Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-10-10 / nr. 81
Telegramul ese de done ori pre septe, mana, Dumineca si Joi’a. — Prenume J rațiunea Se face in Sabiu la espeditur’a I foiei pre afara la c.. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul 11. v. a. care pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen 1 Sabiiu, in 10/22 Octomvre 1871, tru celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinciei« din Monarchia pre unu anu 8 îliera pre o jumatate de anu 4 £ 1. v. a. Pentru prunc. si tier! streine pre anu 12 */8 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru întâia ora cu 7 cr. siculu, pentru a dou’a ore cu 5 i 1 cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 */2 cr. v. a. RITM81. ANULl XIX. Invitare de prenumeratiune la „Telegrafulu Romanu“ pre patrariulu din urma (Octomvre—Decembre) alu anului 1870. — Pretiulu abonamentului pre 14 de anu e. Pentru Sabiia 1 fl. 75 xr. v. a. Pentru Trans ’a sî Monarchi’a au Stro-unguresca 2 fl. v. a. Pentru Romani ’a sî străinătate 3 fl. v. a. DD. abonanti suntu rugați a nu intardia cu tramiterea prenumeratiuniloru. Adresele ne rugamu a se scrie curatu, si in locu de epistole de prenumeratiune recomandamuon. publ. avisurile poștale, (Posta-Utalvány. — Post-Anweisung.) cu împreunate cu spese mai putiene si ca mai sigure pentru înaintarea baniloru de prenumeratiune la Editura „Telegrafului Romanu“ in Sabnia. Eveneminte politice. Turburarile din confiniele militari euntn terminate, dar a se aducu si acum in combinatiunile cele mai varte. „Reform“ din Pest’a face descoperiri curióse despre legatur’a in carea a stata mișcarea nenorocita. Ea pretinde ca a statu in legătură cu mișcarea lucratoriloru din Pest’a sî ca s’a planuitu in Parisu si in Petersburgu o revolutiune, ce avea sa isbucnésca in Agramulî in Pest a. Vediendu-si lucratorii paralisate încercările lor in Vien’a si-au alesu de puncte principali a intreprinderiloru loru revolutionarie Agramulu, Pest’a sî Carlstatulu. In confinii au credintu ca voru află trupe bine inarmate si supuse scopuriloru loru. Este lucru afara de tóta indoiel’adice „Reform“, ca ultraislii sudu-slaviloru au stătu in legătură cu lucratorii din Pest’a sî acesti’a stau in legătură cu internatiunalea sica eruptiunea generale este planuita in Parisu. Comitetulu revolutionariu europeanu caută ca sa capete Bud’a-Pest’a in potestarea sea. Comitetulu revolutionariu cunosce referintiele locali forte bine si revolutiunea avea sa erumpa inca in 20 Augustu a. c. in diu’a de R. Stefanu. in diu’a acest’a, se ducea in planu,sta garnisana in fortaretia cu puscile neincarcate , in avea di membrii internationalei sa intre înarmați cu revolvere in fortaretia, sa desarmeze militi’a, sa ocupe fortaretia si ministeriele. Altii, imbracati in vestminte tieranesci, sa intre in citadela sa prindin garnisaa’a cea mica sî cu bombe de petreleu sa bombardeze Pest’a pana la capitulă sî se va supune comunei. Inceputulu inse trebuie sa se faca in Croati’a. In câtu suntu descoperirile aceste adeverate remane sa dea sema „Reform“ insasi. Complanarea ce se afla in cursu dincolo de Lait’a, intre regumu si boemi seu cechi, sî arata influinti’a sea si asupr’a Translaitaniei. Partid’adeakiana din Pest’a a luatu la desbatere elaboratulu complanarei sî au decisu respingerea lui in ceea ce privesce pre Ungari’a. Andrassy nu eră de fatia la acesta desbatere sî de aceea pre cale telegrafica i s’a imparta situ sî lui resultatulu desbaterei. Cechii inse fara de a caută moliu ta desbaterile din Pest’a séu Vien’a mergu maidtte pre calea pornita. Riger , unulti dintre conducatorii cechi dice in unu articula in „Prokok“. Poporulu cechicu póte sa fia liniscitu, pentru ca rescriptniu imperatescu (la adresa) are sa fia astă după civeru fi fostu sî până cându imperatulu nu a ascultatu pe contrarii poliicei lui Hohenwart Elu dîce mai departe ca intre neparasirea constitutiunei din Decembre sî intre federalismu nu este unu ce aiu treilea. patrarie de drumu suntu insidaciune Jumetati sau propria. asceptă conditiuni mai bune că articolei fundamentali este dementia, necunoscintia sî amagire propria Numai prospectulu de a se termină in graba cert’a a facutu pre cedii sa puna condtiuni asia de usióre. La cea din răm hcsitare din partea regimului, națiunea se interna la starea de mai înainte, la starea unde nu cede sub nici o conditiune. Asupra esceseloru nemtiesci din aul’a universitatiei din Vien’a sî diet’a austriaca, prin cari s’au demustratu forte aprinsu contr’a cechiloru, se esprima Riger in modulu urmatoriu : Pre lângă tóta „Abendpost“, fara de nici o consideratiune vomu uumi tóte lucrurile pre numele loru adeverate, cându copii dela universitate, deputați fideli constitutiunei sî pungași séu misiei diplomatisau făcu escese in contr’a nóstra. Unu mare consiliu ministerialu, cu imperatulu in frunte, era anunciatu pre Mercuri pentru a desbate rescriptulu la adresa dietei boemice, insa despre resultatele acelui consiliu nu scrmu nimic’a. Intardiarea consiliului acestui’a până in diu’a amintila da ansa la soirile cele mai estravagante. Serbii din Ungaria sî cu deosebire cei din Neoplanta au decisu a alege o deputatiune din sinulu loru, carea sa intempine pre „celu d nlaiu eu rbu« pre Dr. Mi Ietic Ulausi’a inchisorei del« Vatiu, unde fu detienatu peutru delicti de presa. Alalta eri Vineri va fi sositu dejă in Neoplanta, unde erau pregătiri mari, ra salu prímasra cu pompa. Unu botezu in familia principelui din Muntenegru a fostu o ocasiune buna de demostratu ce legaturi dulci suntu intre Petersburgu si slavii de mediadi. Unu representante alu familiei imperiale rusesci a suplinitu locul de nasiu la botezulu fiiului principelui. Dara si legatur’a reciproca intre slavii de media di iica s’a vechiulu cu acea ocasiune ca este intima. „Vidovdan“ recomanda intr’unu articolu de fondu aliantia intima intre Serbi’a si Montenegro, cu uniculu mijlocu de a ustura sortea crestiniloru din orientu si de a-i liber?, de jugulu musulmanii. Guvernulu româno din Bucuresei a luatu drumurile de feru strassbergiane in posessiunea sea. In IS I. c. sigila procurorulu de statu tóte birourile si cassele , se dessigilara insa mai târziu sî administratiunea de până acum lucra si mai departe sub controlarea statului românu. Acesta cestiune clara nu va mai tulbură diplomatica Europei, case au fostu îndreptate contr’a „slavo-serbitoru“ sî „sud-slaviloru“ carii se serveau denumirile aceste numai pentru ca sa-si ascunda ur’a contr’a austriacismului seu ungarismului loru si duceau ca acesti’a sî arei’a au tradatu Austriei pre Croati’a sî parola loru eră acum : „Marea Croatia independenta in marginile ei de odinióra“. După ce cadiura morți cei trei conducători, partisanii lor ii lepadara armele si fugiră care incatrau. Câți se prinseră până acum se prinseră fara arme. Turburarile in confiniele militari. După soirile oficiali si după alte soiri, turburarea din regimentulu Ogun ii este terminata. Cercetările incepute din parofie deßegatorieloru respective au aflatu acte comp*OHRXieió»*ie intre harlhiele lui Davidu Starcevi ® ><lanta dintre conducătorii turburarei. Aceste a* adundumentéza ca miscarea acest’a sta in legatura Linj ^internatiunalea“ parisiana (?) sî cu pariti’a trribitionaria din Russia. In dasele acestea a arestat BibMP scriitoriu rusescu Mi 1icila Agramu si lusfk-esfatu judecătoriei caraitatense. Si fostulucisa ai nou superioru alu cetaliei Karlstadt incpualu pa insu sî transpusu in mânile justitiei militarje.oj^ol Arangiatorii sî condupat Qingshirbururiloru, spunu raportele oficiali, au fratr.jm e Eugeniu Kwaternik advocata sî redntoMlmlu fótei septemanale „Hrvatska“, Al. B átfeiu sî «Inv essergentu de panduri Rakias, cari ațțiationlotu victim’a intreprinderiloru loru. iwitfului§ Intensiuniie tulburător oru dopa raporturile ofi Revista dinaristica. Se cetesce intr’o corespondintia a dinariului „Le Nord“ » „Buletinulu legiloru publica unu decretu imperialu (rusescu) din 4/17 iuliu, care este unu adeveratu manifestu, si care probeza odata mai mult»,cu cata perseverintia si cu câta fermetate urmaresce guvernamentulu nostru, marea opera a reformeloru nationale, inaugurate prin emanciparea fierariloru. Este vorba despre aplicatiunea acelei lege generale asupr’a coloniloru, care suntu cea mai mare parte germani stabiliti in guvernamentulu de St. Petersburgu, Nivogorodu, Samar’a, Saratofu, Voronege, Tehernigofu, Pultov’a, Caterinoslavu, Hersonu, Taurida, si in provinci’a Basarabia. Spre a-si dă cineva bine sem’a despre importanti a acestei reforme, este de ajunsa a-si aminti nenumeratele privilegie de care ------acum acești coloni, privilegii care, ce e drep’tu, li s’a acordatu provisoriu si care aveau respnnsu loru de a fi, in epoc’a colonisarei de catva emigrații germani a unor parti pustii din Russi’a, pre la jumetatea secolului trecutu. Administratiunea superiora a colonieloru era concentrata in ministeriulu domenieloru. De faptu inse, colonii erau perfectamente independinti de administratiunea perfectorale. Ei aveau tribunalele loru speciale, poteau a se dedă la comerciu fara a plati tacita de ghildi, nu erau supusi la nici o dare in natura, sî erau scutiti de recrutare. Administratiunea loru locala era representata prin unii Schultz asistatu de mai multi beisitzeri, toti aleși dintre coloni. Aveau inca tribunalulu loru propriu sî erau autorisati a intrebuintă limba germana ca limba oficiale. Decretulu imparatescu mentionatu, desfiintta tóte aceste privilegiuri, fara a le lasa macaru unului. Comparându acum preocupările ómeniloru politici a unui statu mare si poternicu cum este Russi’a cu acele a guvernantiloru nostri, ni se stringe inim’a. Ce feliu, Russi’a, cu imensele ei mijloce, cu miliónele sele de baionete avendu esistenti’a ei asicurata alta— feliu de cum este acea a nefericitei Romania, simte pericolulu ce póte fi chiaru pentru ea colonisarea tierei cu elemente străine si la preservare, iar’ noi, iér’ pretinșii noștri mesuri de politici omeni fatali care din nefericire au condusa mai totudeuna afacerile tierei nóstre, redigieza petitiuni, alerga in tóte partile dupa suscriere, ceru colonisarea tierei cu germani, protegieza prin tóte modurile, incuragieza acea teribila inundatiune a jidoviloru ! D- dieule! până cându acestu geniu reu va plană asupr’a patriei nóstre ? până cându acea putere desvoltata, implacabila mimica a némului romanescu, va preside, va conduce destineleiierei? Totu iu dinariulu „Le Nordu“ gasimu cea ce urmezi ! Guvernulu prussianu a decretata nu de multu o mesura financiaria, care tinde a face pre publiculu rusu din ce in ce mai multu tributara Germaniei. Vreu sa vorbescu de timbrulu cu care acelu fruvernamentu o’on a0.i... ,~-11 ”