Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-10-22 / nr. 84
t tnul celelalte parti ale Transivaniei si pen.. Sabiiu, in 22 Octombre (3 Noev.) 1870. in provinciele din Monarchia pe unu ana 8 fl. era pe o jumătate de ano 4 fl. v.a. pentru princ. *i tieri «traine p«> «nn 2 p» V, ann. ^ f!. a. Inaseratele ne plateacu pentru vit no eraicu 7. cr. airulti , pentru a rtou’a craf cu 6’a cr.ai pentru a trei’a repetire cu 8 V, cr. v. a. Telegrafulieie de done ori pe septetiana : joia si Dumineca. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditura foiei pe afara la c. r. pește , cu bani gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretii>loru enumeratiunei pentru Sabiiu este pe anii 7. fl. v. a. 1 ear pe o jumetate de an 11 . 1. 50. Pen • 1 TM 84. AXULI XVIII. Dela Congresu. Cruca Trecemu preste delaiurile unom siediutie pende o parte esentialulu loru s’a atinsu pre de alta parte ni s’a promisu articuli cari sa desbata cestiuni salerate, daranedeslegate intrensele si cu ocasiunea acea vor au aminti searasi mai prelargu cele intemplate in siedintiele respective In siedinti’a a XI-a tienula in 13/25 Oct. 1870. sub Presidiulu ordinariu se autentica mai intaiu protocolulu sied, premergatóre, după care presiedintele presenteza protocolulu de alegere din cerculu XII, diecesa Caransebesiului, in care fu alesu cu pluralitate de voturi capitanulu Teodoru Seracim, actele se transpunn la comissiunea verificatorie , apoi o susuplica aradului Halmagiu, in care se arata, ca decisulu sinodului eparchiale de a se primi in institutulu Aradanu numai teneri absoluți de 8 classe gim.. cu calculi indestulitoriu, nu se pune in lucrare, — acest’a se preda comissiunnei petitîunre. Se incuviintieza după aceea concediulu cerutu de dep. Zsiga, in urm’a unui telegramu, ce anunciase ca tatalu seu aru fi bolnavu de morte. Dep. I. Popa din motivulu, ca in sinodulu archidiecesanu a. c. s’a alesu in consist. archidiecesanu in semtulu epitropale Hani’a si P. Rosc’a, pre cându socrii loru suntu al si in senatulu strinsu bisericescu, a câroru alegere e contra alinei a 2-a 112 stat. org., si deore ce in senaturii școlare fu alesu N. Gaetanu, fara a întruni zecerinitele §. 117 a stat. org., a face propunerea : sa decidă congresulu. in casurile acestea urmatu a corectu consistoriulu archidiecesanu scu ba ? acésta întrebare, la propunerea dep. Babescu, se amena, ea se va pune la ordinea dîlei, după finirea altoru obiecte mai momentóse. Deputatulu Peste mu face urmatórea propunere carea se sî preda comissiunei pentru regularea protopresviterateloru : Prin conclusulu congresuale din siedinti’a tie— mita in 8 Oct. ac. s’au facutu dispusetiuni generali pentru imbunetarirea slavei preotimei parochiale, cari dispusetiuni dau speraatia de influintia salutaria asupr’a factorului primariu organismului nostru bisericescu; acum urmeza : cu mantuiu congresu natiunalu bisricescu, sa-si indrepteze privirea si asupr’a factorului alu 2-lea, adeca asupr’a scaunului protopiesvit, a carui provedere cu subsistintiele materiale necesarie, este o conditiune de viétra pentru organismulu bisericei nóstre, tocm’a asia de archefória sî urginie, ca sî cea pentru factorulu primii mai susu mentiunatu. Dreptu aceea, petrunsu de acestu adeveru nedispusa veru, de o perle sclendu ca biseric’a nóstra este indrumata a se sustienea numai cu propriile sele mijlóca — subscrisulu sî ia libertate a recomenda măritului congresu urmatórea : propunere de concinsu ca maritulu congresu nat. bis. sa bine-voiasca a decide . 1. ca capitalulu activu alu bisericeloru nóstre din fia-care eparhia, pre viitoriu, sî anumitu dupa facerea socoteleloru bisericesc) pre an. 1870, incependu dela 1 Ian. 1871, sa se dea crestiniloru nostri imprumutu, prelânga asecutare ipotecara cu interesu de 10 °/6 — din care 6 °0 se remâna ca si pana acum in interesulu bisericeloru respective, fara 40/o sa se administreze de cat la epitropiele parochiele, la epitropiele protopresbiterale, sî de câtva aceste cu finea fia a cârui anu la epitropiele eparchiale. 2. dispusetiuni speciale mai de aprópe cu ceste 4 °/C sî provederea din tr’ensele a scauneloru trotopresbiterale, după cuprinsulu suplicei substernule la sinodulu eparchiale alu Caransebesiului sub nr. 41, din acestu anu, sa aiba a face respectivele sinode eparhiale, cu acea mai departe îndatorire, ca din plusuru restante sa se formeze unu fondu bisericescu, din carele, credu ca se voru pole salarisa celu pulieru referenții senateloru consistoriale, sî a se da ajutare la edificarea sî la repararea bisericeloru serare. Sabiiu 12 Oct. 1870. G. Pesteanu protopr. Logosiului. După acésta, dep. G. Vasilieviciu ascerne premisia congresului urmatórea propunere : La a 1841, cându amu studiata la liceulu de confessiunea augustana din Pozson, m'ama convinsu ca la acelu institutu este făcută o fondatiune pentru tenerimea gror, fara distingere de nationalitate, ce are frecventa cursulu scolasticii acolo, capetâmîu si însumi unui stipendiu de 36 fl si aceea este fondatiunea Balaiana erigata de pia memoria Ba I ’a. Mai departe amu inttelesu pre calea publicitatiei dînaristicei nóstre si dela alti barbati demni de tóta credinti’a, ca acelu fondatoriu a erigatu afara de Pozson asemenea undatiuni de câte o suta mii fl. si la liceulu din Sárospatak, colegiolu din Debreczen si universitatea din Pest ’a. Gali teneri români de relig. nóstra se impartasi escu din fundatiunea amentita ? nu sciu ! Dara cu poporulu ortodocsu, din metropolis nóstra sa aiba cunoscintia sî tinerimea nóstra sa se folosesca de acea fondatiune, propriu înaltului congresu, ca sa binevoiasca aenunciă aceste : 1. Congresulu ia notitia sî se declara a se interesa de fondatiunea Balaina din Puzson, Sárospatak, Debreczen sî Pest’a, făcută de pia memoria a lui Bal’a pentru tenerimea studiósa la acele locuri. 2. In presidiu congresuale e rogata a culege datele necesarie reducatóre la acele fondatiuni. 3. Totu acelu in presidiu, datele culese le va comunica cu delegatiunea nóstra emisa in caus’a nóstra cu serbii. 4. Delegatiunea acest’a, pre barea condusului congresuale de sub nr.. si a literiloru fundationale de Bal’a, va caută a face in favorea bisericei nóstre gror. române, tóte acele, ce-i va fi cu polintta. Scra in fine 5. Despre tóta fondatiunea si cele făcute prin delegatiune in acestu obiectu, presidiulu va raporta la sessi’a prossima congresuale. Sabiiu 13 Oct. 1870. Georgiu Vasilieviciu Protopr. Beiusiolui. La acést’a presidiulu dându unele desluciri cu privire la starea fundaliunei acestei a, dice , ca in a. 1865 a primitu dela ministrulu de cultu sî înșir. testamentul fericitului Bala, precum sî părerea pârtiei serbesci, cari densule nu lau multia mile, mai departe dice ca deore ce la direcțiunea școlara din Bud’a-Pest’a, care au aministratu fonduru Balaianu, se afla parte mare șerbi, de aceea acesti’a au lucratu mai multu in interesulu loru, sî ca densulu, adeca Esc. Lea, aru fi respunsu ministeriului, iéra actele referitóre la acestu obiecții le-a transpusu delegațiunei congresului nostru. La propunerea dep. Babesiu se decide a se recomenda fondatiunile Balaiane ingr griei delegatiunei esmise in căușele controverse cu serbii Dep. Babesiu vrea sa cetesca opiniunea comissiunei esmise pentru a-si de parerea asupr’a mortii Soitiminu fac.nici un statoiu din partea guvernlui . Beseanu e contr’a celirei, dara unp.. <<> Dr. Al. Mocioni paitinesce pre d. Babesiu, acest’a da cetire raportului comissiunei, de împreuna cu votulu minoritatiei, carele asta suna : Comissiunea esmisa in caus’a modificatiuniloru făcute in statulu organicu cu ocasiunea sanctiunarei lui — si in caus’a legei scolarie, constituindu-se subu presidiulu membrului seu Iacobu Bologa, vine a raporta prin subscrisulu seu referinte, precum urmeza: a) eunca in caus’a amintiteloru modificatiuni a aflatu cu cale a propune congresului, primirea unei representatiuni catra Mai. La, a carei conceptu se alatura ; b) cum ca prin cuprinsulu representatiunei proiectate, se resolvesce sî causascu gravaminutu pentru legea scolaria. Mai departe acésta comissiune a gasirii cu care a propune, ea incatu se tiene de îngerintiere sî influinti’a daunasa a autoritatiloru politice sî militari din fruntari’a militari’a, actele referitóre la acestu obiectu tote sa se restitue sî sa se ceda consistoriulu din Caransebesiu, cu acea inviatiune ca acela pentru tóte căușele speciali deveninti sa faca la tóta ocasiunea aratarisî plânsori speciali catra c. r. Ministerin imperialu de resbelu, atragendui atentiunea asupr’a inconvenienteui, sî mare stricaciunei ce ca •uséza acele adause nedefinite, ce s’au facutu statutului nostru organicu sî a stuielu acelu consistoriu prin date speciali sa spigesca grava minele nóstre cuprinse in representationea pro- ie pptala. Acestu proiecta se pune la ordinea dîlei după obiectulu, ce este acumu la rondu. Dep. Bartolomeiu cetesce propunerea comissiunei pentru infiintiarea consistoriului metropolitanu (vedi la finea siedinliei) Acestea se priimesce de basea desbateriloru speciali. Pondulu 1. 2 si 3. se primescu neschimbate ; ta p. 4. doresce presidiulu a se precisă casuiu cându e de a se conchiemă consist. meli. strinsu bisericescu, scolare sî episcopale . Babesiu nnse propune a se lasă plenului consistorialii carele va fi in stare a lua in consideratiune sî necesitate practica, dep. Dr. Mocioni iea e de părere, ca nu se póte normă conchiamarea, astufel n se primescu s. p. 4 etc nestrămutate. Pondului remânu afara, si se adopta propunerea dlui G. Ivanoviciu, completata de Gaetanu, ca alegerile sa se faca odata, presidiule separate, pentru fiecare senatu. La ordinea dîlei vine raportulu comissiunei pentru opinarea asupr a „proiectului de conduse“ a lui M. Romanulu , in privinti’a unoru esplicari de §§. din statululu organicu, care comissiunea din considerantele. Considerandu ca propunatoriulu acestui ,.pr. de conc.u nu produce nici unu casu concreții sî in aplicarea dubia, prin care s’ar’ arată lips’a, ca legislatiuinea, congresulu nostru, sa dee esplicatiune cutăruit din sat. org. considerând iu cantre astafeliu de impregiurari •_ e