu a se asiediă sinele, si circulatiunea s’a pututu reîncepe după câteva ore. Garda de la Orleans a suferitu putieri, stricăciunile constau mai cu sema in geamuri sparte. Inamiculu, inca din primele dîle, facusu din bufetu sî din salele d’asceptare ambulantie de răniți sî fara îndoiala acésta a mai potolitu furia de distrugere, de care pare a fi posedatu. Pretutindeni prussianii se porta mai multu ca nesce Vandali decâtu că unu poporu civilisatu. La ei civilisulimea nu te-a atinsu de câtu epiderm’a, dara in fundu nu suntu de câtu nesce barbari crudi sî jafuitori. La Chateaudun, cu despretiulu dr ptului gintiloru, cu dispretiura legilor« divine sî umne, au asversitu pre ferestre pre nesce nenorociți soldați răniți. Ca nesce bestii feroce cu fati’a umana, ei si’au facutu o plăcere d’a petrunde prin case sî d’o lud de prin ele care de capu, care de piciore, pre murindi, pre cei carora li se taiasera membrele si cari stau in paturile locuitoriloru, apoi — după ce le au datu câte o lovitura, i-au aruncatu din inaltimea ferestreloru proparagiulu din strade. La Villeneuve d’ingre au facutu unu safu de trei ore, pentru a pedepsi acésta localitate, fiindu ca trupele se retrasesera intr’easa spre a resiste atacuriloru loru. La Bacon, cându satulu fu sleitu sî voi se le refuse procurarea de iu isbisera, prussianii rechisitiuni enorme, cu care terîra pre betrâni de prin case sîi bătură cu nuiele îndoite până cându locuitorii, spaimentati, le detera până la cea din urma bucățică. Pre oriunde au trecutu, au furatu sî jafuiia CU cutezantios! ceea ce nu puteau lua CU ei, au distrusu intr'adinsu pentru plăcerea d’a distruge. Manuscrise inedite. (Capetu) Orasie si cetati vestite de pre lângă Oița. 1 ° Cetatea cea risipita d’a drept’a Oltului in Transilvania, din susu de Boili’a, care astazi se numesce Talmaciu, sau ca aici a fostu Sabiiulu celu vechiu, nu potu sei. 2 ° Dela hotarulu Transilvaniei de asladi pre ap’a Oltului, in josu, stau inca zidurile Porției lui Traianu imperatu, cu unu turnu inaltu care din vechime s’a numitu Turnu Rosiu, pentru ca munții care îi desparte Oltulu suntu roșii asta de o parte ca sî alfa. 3 ° In drepturu Caneniloru a fostu Aravil’a sau Aurari’a, fiindu ca Oltolu are mai multu nisipu de auru de câtu Motrulu sî Dâmboviti’a. 4 ° Mai dela vale, d’a stâng’a Oltului, este, unu satu ce-i dacu astadi Turnu, unde iéra-si a fostu cetate, facendu românii până aici drumulu cela ascernutu cu petra. 5 ° Perisani, siantiu sî cetatinie, pre drumulu ce merge dela Radacinesei spre Caneni. 6 ° Ostrovenii iérasi au fosta cetate, mai alesu unde da ap’a Batogului in Oltu, mai in susu de acesta cetate este Flamanda. 6V2 Pre mosi’a lui Hagi-Ienusi se afla o cetatiuie, ce-i dicu astadi Berc’a, aprópe de ap’a Desnatini. 7 ° Litere, — se afla din susulu Dragaslaniloru d’a drept’a Oltului. 8 ° Zevedinu este astadi unu satu moscenescu. 9 ° Kelsi este pre mosî’a schitului ot Romanati, sî stau d’a sleng’a Oltului dimprotiv’a Jighertului in judetiulu Slatinei. 10 ° Dealulu Caramideloru se afla lângă apa Cern’a d’a drept’a Oltului, iara si dela Dragugiani in susu, unde suntu urme de orasiu si cetate, sî pentru caramidele cele multe acaperată numele mai susu disu. 11 ° Caracalu, orasiu vechiu românu, iara cum s’a numitu pre vremea Daciloru nu se scie. 12 ° Cetatea Antinii 1) unde se desparte ap’a Tesluiului printre dealurile cele d’a drept’a ale Oltului, se afla până tstadi ale ei zidiri. Dealulu d'a steng’a Tesluiulu este 128% stengini inaltu, si la acésta inaltîme totusi a mai remasu unu isvoru de apa, care au adusu meșterii români pre acestu dealu. Totu românii au adusu st pre din a dreptu apei Tesluiului altu conalu cu apa, care au luat’o dela satulu Frasinetulu, fiindu ca de aici sî până la cetate s’au gasitu olane puse in pamentu. Fiindu eu tramisu de dumnealui Bănuia Grigorie Brancovanu la mosî’a dumnealui Frasinetulu se radicu planu, sî vediendu remasîtiuri de acésta minunata sî mare cetate, m’amu indemnatu si amu radicatu planu pre cate amu vediuiu cu ochii, fiindu ca in acestu prasiu s’au impreunatu dramurile cele ascernute cu petra, unulu ce vine dela Celeiu unde eră Podulu Dunării, si altuia dela Turnu, cari drumuri se vedu până astazi. Schitulu Hotaranii este aprópe de cetate , pre lunc’a Oltului, la Balt’a Judelui, au fostu ciramidariele românilorui, fiindu ca aici amu gasitu cuptórele loru; — mai suntu dóue rîuri cari dau in Oitu, unui’an dîcu Jietiu, sora altui’a Marvitia. De cetatea Antinei voiu scrie la loculu cuviincioșii, ca la Schitulu Hotaranii. Prazniculu arhanghelului Michnilu se afla o cărămidă cu slove lalinesci 1. S. P. sî este acesta schitu înnoita de Mitrea Vornicui la leatulu 7095, sî a dou’a ora innoitu de Matheiu Falcoianu 7216. 13 ° La satulu Gustavetii de astadi sî la satula Slovenii d’a drept’a Oltului se afla trei cetatiue de rondu. Pre mosî’a lui Dumitrache Bengescu se afla trei sianiiuri adunce impregiurulucetatiei, aici s’a gasitu unu glugu de auru, unu sterpe de auru, antice si alte lucruri multe. 14 ° Cetatea Nicopolea (Nicopoli) s’a numita din vechime Nicovi, după incredintiarea lui Manert. 15 ° Sistovu, — Sandav’a, — insa n’a statu pre loculu acest’a, ci unde da Vedea in Dunăre, fiindu ca aici amu gasitu cetate si ziduri vechie si sianiiuri de cetate. 16 ° Rusciacului au dîsu Securisc’a.dus 17 ° Giurgiuvului i au dîsu Teodorapolis danacestu de pre urma nume Justinianu imperatu. Pre ap’a Vecii amu istorisitu ceama găsită , adica unu siantiu mare d’a drept’a acestei ape sî pre mosî’a Mavrodinu cetatea Orezu. Pre Neajlovu—(apa)—dela vale de satulu Crevedi’a despre apusu, improtiv’a unui cat unu de satu ce-i dacu Rotiti’a, s’a gasitu o zidire mare risipita, ce-i dicu românii Cetatea Fetei. Caramidele suntu de dóue palme domnesci; unu santiu merge cu lungime de trece Drâmbovniculu până in Dumbrăvile Baciului; s’a gasitu sî intr’o radecina mare de copaciu unu toporu cu urechie. 1 ° Ap’a Argesiului in plaiulu Arifului lângă acestu rîu. Pana astazi suntu zidirile de cetate, sî se prepunu a lui Neagoe-Voda. 2 ° Curtea de Argesiu, orasiu sî cetate prea vechia, de care pomenesce istori’a in mai multe locuri. 3 ° Cum ca Podlogii d'a steng’a apei Argesiului au fostu orasiu vechiu sî veslitu, ne da dovada cum ca in dreptotu Carpenisiului dela vale de satulu Podlogii, pre din josulu morei lui Iamandi Carpenisianu, se vede unu zidu de caremide in malulu Restucei, sî de acolo spre apusu se ivesce totu acelu zidu in malulu Argesiului, spre din josu de podulu Brancovanului. Asia se prepune, ca aici ara fi fostu orasiulu Amargium. 1) S’a numitu sî Antivari, la anulu 1073, pre vremea Craiului Bodin. Coconu Mihalache Ghica la Iuliu 20 a lasatu sa sape sî au gasitu doue mormenturi. (not’a autorului).