Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)

1871-02-25 / nr. 16

Telegrafu­l ii­ese de dóue ori pre septe­­mana: Duminec’a si Joi’a. — Prenume­­ratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori fran­ate, adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pen­tru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen­tabiiu, in 25 Februarie (9 Martie) 1871, tin celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinciele di­n Monarchia pre anu anu 8 fl. iéra pre o jum­­etate c­e anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri s/feine pre anu 12 */a anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru întâi1­a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ore cu­ 5­­/a d­*, si pentru a trei’a repctire cu 8 l/f cr. v. a. m 16. AMIU XIX. Avch­emin­te politice. Din Pest’a sî din Vien’a nu p­lâma acum alte sciri mai însemnate decât o nemultuumire cu guver­­nulu sî cu guvernații. Vin’a este fórte usioru arun­cata in spatele partideloru, cându e aruncata de unu regimu­sî in spatele cutârei partide, cându ne­­multiumirea se esprima de guvernați. Unu fenomenu nou politicii a aparutu in diua— ristic’a din monarchia nóstra, celu putieru in o parte a dii­aristicei. Se vorbesce in mai multe diuane de aliantie intre națiuni si partide, si de fe­­deralisme etc. Purtarea ministeriului de dincolo de Lill’a­inse ne atrage mai tare atentionea decâtu ceea ce se petrece in vre-o câteva dinanie, cari astadi scriu sî­mane se lepădă de ce au scrisa mai nainte. Lucrurile miresa de acolo a absolutismu. După cum amu fostu spusu inca in m­ului trecutu, nemții au paresilu Parisulu inca in îl Fauru după ce l’eu ocupatu (nu intregu) 48 de ore. In septamân’a acést’a se voru fi inceputu, seu se începe in Brusel’a elaborarea tratatului de pace, după pre­­liminariele statorite. Mai multe sciri consuna, ca francesii se voru sili a solvi contributiunea de res­­belu câtu mai curendu si adeca înainte de terminulu celu de pre urma, pentru ca câtu mai in graba sa scape tiér’a de nemti si sa pota lucra neimpedecata la re­­geberatiunea sea. In un’a din siedintiele adunarei natiunali. unu­­ deputatu bonnpartistu a voitu sa apere pre Napo­­­leone Procederea ace­a­st­a a provocatu unu condușii alu adunarei, prin carele Napoleonu fu depusu de pre tronu. Scriea despre intemplares acést’a dicu unele foi, ca a miscatu pre Napoleonu până la la­crimi. Alte scrii spunu ca Napoleonu a paresilit castelulu Wilhelmshöhe in tacerea cea mai mare. Alte adauga cat se aștepta sa sosesca in Chisle­­hurst in Angli’a. Diet­a Ungariei. Siedinli’a din 20 Februarie. Presse­din­tele S­o­m­s­s­i­c­h deschide siedinti'a de astadi a casei deputatiloru la 10 ore. După finirea formalieloru obicinuite ascernu mai mulți deputați petitiuni, care se transpunu comissiunei petitionarie. Presiedintele miniștriloru respunde după aceea la interpelatiunile lui Irányi si Stratimi­­r­o­v­i­c­s. Comitelulu financialu ascerne raportulu seu despre bugetulu supl, pentru ministeriulu de aperarea tierei. La ordinea difei sta continuarea desbaterei despre preliminariulu pentru universitate. E. H­o­d­o­s­s­y : Universitatea nóstra e in­­tr’o stare de totu misera ; acest’a provine de acolo ca profesorii suntu fórte reu dotati, căci precându a. e. in Vien’a profesorii tragu o loja de 4000,5000 fl. cei deli universitatea din Pest’a capeta d’abia 2000 fl. Déca voiesc o sa rădice sî melioreze uni­versitatea din Pest’a apoi sa se melioreze posisiu­­nea materisle a profesoriloru. De aceeași părere e si E. Henszlmann. I. Schwarz voiesce sa se fiiseze minimulu refesoru profesoriloru cu 3000 fl. Sum’a preliminară sub acest’a rubrica se vo­teza după aceea fara ștergere. Pentru „Preparandi’a invetiatoriloru gimnasiali“ se ceru sî voteza 20,950 fl. Pentru „Politecnica“ se cere 124,888 fl., care sum’a după o scurta desbate­re si voteza. Sub titul’a „Preparandia pentru invetiatori de scule reali“ se ceru si voteza 11,000 fl. Pentru preparandi’a de invetiatori de­ desemnu se votteza fara desbatere 14,020 fl. După acest­a se r­oteza pentru: Academia de drepturi­ din Sabiiu 17,755 fl., pentru academi­a de drepturi din Clusiu 15,445 fl., pentru institutulu chirurgicu din Clusiu 31,765 fl., pentru gimnasiulu de statu din Sabiiu 20,883 fl., câtu si pentru alte multe institute de inven­amentu, care din lips[a spaciului nu­ le potema inéira aici. Încheierea siedintiei la l­a 3 ore. Ssedinti­a din 21 Februariu. Protocolulu se cetesce si aprobe­za. E. S­i­m­o­n­y­i si Lud. Csernatonyi ascernu petitiuni in afacerea unei interpolatiuni in favorea Franciei. Ministrulu de financie Kerkopolyi as­cerde unu proiectu de lege relativii la indemnitate pre lun’a Martiu 1871, care proiectu se transpune comitetului Gnancialu. Trecendu-se la ordinea dilei se continua r des­­baterea despre bugetulu ministeriului de instruc­țiune. Sub rubric­ a 35 „Recerintie pentru instrucțiu­nea poporale“ suntu 650,000 fl. preliminați, care indata­se si voteza. Spesele pentru fói’a invetiatoriloru scaleloru DODorali se voteza cu 30,000 fl. * * ’ Pen­­u instrucțiunea adultiloru suntu 50,000 fl. preliminați. " D. 1­r­á­n­y­i nu are a reflecta nimici; contr’a votarei sumei cerute, din contra densulu e­gal’a a a vota o suma si mai mare spre acela scopu, re­comanda inde regimului a desvolta in directiunea acest’a o energia si sirguintia mai mare si sa lucre cu deosebire intr’acolo oa publiculu insasi sa se intereseze. După aceea se voteza sum’a ceruta. Urmeza desbaterea despre acoperirea prelimin­­nara, la care iau parte D. Irányi, Sz. M­o­l­­n­a­r, Fr. H­a­r­k­á­n­y­i, E. S­i «­o­n­y­i, E. H­o­­d­o­s­s­y si G­h­i­c­z­y, cu ce siedinti’a se incheie la 7* 3. Ore. Siedinti’a din 22 Februariu a casei loru. deputați Protocolulu se cetesce si aprobeza. Petitiuni numeróse se ascernu, dintre cari multe pentru o interventiune in favorea Franciei. Generalulu Stratimirovici face unele observatiuni la respunsulu pressedintelui ministriloru sî ascerne după aceea unu proiectu de resolutiune relativu la drumurile de comunicatiune din tiér’a. Se trece la ordinea dilei sî se continua des­baterea despre bugetulu ministeriului de cultu; rubricele singuratice ale acoperirei se cetescu si voteza mai fara desbatere, încheierea siedintiei la 2 ore. Siedinti’a din 23 Februariu a casei alelegati­­loru o deschide pressedintele Somssich la 10 ore. Pre fotoliele ministriloru: Andrássy, Gorove, Horváth, Kerkápolyi sî S z 1 á v y. Protocolulu se cetesce si aprobeza. Petitiuni numerose — dintre care mai multe pentru o in­terventiune in favorea Franciei — se ascerda si transpuna comissiunei petitionarie. L. Berzenczei indrepta catva pressedin­tele minist, interpelatiunea . Fondate suntu scirise, ca conferinti’a convenita in Londona pentru cessi­unea Pontului a cort­esti întemeierea unei flote russesci pre Marea­ negra, cassant in pacturu parisi­­ann din 1856 sî intemplatu­ s’a acést’a cu consensulu Austro-Ungariei ? M. Verm­ényi ascerne din partea comis­siunei centrale raportulu despre proictulu *le lege relativu la indemnitate pre lun’a Martiu. Comissiu­­unea centrale recomanda primirea proiectului in editionea propusa de comissiunea financiare. Se va pune la ordinea dilei cu primu objectu in siedinti’a de mane. Trecendu-se la ordinea dilei se continua des­baterea speciale despre bugetulu­minist, de cultu si instrucțiune ; urmeza titul­a referitoria la­ pensiuni preliminară cu 27,780 fl. care se si voteza. Cu aceste s’au siii­tu ordinariulu sî urmeza estraordinariulu. In­titul’a prima erau pentru sco­puri bisericesc! 300,000 fl. preliminari, cari sa se repartiésca intre biseric’a gr. cat. 99,000 fl. bise­­ric’a evangelica 36,000 fl. reformata 65,000 fl., biseric’a gr. or. 100,000 fl., biseric’a unitaria 5000 fl., biserica israelita 5000 fl. Comissiunea finan] ci a se recomanda a se vota sub titul’a acest’a numai 290,000 fl. si dotare bisericei gr. or. sa se apro­­beze numai cu 80,000 fl. La desbaterea ce se încinge asupr’a acestui obiectu iau parte: Ed. Horn, Iul. Kautz, Gr. Si­may, L Gondas,G. Ioanovics, punendu-se la votisare se voteza pentru biserica a­gr. or. 100,000 fl. Asemenea se primescu sî cele­lalte rubrice ale titulei I. Cu aceste se finesce desbaterea despre buge­tulu ministeriului de cultu. Urmeza la pertractare cele 3 proiecte de lege a9ceroate de ministrulu pentru aperarea tierei, de­spre prelungirea tempului de serviciu a ofeteriloru din arma*’* honvediioro, despre impartirea noua a cercuriloru de honvedi sî despre înmulțirea e­cadra­­neloru de cavaleria la honvedi. Cele dou proecte de lege dintâiu se primescu fara desbatere. La alu treilea se încinge o desbatere mai lunga si vina, de­óre­ce opositmnea s’a folosim de ocasiune si suscitată iara si cestiunea de a provedea honvedimea a cu trupe de geniu si artileria. Propunerea respec­tiva a minoritatiei, (opositiunei) ceea ce pote va fi deja cunoscutu cetitoriloru, s’a respinsa. Încheierea siedintiei la 2 ore. Revista dinaristica. Dinariele străine se ocupa de mai multa tempa cu cestiunea Dunărei de josu si in specie cu re­gularea ei la part’a de feru. Romani’a că stătu ripeanu e interesata in cestiune; sa vedemu deci ce dice „Romanulu“ falia cu cestiunea acést’a. Pretensiunile Austriei relative la Portile de feru­al la Donarea d­e j­o­s­u. Credemu ca cu ocasiunea desbateriloru, ce ne­ aperatu se voru face in sinulu corpurilor n nóstre legiuitóre asupr’a cestiunei Dunărei, si anume asu­­pr­a cataractelor­ ei, asia disa. Porțile de feru si Dunărea de josu, provocate de mai multe article speciale publicate in diab­ulu d-vóstre, nu va fi de unu mai micu interesa sa se scia de mai dinainte sî are cari particularități ce incongióra actulu de navigatiune ale Dunărei, elaborata la Vien’a la anulu 1857 de statele riverane. Ieea ce contiene ein: Protocolu Nr. 31. „Comisariulu Valachiei presinta unu memoriu, ce s’a anesatu la protocolu si propune lucrările trebuinciose pentru desfiint­area obstacleloru asia numite Port’a de ferit pre Du­nărea, carea in cea mai mare parte inoumba Valachiel

Next