Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-12-03 / nr. 96

spre regularea unui fluviu la done cumane transilvănene. Cas’a incuviinlieza. La ordinea dîlei sta alegerea unui membru în delegetiuni si a unui notariu. Resultatulu alegerei se va publică in siedinti’a prossima, care se va lrenea mâne la o ora, încheierea la 1/i 2 ore. In firedinli’a din 29 Noemvre se alese in loculu deputatului croatu Anker, care demissionase, in delegatiune A. Parcsevits. Siedinti’a din 30 • deschide presiedintele Somssich la o óra. Dinire miniștri ; Horvaths! Kerkapolyi. Se autentica protocolulu siedintiei precedinte. PressedinUle anuncia ca deputatulu D. M. Falk gia presingiti mandatului se va transpune comissiunei verimnatóre. Mai mult deputati ascerau petitiuni care tóte se tramitu comisiunei de petitiuni. Referentele comitetului financiara Kol-Szell reporteza in nunte acestui comitetu despre proiectele de lege de atributiune asternute de ministrulu de financie si recomanda primirea loru. Raportutu se va tipri si transpune sectiuniloru. Referentele comisiunei verificatóre anuncia ca deputații I. Farcas sî conte I. Szapáry s’au verificatu pre langa resev’a de 30 zile pentru ascerderea vreunui protest contr’a alegerei loru. încheierea la 2 ore. Diu’a si ór’a siedintiei prossime se va publica. 382 Din adunarea 8cannaka Sabiiului. Sabiiu 1 6. Decembre. Siedinti’a representantiei scunde a gabitului se pot fi deschide de predintele, prin marsulu Gibel, d’abia la 10 ore, din inlardierea unoru membri. Pressedintele nUncia in o scurta vorbire de deschidere, ca comis,ii alesu de adunarea scaunale constituanta in 28.pra c. in intielesului 10. a statutului provisoriu a facuu împărtășire despre acea, ca materialii in escutu parte mare e desbatulu si prelucratu spre ascnere, prin urmare adunarea presinte e conchiamatu,entru de a desbate despre obiectele aceste ; intre vre o jimciigul luuulu primu nu ocupa prengerea egulamentului, fara de care in genere nici o e poratiune mai mare nu*si potu urma desbaterile sele. După aceste ceresce notariulu Fleischer protocolulu siedintiei din 2S Apr. a. c. Se incuviintieza fara observatiuni. La invitarea pressedintelui reporteza referințele Fr. Gebbel despre obiectulu primu alu siedintei de astadi propusu de comitetu la ordinea dîlei, privitoriu la proiectulu unui regulamente. — Referentulu accentua, ca elaboratulu comitetului se baseza pre condusulu adunarei scaunele precedinte si pre dis— positiunile respective ale statutului provisoricu. Comitetulu s’a sîrguitu din tóte puterile a corespunde problemei sele. La propunerea Dr. Zekeli, deórece proiectulu se afla de mai multe dile in manile membriloru, se trece indata preste cetirea prima la desbaterea speciale. Din caus’a perderei de corectare a stilistica a tecstului templu se transpune romanu, despre o propunere făcută de M. Bekessi și întregită de referentele comitetului. In decursulu desbaterei speciale despre regulamentu, care in fine s'a primitu tocma după cum s’a propusu de comitetu, soara de repetite ori cuventulu membru €iuianu, C. Schneider, adv. Preda Dr. Z keli, M. Bekessi, Dr. Borcia, Prof. Schuller- Libloy, P pt. Mutiu, Prof. Klein si alții. După primirea proiectului amintitu ascerde referentulu Gebbel urmatórele doue propuneri ale comitetului : 1. Regulamentulu sa capete indata valore, 2. Adunarea scaunula sa-si alega inca in decurgerea sessiunei aceste cei 6 notari. Ambele propuneri se primescu unanimu. Pressedintele comunica, ca cei doi representanti din Boiu"« si-au depusu mandatulu si ca in locuia loru s’au alesu dnii Ghe Macelariu si protopreste. Ioane Hanea. Protocolele de alegere ale acestora doi diini se transpunu comissiunei verificatóre. Presiedintele amintesce de abjectele numerose, care astepla o resolvire arginte si întreba adunarea, ca aplecata e a tinea si după amedi o siedinlia ? Redeschiderea siedintiei se dezide ia 4 ore. Dupa aceea se predau siedulele pentru alegerea celor 6 notari si la 1 ora se încheie sieemnli’a. După redeschiderea siedintiei, care in urm’a impregiurarei, ca comissiunea insarcinata cu numerarea voturiloru nu si-a pututu implini lucrulu, sa facutu numai la 5 ore, se publica rezultatulu alegerei. Se aleseră : Dr. Borcia, adv. Preda, Dr. Conradt, Not. Mutiu, Stenzel si adv. Fr. Schneider. Preșsedintele invita pre aleșii asi ocupa locurile in barou si comunica ca ca membru ala comissiunei pentru esamenele de statu trebuie sa ia parte la o atare comissiune si ca am incredintia presidiulu presiedintelui comitetului, H. Kästner, invita inse adunarea scaunale a si pronuntia părerea despre substituirea acest’a. Fr. Gebbel documenteza cu statutulu prov. in mana, ca designarea locuiitoriului se tiene de competiati’a presidiului. Kästner ocupa presidiulu si impartasiesce intre altele ca comissiunea verificatóre face propunerea, considerându alinea a 2-a a 7 din statulusu prov. in poterea carui’a la casa ca una postu de deparatu sa devină in vre-unu modu in vacantia, are a pasi in loculu acest’a acela (fara alegere) care a intrunitu la alegerea dintâiu voturile cele mai multe după fostulu alesu sî considerânda mai departe, ca după statutulu prov. alegeri se potu face numai cu interventiunea siefului de jurisdictiune sau locotien etoriulului, prin urmare alegerea in Boiti’a adusa la cunosciintia in siedinti’a antimeridiana nu e legale, a nu verifica prednii ILuiea sî Mccelariu si a rogu presidiulu, a lua mesajele necesarie, ca acei’a ea înlocuiască locurile vacante, cari au intrunitu mai multe voturi după foști deputi’ti. Dr. Borcea face contr’a propunerea. După o scurta desbatere se respinge contr’a propunerea acest’a sî se primesce propunerea comitetului verificatoriu. La propunerea comitetului se verifica representalii din Mohu, Ioane Slavescu si Simeone Iancu. Dr. Zeke si refereza in numele comitetului despre afacerea casei orasienesci din strad’a Turnului sub nr. 955, care s’a folositu cu carceru. Ministerium ungurescu a impusu municipiului a se ingriji de o localitate apta pentru criminalisti câtu sî de spesele împreunate cu ei. Comitetulu face deci in privinti’a acest’a trei propuneri pre care si noi le vomu reproduce aici in scurtu : 1. Adunarea scaunale se roga, pre lângă ascernerea unui protestu la diet’a Ungariei contr’a acelei mesure a ministerialul ung., magistratulu, ca sa erueze deocamdată până la regularea referintieioru municipiile pro teritoriulu sasescu, unu localu aptu sî sa su inchiri Viéti a familiare in paganismu, evreisiii sî creștinismu. (Prelegere publica de Z. Boiu.) Cetită de autorele in 19 Nov. (1 Dec.) 1870.*) (Urmare.) Venimu acum la Romani. Poporulu romanu este in istoria representantele poterei, alu demnitatiei, alu intielepciunei, alu dreptului si alu dreptatiei, precum este celu grecescu representantele frumosului, alu gustului esteticu. Cu bucuria vedemu si marturisimu cu deosebire noi Românii despre marii noștri străbuni, ca nici unu poporu paganescu înainte de Christosu n’a cunoscutu atâtu de bine sî n’a sustînutu la atât’a inaltîme demnitatea vietiei familiari, ca Romanii. In adeveru dóue obiecte suntu legate cu legaturi nedeslegabili de sufletulu vechiului Romanu : patri’a, statuia__respublica, si cas’a,—familia, domus, cest’ai era loculu de pregătire pentru serviciulu aceleia, precum aceea era aperalórea si scutitórea cesteia. La Romani cas a in adeveru avea valórea unui sanctuariu, alu carui preotu era tatalu—pater familias—,ala carui geniu scutitoriu si fericitoriu eră mam’a, —mater familias. Pentru ca la Romani singuri din tóte popórele păgâne ale vechimei femei’a nu era sclava, ci dómn’a casei. In tempurile mai vechi ale Romei nici ca era concesia poligami’a, dar sî mai tardîu caracterulu celu tare sî simtiulu celu sanatosu alu Romaniloru sustinu monogami’a, ei inca intr'o astfelu de intregitate sî curatîme, precum nu o mai gasimu nicairea in lumea vechia, cu unic’a esceptîune dóra Evreiloru. Barbatulu romanu vedeà idealulu seu in serviciulu statului sî asla parte mare absentă de acasa, petrecendu cu afaceri publice in fara, in capitoliu la tribunale, in adunările poporului. Acasa insa r véé pre soti’a credinciósa, a carei onóre sî bucuera crescerea prunciloru sî administratiunea ca i. Acolo sletea femeea romana in cas’a familii urnita atriu, împreuna cu pruncii sei, impregiuru, ej servele torcenda sî tiesenda, iar prin serine >retrase prin păreți steteau statuele cieiloru si prin ne frumóse se păstră cenusi’a reposatiloru părinți sã U jeil,i. acum femeea romana cu unu in.tieleptu cauge^ conducea lucrurile sî — ceea ce este lórie ! însemnatul — vorbirile tuturora. Pentru ca seme, romana a aceloru tempuri de auru nu era numai scalarea prunciloru sei, precum dorere vecĭ yn tempurile de mai tarzîu, sî precum sî mai dore, esperiumu nu arareori sî la unele din stranepótelor ci mai cu sema dintre Dunăre si Carpati, ci era un rar a ]oru nu țata poterea cuventului. Intr’o sci,re classica latina de pre tempulu lui Christosu sunt de rflaj tardîu se dice despre acesta : „Indui jeia inceputu fiiulu Romanului, nascutu dintro iama casta, nu se crescea in chili’a unei doice plate cu bani, ci ia pól’a si la sinulu mamei, sî glori’a,ea ,nai înalta a acesteia era, a porte grija de cas’a ea ej a servi prunciloru sei. tot deodata se alegea , matróna înrudita, sî naravuriloru celor aprobate sî repetale ale acesteia se incredintiau tote mladinele ioniHei sî se privia cu pecatu, a vorbi in presenti’a >i cuvinte triviali sau a face lucruri necuviincióse. "Si nu numai lunurile si ocupatiunile seriose, ci charu sî recreatiunile si jocurile baieteloru le conduced a^ésla matrana cu orecare sanaitate si sfiélania.“ Seriositatea Romanului, caruia nimicu nu i erà mai uritu delâlu petrecerea tempului cu nimicuri, aducei. cu sine, ee sî educatiunea prunciloru se sfia o afacŭre câtu se póte de seriósa ; de aceea cunoscendu el« in luinti’a cea mare, ce au cuvintele sî exemplele celoru crescuți asupr’a fragedelor aflinime ale copiiloru, se feria cu tot den dinsulu, a da prunciloru sei vreunu esemplu reti, sî se silia din contra, a face pre fiii sei martori virtutîloru parintesci. Din acésta tendintta intielepta se născură proverbieie cele frumóse si pline de adeveru pedagogica: „Maxima debetur puero reverentia !a adeca. Copilului se cuvine cea mai mare reverintia !,li sî iarasi: „Peccaturo tibi obstet filius infant !1 va sedica : „Fiindu sprejie a pecalui, se te retina dela acesta pruncutiulu leu !-t sî iarasi: „Nil dictu foedum vistique haec limita tangat, intra quae puer e9l !’4 adeca: „Nimicu, ce la vedere sî la audire, se nu tréca preste curitu pragulu ușiloru, unde suntu copii!“ Lucrandu astfelu tutalu si mam’a in armonia, cu seriositate sî cugetu curata la edocutîunea prunciloru loru, ce mirare, déca vedemu resarindu din cas’a romana, ca dintr’unu stratu binecultivatu, cele mai frumóse virtuti: veneratiunea dieiloru, onorarea parintîloru sî a celoru betrâni, respectarea agiloru sî institutiuniloru patriei , apoi castitatea , simplitatea, laboriositatea, dreptatea , iubirea adeverului , curagiulu barbatescu sî iubirea cea ferbinte de patria si de libertate ! Romanii au inventatu sî cuventulu „pietate“, care dar nici unu poporu mai are, sî prin care se intielege din lume nu fu respectulu, iubirea, multiemit’a sî sale simtiemintele cele bune ale fiiloru câtra părinți. max'm’a aceea pedagogica. Romanii au inventatu si careu s’a facutu renumita in tóta lumea: „Mens sana in corpore sana !x — adeca : Minte sanatósa in corpu sanatosu ! Din asemenea case romane a esîlu eroulu Coriolanu, carele mai bine a suferitu insusi morte, decatu se împlânte pumnariulu radicatu deja in inim’a mamei sele Rom’a. Din asemenea case a esttu Fabriciu, pre carele nici aurulu, nici ameninttarile regelui Pyrrhu nu lu polara indupirea a se face tradatoriu de patri’a sea. Asemenea Cincinnalu acel’a, pre carele cautandu-iu Romanii, ca se su faca intr’unu tempu de periculu mare dictatoru, Iu aflara la câmpii arandu cu mânile sele unu locsioru mostenitu dela părinți, sî care lasâ cornele plugului, spre a încinge sabi’a de beli duce, sî după ce delatura pericululu, iér acatia sabia in cuiu si se apucă de plugulu seu. Asemenea si Curiu Dentatulu, pre carele cautandu-lu solii imperiului samniticu, ca se iicheie pace cu Romanii, lu aflara intr o casciera molestaj gatindu-si cu manile sele o bucata simpla *) In nr. 95. pag. 379 a se cetit(secululu 9—6 nainte de Christosu.)