Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)

1871-01-14 / nr. 4

Asia putemu speră ca va sosi, cu buna séma va sosi — timpulu acel’a cându parintii, cunoscendu necesitatea educatiunei, pretinsu si valórea sciintie­­íoru se voru insui sa corespunda pretensiuniloru măreție a le spiritului, tempului, purtandu in ini­­m’a loru gingea pentru fericirea prunciloru loru 8) cultivându-i conformu legiloru chiare a educati­­anei bune, voru depune fundamentulu veritoriului. Vartolomein Bode, invetiatoria in Zernesci. S­a­b­i­n n in 12/24 ianuariu 1871: „Sa nu im­itamu, fara numai pre cei ce’i vedemu facendu bine.“ Pana in pov. vorbii. Domnule Redactare ! Uimita de iutiel’a, cu care vechiul saversindu-se unu lucru de mare importantia pentru comon’a Boiti’a 8Î satele de prin­pregiuru, me resolvai a impartesî si publicitasei acestu lucru, pentru ca e vrednica de atentiunea ei. Bravii boitieni do vr’o trei patru ani si bă­tură capulu, ce sa faca si cum sa faca că sa in­­temeie die nisce scule centrali, la cari sa alerge toti copiii de prin satele din giuru la tempulu seu si cari se usiureche pre părinți in cheltuelile, ce le au ca copii loru la scólele de prin prasie. — La infiinttarea astoru feliu de scule trebuescu parale , parale pentru lefile profesoriloru, trebuescu fonduri de died de mii. Problema grea de desiegatu, grea pentru ai’a, ca biat’a comuna Boiti’a n’are nici drep­­tara cârcimaritului, Diet alu moraritului si s' o parte din averea funduara, carea o posede, i se decon­­testeza de corporatiunea aceea vechia a Vil ju­­delle, carea per fas et nefas de sute de ani n’a cu­­noscutu pre nimenea până acum’a in satulu seu de­­câtu numai pre sine. Si totusi câtu­si de grea, boilienii începură a o resolva. Mai inteiu s’a otaritu, ca sa se faca una fondu. Spre acestu scopu, toti omenii din co­muna, carii dobândiseră dela erariu, nisce relaxații de dare la 1866 si 1868. in sum’a intrega de 2300 fl. v. a. jertfiră cu entusiasmu acești bani pentru infiintiarea fondului scoleriu. Crescendu acești bani, astadi sum’a e de 2600­0. Asta uu II a fusta Ucsiulu la Uoiiioni; ei vo­iau si voescu sa cresca capitalulu iute. Si ce e de facutu ? s’au intrebatu densii in biserica in pre­­senti­a noului, dar energicului protopresbiteru dla Ioana Popescu. „Prin colecte scu intr’altu moda sa se in­­marésca ?a intreba Popesculu. Dintr’o inima stri­gară cu totii „prin colecte !u Sî sa vedi­­ n’a trecuta 3/* de ora sî care de care se intrecea, negustoriu si plugariu, avulu si seracu, a subscrie cota de colecta. Cându vechiui sum­a totale de 2050 fl. sub­scris­ nu mai putienu d'o ora, încremenii. Cu sulele si cu diecile se oferiau omenii, asta incâtu soco­ti si ca numai cunoscu alte interese de câtu cele comune si publice. Sî asta sama, s’an de obligatu toti contribuenlii a o solvi pre deplina până la pascile viitóre. anului Pre lângă ast­a făcură cond­usu, ca in vér’a 1871 sa se adune intregulu materialu de cladiru, fara in ver’a anului 1872 sa-si ridice clă­direa noueloru scoli. Catu despre inmarirea fondului s’au decisu a laid in modu rationalu o parte din pădure si capi­­talalu scosu din lemne alu adauge la capitalulu fundualu, 4650 fl. deja crescutu. Afara de acestea onorabilulu curatoru alu bi­­sericei, Alemanu Cluje, apromise in onorea sea si in fati’a intregului sinodu parochiale, ca densuiu preste putieru va ajută fundatiunea de scola in chipa însemnata. Si acum după ce ama istorisita aceste fapte, asta cum s’au petrecuta, e posibile ca va intreba multi siori nu numai dintr’ai nostrii, dar si de alte nemuri, ca in ce chipu si pentru ce au pututu boi— ticm­i de odata sa se resolve d­e a si goli buzunarele, a­fundă insisi scoli si ale dotă, singuri pen­tru ca ast’a e o jertfa, si o vertute, carea la nici un’a din națiunile colocuitare nu o poti nici pre­simti. Ama sa se respundiu : 1. pentru ca înaintea Boitieniiora bunulu comunu si institutele­­ comune cându e la adeca si i ai solutu numai putientelu sa i inflacaredi, trece de bunulu ce­lu mai pre sosu de tóte interesele loru private. 14 2. pentru ca in Boitia, intrig’a mârsiava, malitiósa si resbunatóre nu si, a aflatu cuibu ei nici nu-si va află; 3. pentru ca bostienulu consta dintr'o inima a cărei păreți spunendui de lucruri mari iute tresaltă seu de bucuria seu de întristare in vibratiuni si 4. pentru ca lucra din’a si nóptea, ia viscolii si crivetii preste fatia, pentru ca e păstrătorii­ ; se multiumesce cu putieri si pr­in urmare, ca e avute, umbla in lume si’si primenesce mereu ideile s’ale cu idei de morale si virtute sublima si in fine pentru ca deregatori’a satului dmpreuna cu notariului consta din mustre de barbati, incâtu e vorb’a de moralitate, ca preoții loru suntu la inaltimea chiamarei loru. Acestea conditiuni credu ca suntu d’ajunsu a­ ti esplică indemnulu acela jertfibile pentru binele comunu, cumu lu vechi la boitieni. Pre lânga acestea tótu­l a mai daruîtu noroculu sî cu unu protopresbiteriu, carele se lipésce de bieții Români c’a unu salvatoriu, cu inima iubinda si carele scie cu rara istetime, afabilitate si finetie a le atinge cordele inimiloru loru. Si pentru ca sa le cunosc» publiculu numele aceloru barbati, carii si câtu au contribuita la in­­fiinctand’a scula din Bostia si caror’n­­ óta inteliginti’a româna le va ura lunga vijelia, suntu de a se excerpe tote numele dim­preună cu suma contribuita. (Urmeza.) Diet­a Ungariei. Siedinti’a din 16 Ianuariu a casei ablegatiloru o deschide presiedintele Somssich la 10 ore. Pre folosiele ministriloru Andrassy,Be­­dekovics, Szlavy, Kerkapolyis, Festetics. Protocolulu siedintiei precendinte se autentica. Pressedintele anuncia mai multe petitiuni dela juris­­dictiuni, care se transpunu comissiunei de petitiuni. Deputatulu loh. V­á I­­­y­i cere concediu pre trei luni de dîle;­i se incuviintiaza. Comitetulu eco­­nomicu ascerne bugetulu casei pre lun’a Ianuariu. Se va tipări si pune la ordinea dilei. Multe petitiuni asternute de unii deputați se trcuispunu vuu il doi unc­ au țicUl IUIJK Pressedintele. După Unirea desbaterei asupr’a proiectului de lege relativa la recrutare se va pune la ordinea dilei, conformu decisiunei de unadi a casei raportulu comitetului financiaru despre socotelile finali din 1869, si după aceea bugetulu. Cu aceste trece cas­a la ordinea dilei la care sta „proiectulu de lege despre votarea contingen­tului de recruți pentru armata unguresca si ma­­rin’a*. Referințele comitetului centralii. Jos, Gyö­r­ff­y celesce raportulu comitetului centralui. Pressedintele: Primesce cas’a in genere pro­­iectulu de lega cu basa pentru desbaterea speciala sau nu ? E. I­v­a­n­c­a : unde remâne desbaterea ge­nerale ? Mai multi vorbitori s’au insinuatu si pressedintele nici nu intreba, ca vorbimu, ci pre­tinde că sa votamu indata. Pressedintele : Cine voiesce a vorbi, sa vorbesca. E. I­v­a­n c­a sculându-se in cuventulu si combate din diferite puncte de vedere defectele legei de aperare. Contele I. Andrássy recunosce ca legea de operare contiene defecte si promite a ascerne unu proiecta de lege care le va delatură. Contr­a proiectului din cestiune vorbescu Ales. Madayanszky, K. Bothory J. Kisssi E. S­i­m­o­n­y­i. (Va urmă.) politica, după cumu o fostu in anulu 1866 d ’a­cumu e acumu. Atunci n’a fostu pericolulu iLi’ micu pentru statulu nostru, de a cadea in cursa, de cumu este acumu sî atunci totusi amu accordu unu bugetu cu multu mai micu. Ce se tiene de situatiunea interna, e cunoscutu, ca trebuie sa ne damu cea mai mare sirguinlca, pentru de a vrenea ecilibriulu in economia statului. In a anulu 1866 deja au trebuitu a se mari contributinile, pentru de a polea procură sumele recerute. De data ast’a cere regimulu o suma sum’a cu care s’a maritu mai mare decumu a fostu contributiunile in 1866, st­asia ne vomu vede necesitati la casa de accor­­dare, a mari contributiunile iérasi. Regimulu dice catitrebuie sa desvaltamu o po­­tere impoztanta, nu pentru a portăresbelu ci pentru a intimida pre contrari. Déca inse ne vomu ruina financialmente, facemu inamicului numai mai multu oaragiu, a procede contr’a nostra. La inceputulu resbelului de facia tóta lumea credea, ca in scurtu tempu se va fini si vedemu, ca ince si astadi du­rezu. Deci daca cineva voiesce a portă resbelu, trebuie sa se pota trenea pre mai multu tempu. Dr. Sturm combate pretesiunea regimului. Deleg. Damei se provoca la aceea, ca prussiani dau pentru armata mai putinu si totusi au castigatu resultate mari. Deleg. C­u­r­a­n­d­a (represent. Vienei) vo­­teza pentru propunerea comitetului si admoniaza catra finea vorbirei lui de optimismu in privintt­a prospecteloru in viitoriu. Pacea va dură, după cum se presupune, numai atât­a, până unele popéra si-au revindecatu ranele. Orizontalii pretutindeni e negru, m­ori de­si se aduna, noi inca trebe sa ne adunamu poterile. Deleg. Dr. Herbst combate pretensiunea ministrului de resbelu din punctu de vedere natiu­­nalu — economicu; unu avantagiu economicu nu este posibila daca capitalele adunate nu se intre— bunuliaza spre scopuri fructifere. liției . Dr. Rechbauer recomanda sistemulu­­i­se­dice ca numai o armata de professiune póte castiga resultate. Inse pentru armat'a nóstra s’au dalu dela anulu 1849—1860 2000 milióne fl. dela anulu 1860—1866 alta 1000 millióne sî to­tuși după o scurta lupta armat’a nóstre fu aruncata la painemu, ner’a pareslia si numai interventiune stre­ina ni-a scapatu. Intr’unu asemenea modu iu ar­mat'a francesa aruncata in resbelulu de facia, inse cetatienii au apucatu armele sa fienii pre prussii cei invetiati a învinge in sincu­st­a. Afara de acesti­a mai vorbescu Horst, Früh si Bauhaus. Se pune la votu si majoritatea primesc, ia titulele 19, 20, si 24, propunerile comitetului. Din Delegationen reichsratnlni. Pressedintele v. Hopfen deschide siedinti’a din 12 Ianuariu după 11 ore. Dintre miniștri au fosta de facio: Kahn Lonjaysî mai târziu lî B­e­u­s­t. La ordinea dîlei sta continuarea desbaterei speciali despre preliminariulu ministeriului comunu, relativu la recerinti­a armatei pentru anul. Se incinge o desbatere pucina însemnata la 1871, deo­sebitele titute. Deleg. Breell caracteriseza situi uue. Sculele poporale in Ungari’a si Tran­­silvani’a. Legea scolara din an. 1868 indatoredia pro ministru de culte a reporta in fia-care titlu la dieta despre starea scóleloru poporale din tiéra. Minis­­trulu Eötvös abia in acestu anu a pregătitu unu asemenea reportu, sculându-se, ca până acum­a n’s­potulu adună datele necesarie, din causa ca direr­gatoriele subordinate suntu forte nepasatorie, adau­­gendu ca inca si­in reportulu de fatia lipsescu da­­tele necesarie dela 83 de comune. Reportulu vorbesce despre starea scóleloru al­ 903 comuna din Ungari­a si Transilvani­a, si dice ca in acestea se afla corn. (feciori si fete) in verst­a receruta pentru scala 2,284,741 si adeca 1,615,181 dela 6—■ 12 ani : 669,560 dela 12—15 ani. Proportiunea tinerimei îndatorate a merge la scala fatia cu papo­­ratiunea intrega a tierei (13,227,681 suflete) este in Ungari’a 17,27 °/C, in Transilvania a 16,94 °/C.—­­Dintre copiii îndatorați a merge la scala in fre­­cvente dia scal’a 1,132,626, asta dara aprópe ju­me­­tate remâna fara instrucțiune. Nici jumetatea frecv­­emtalória insa nu se instructia dupa cum e de do­rita, caci aprópe jumetate de milionn­ nu merge la scala decâtu iarn­a, si preste 200,000 de scolari n'au cârtite trebuinciose. Dintre cele 11,903 comune amintite, 1712 n’au scóla de feliu. în cele­lalte 10,187 de co­mune, se afla 13,798 de scóle, dar si acestea suntu parte mare cu vai de ele. Numerulu scóle­loru nu corespunde numerului copiiloru, ce aru avé sa umble la scóla; încăperile si puterile de instruc­țiune abia ajungu pentru jumatatea copiiloru de scala. Aducendu exemple speciali, arata ca, mai cu sema in orasiele cele mari, numai o parte din­­tr’anu numera d. e. de 10.000 de copii umbla la

Next