Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-01-14 / nr. 4
Asia putemu speră ca va sosi, cu buna séma va sosi — timpulu acel’a cându parintii, cunoscendu necesitatea educatiunei, pretinsu si valórea sciintieíoru se voru insui sa corespunda pretensiuniloru măreție a le spiritului, tempului, purtandu in inim’a loru gingea pentru fericirea prunciloru loru 8) cultivându-i conformu legiloru chiare a educatianei bune, voru depune fundamentulu veritoriului. Vartolomein Bode, invetiatoria in Zernesci. Sabin n in 12/24 ianuariu 1871: „Sa nu imitamu, fara numai pre cei ce’i vedemu facendu bine.“ Pana in pov. vorbii. Domnule Redactare ! Uimita de iutiel’a, cu care vechiul saversindu-se unu lucru de mare importantia pentru comon’a Boiti’a 8Î satele de prinpregiuru, me resolvai a impartesî si publicitasei acestu lucru, pentru ca e vrednica de atentiunea ei. Bravii boitieni do vr’o trei patru ani si bătură capulu, ce sa faca si cum sa faca că sa intemeie die nisce scule centrali, la cari sa alerge toti copiii de prin satele din giuru la tempulu seu si cari se usiureche pre părinți in cheltuelile, ce le au ca copii loru la scólele de prin prasie. — La infiinttarea astoru feliu de scule trebuescu parale , parale pentru lefile profesoriloru, trebuescu fonduri de died de mii. Problema grea de desiegatu, grea pentru ai’a, ca biat’a comuna Boiti’a n’are nici dreptara cârcimaritului, Diet alu moraritului si s' o parte din averea funduara, carea o posede, i se decontesteza de corporatiunea aceea vechia a Vil judelle, carea per fas et nefas de sute de ani n’a cunoscutu pre nimenea până acum’a in satulu seu decâtu numai pre sine. Si totusi câtusi de grea, boilienii începură a o resolva. Mai inteiu s’a otaritu, ca sa se faca una fondu. Spre acestu scopu, toti omenii din comuna, carii dobândiseră dela erariu, nisce relaxații de dare la 1866 si 1868. in sum’a intrega de 2300 fl. v. a. jertfiră cu entusiasmu acești bani pentru infiintiarea fondului scoleriu. Crescendu acești bani, astadi sum’a e de 26000. Asta uu II a fusta Ucsiulu la Uoiiioni; ei voiau si voescu sa cresca capitalulu iute. Si ce e de facutu ? s’au intrebatu densii in biserica in presentia noului, dar energicului protopresbiteru dla Ioana Popescu. „Prin colecte scu intr’altu moda sa se inmarésca ?a intreba Popesculu. Dintr’o inima strigară cu totii „prin colecte !u Sî sa vedi n’a trecuta 3/* de ora sî care de care se intrecea, negustoriu si plugariu, avulu si seracu, a subscrie cota de colecta. Cându vechiui suma totale de 2050 fl. subscris nu mai putienu d'o ora, încremenii. Cu sulele si cu diecile se oferiau omenii, asta incâtu socoti si ca numai cunoscu alte interese de câtu cele comune si publice. Sî asta sama, s’an de obligatu toti contribuenlii a o solvi pre deplina până la pascile viitóre. anului Pre lângă asta făcură condusu, ca in vér’a 1871 sa se adune intregulu materialu de cladiru, fara in ver’a anului 1872 sa-si ridice clădirea noueloru scoli. Catu despre inmarirea fondului s’au decisu a laid in modu rationalu o parte din pădure si capitalalu scosu din lemne alu adauge la capitalulu fundualu, 4650 fl. deja crescutu. Afara de acestea onorabilulu curatoru alu bisericei, Alemanu Cluje, apromise in onorea sea si in fati’a intregului sinodu parochiale, ca densuiu preste putieru va ajută fundatiunea de scola in chipa însemnata. Si acum după ce ama istorisita aceste fapte, asta cum s’au petrecuta, e posibile ca va intreba multi siori nu numai dintr’ai nostrii, dar si de alte nemuri, ca in ce chipu si pentru ce au pututu boi— ticmi de odata sa se resolve de a si goli buzunarele, afundă insisi scoli si ale dotă, singuri pentru ca ast’a e o jertfa, si o vertute, carea la nici un’a din națiunile colocuitare nu o poti nici presimti. Ama sa se respundiu : 1. pentru ca înaintea Boitieniiora bunulu comunu si institutele comune cându e la adeca si i ai solutu numai putientelu sa i inflacaredi, trece de bunulu celu mai pre sosu de tóte interesele loru private. 14 2. pentru ca in Boitia, intrig’a mârsiava, malitiósa si resbunatóre nu si, a aflatu cuibu ei nici nu-si va află; 3. pentru ca bostienulu consta dintr'o inima a cărei păreți spunendui de lucruri mari iute tresaltă seu de bucuria seu de întristare in vibratiuni si 4. pentru ca lucra din’a si nóptea, ia viscolii si crivetii preste fatia, pentru ca e păstrătorii ; se multiumesce cu putieri si prin urmare, ca e avute, umbla in lume si’si primenesce mereu ideile s’ale cu idei de morale si virtute sublima si in fine pentru ca deregatori’a satului dmpreuna cu notariului consta din mustre de barbati, incâtu e vorb’a de moralitate, ca preoții loru suntu la inaltimea chiamarei loru. Acestea conditiuni credu ca suntu d’ajunsu a ti esplică indemnulu acela jertfibile pentru binele comunu, cumu lu vechi la boitieni. Pre lânga acestea tótul a mai daruîtu noroculu sî cu unu protopresbiteriu, carele se lipésce de bieții Români c’a unu salvatoriu, cu inima iubinda si carele scie cu rara istetime, afabilitate si finetie a le atinge cordele inimiloru loru. Si pentru ca sa le cunosc» publiculu numele aceloru barbati, carii si câtu au contribuita la infiinctand’a scula din Bostia si caror’n óta inteliginti’a româna le va ura lunga vijelia, suntu de a se excerpe tote numele dimpreună cu suma contribuita. (Urmeza.) Dieta Ungariei. Siedinti’a din 16 Ianuariu a casei ablegatiloru o deschide presiedintele Somssich la 10 ore. Pre folosiele ministriloru Andrassy,Bedekovics, Szlavy, Kerkapolyis, Festetics. Protocolulu siedintiei precendinte se autentica. Pressedintele anuncia mai multe petitiuni dela jurisdictiuni, care se transpunu comissiunei de petitiuni. Deputatulu loh. Vá Iyi cere concediu pre trei luni de dîle;i se incuviintiaza. Comitetulu economicu ascerne bugetulu casei pre lun’a Ianuariu. Se va tipări si pune la ordinea dilei. Multe petitiuni asternute de unii deputați se trcuispunu vuu il doi unc au țicUl IUIJK Pressedintele. După Unirea desbaterei asupr’a proiectului de lege relativa la recrutare se va pune la ordinea dilei, conformu decisiunei de unadi a casei raportulu comitetului financiaru despre socotelile finali din 1869, si după aceea bugetulu. Cu aceste trece casa la ordinea dilei la care sta „proiectulu de lege despre votarea contingentului de recruți pentru armata unguresca si marin’a*. Referințele comitetului centralii. Jos, Györffy celesce raportulu comitetului centralui. Pressedintele: Primesce cas’a in genere proiectulu de lega cu basa pentru desbaterea speciala sau nu ? E. Ivanca : unde remâne desbaterea generale ? Mai multi vorbitori s’au insinuatu si pressedintele nici nu intreba, ca vorbimu, ci pretinde că sa votamu indata. Pressedintele : Cine voiesce a vorbi, sa vorbesca. E. Ivan ca sculându-se in cuventulu si combate din diferite puncte de vedere defectele legei de aperare. Contele I. Andrássy recunosce ca legea de operare contiene defecte si promite a ascerne unu proiecta de lege care le va delatură. Contra proiectului din cestiune vorbescu Ales. Madayanszky, K. Bothory J. Kisssi E. Simonyi. (Va urmă.) politica, după cumu o fostu in anulu 1866 d ’acumu e acumu. Atunci n’a fostu pericolulu iLi’ micu pentru statulu nostru, de a cadea in cursa, de cumu este acumu sî atunci totusi amu accordu unu bugetu cu multu mai micu. Ce se tiene de situatiunea interna, e cunoscutu, ca trebuie sa ne damu cea mai mare sirguinlca, pentru de a vrenea ecilibriulu in economia statului. In a anulu 1866 deja au trebuitu a se mari contributinile, pentru de a polea procură sumele recerute. De data ast’a cere regimulu o suma sum’a cu care s’a maritu mai mare decumu a fostu contributiunile in 1866, stasia ne vomu vede necesitati la casa de accordare, a mari contributiunile iérasi. Regimulu dice catitrebuie sa desvaltamu o potere impoztanta, nu pentru a portăresbelu ci pentru a intimida pre contrari. Déca inse ne vomu ruina financialmente, facemu inamicului numai mai multu oaragiu, a procede contr’a nostra. La inceputulu resbelului de facia tóta lumea credea, ca in scurtu tempu se va fini si vedemu, ca ince si astadi durezu. Deci daca cineva voiesce a portă resbelu, trebuie sa se pota trenea pre mai multu tempu. Dr. Sturm combate pretesiunea regimului. Deleg. Damei se provoca la aceea, ca prussiani dau pentru armata mai putinu si totusi au castigatu resultate mari. Deleg. Curanda (represent. Vienei) voteza pentru propunerea comitetului si admoniaza catra finea vorbirei lui de optimismu in privintta prospecteloru in viitoriu. Pacea va dură, după cum se presupune, numai atâta, până unele popéra si-au revindecatu ranele. Orizontalii pretutindeni e negru, mori desi se aduna, noi inca trebe sa ne adunamu poterile. Deleg. Dr. Herbst combate pretensiunea ministrului de resbelu din punctu de vedere natiunalu — economicu; unu avantagiu economicu nu este posibila daca capitalele adunate nu se intre— bunuliaza spre scopuri fructifere. liției . Dr. Rechbauer recomanda sistemuluisedice ca numai o armata de professiune póte castiga resultate. Inse pentru armat'a nóstra s’au dalu dela anulu 1849—1860 2000 milióne fl. dela anulu 1860—1866 alta 1000 millióne sî totuși după o scurta lupta armat’a nóstre fu aruncata la painemu, ner’a pareslia si numai interventiune streina ni-a scapatu. Intr’unu asemenea modu iu armat'a francesa aruncata in resbelulu de facia, inse cetatienii au apucatu armele sa fienii pre prussii cei invetiati a învinge in sincusta. Afara de acestia mai vorbescu Horst, Früh si Bauhaus. Se pune la votu si majoritatea primesc, ia titulele 19, 20, si 24, propunerile comitetului. Din Delegationen reichsratnlni. Pressedintele v. Hopfen deschide siedinti’a din 12 Ianuariu după 11 ore. Dintre miniștri au fosta de facio: Kahn Lonjaysî mai târziu lî Beust. La ordinea dîlei sta continuarea desbaterei speciali despre preliminariulu ministeriului comunu, relativu la recerintia armatei pentru anul. Se incinge o desbatere pucina însemnata la 1871, deosebitele titute. Deleg. Breell caracteriseza situi uue. Sculele poporale in Ungari’a si Transilvani’a. Legea scolara din an. 1868 indatoredia pro ministru de culte a reporta in fia-care titlu la dieta despre starea scóleloru poporale din tiéra. Ministrulu Eötvös abia in acestu anu a pregătitu unu asemenea reportu, sculându-se, ca până acuma n’spotulu adună datele necesarie, din causa ca dirergatoriele subordinate suntu forte nepasatorie, adaugendu ca inca siin reportulu de fatia lipsescu datele necesarie dela 83 de comune. Reportulu vorbesce despre starea scóleloru al 903 comuna din Ungaria si Transilvania, si dice ca in acestea se afla corn. (feciori si fete) in versta receruta pentru scala 2,284,741 si adeca 1,615,181 dela 6—■ 12 ani : 669,560 dela 12—15 ani. Proportiunea tinerimei îndatorate a merge la scala fatia cu paporatiunea intrega a tierei (13,227,681 suflete) este in Ungari’a 17,27 °/C, in Transilvania a 16,94 °/C.—Dintre copiii îndatorați a merge la scala in frecvente dia scal’a 1,132,626, asta dara aprópe jumetate remâna fara instrucțiune. Nici jumetatea frecvemtalória insa nu se instructia dupa cum e de dorita, caci aprópe jumetate de milionn nu merge la scala decâtu iarna, si preste 200,000 de scolari n'au cârtite trebuinciose. Dintre cele 11,903 comune amintite, 1712 n’au scóla de feliu. în celelalte 10,187 de comune, se afla 13,798 de scóle, dar si acestea suntu parte mare cu vai de ele. Numerulu scóleloru nu corespunde numerului copiiloru, ce aru avé sa umble la scóla; încăperile si puterile de instrucțiune abia ajungu pentru jumatatea copiiloru de scala. Aducendu exemple speciali, arata ca, mai cu sema in orasiele cele mari, numai o parte dintr’anu numera d. e. de 10.000 de copii umbla la