Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)
1872-09-21 / nr. 76
Telegrafulu ese de done ori pre septentiana, Duminec’a si Joi’a. — Preummeratiunea se face in Sabinu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. ear pre o jumatate de anu 3 fl. 50. Pentabiiu, in 21 Septemvre (1 Oct.) 1872. tru celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru întâi’a ora cu 7 cr. siculu, pentru a dou’a ore cu 5 ‘a cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V. I cr. v. a. 76. ANULU XX. Nr. cons. 696/1872. Preacinstitiloru părinți protopopi, si administratori protopopesci si cinstita preoțime din Archidieces’a nóstra gr. res. in Ardelu Inaltulu ministeriu reg. ung. de culte si instructiune publica prin not’a sea dto 14 Augustu a. c. nr. 19,285 impartasiesce Consistoriului nostru archidiecesanu o nota a înaltului ministeriu r. ung. de apararea tierei dto 22 Iuliu a. c. Nr- T-T-tv9?.T Prin carea se recerca prin Înalt. H. M. III. ministeriu reg. ung. de culte sî instrucțiune tote Consistómele de deosebitele confessiuni din patria a inTiu pre preotimea subalterna, carei’a s’a incredintiatu ducerea matriculeloru, ca pentru evitarea deseloru iregularități, ce orivinu cu ocasiunea asentoriloru la militia — după cum de curendu s’a intemplatu si in comitatulu Gomorului — sa fia cu deosebita atențiune la compunerea si estradarea conspecteloru despre familie, cari servescu pentru insinuarea supliceloru acelora individi, cari au dreptu a fi eliberați provisorminte dela obligamentulu de a intră in armata, — că acestea conspecte sa fia compuse intru tóle conformu formularieloru, ce se aflu depuse la respectivele dregatorie politice , mai departe că matriculele botezatiloru sa se colationeze cu cele ale morliloru, pentru ca din necolationarea acestor’a adese ori se intempla, de se insemna sî tineri deja morți intre cei vii obligati de a milita, de unde se nască numai confusiuni sî iregularități. Deci acesta se aduce la cunoscinti’a intregei nóstre preotimi, cu aceea că sa caute a-si împlini câtu mai acuratu datorinttele sale sî in privinti’a acést’a cu atât’a mai vertosu, cu câtu ca in fotiele sulu legei dietali 40 din an. 1868. p. 43. este respundi alore pentru regularitatea documenteloru ajutatórie cerute dela preoțime la registrele asentarei de recruți. Sabiiu, din siedintia Consistoriului archidiecesanu tienuta in 24. Augustu 1872. Pentru Escelenti’a Sea Par. Arehiepiscopu sî Metropolitu. Nicolau Pope’a, Archimandritu sî Vicariu archieppescu. Sabiiu , 20 Sept. In jurnalele europene s’au inceputu, si totu mai estensi vu se comente din o intemplare, la care Episcopulu romano-catolicu Dr. Kremetz din Erzaelandu au datu ansa, căci elu au excomunicatu pre doi profesori de Universitate, prentru ca erau in contra dogmei de infailibilitate papale, ceea ce Eppulu n’au pututu face fără sa fiu aretatu stapanirei statului prussianu spre aprobare sentinti’a de excomunicatiune. — Acést’a venindu la cunoscinti’a obscésca, guvernulu prussianu au indreptatu o harthia catra Eppulu Dr. Kremetz, sî impota lui efeptuirea unilaterale a sentintiei de excomunicatiune, sî l’au poftitu, de a dă dechlaratiune solemna, ca elu revoca hotarirea sea, sî voiesce a observa tóte legile statului prussianu. — Eppulu au sî respunsu Gubernului prussianu, ca voiesce sa faca tote după fidelitatea sea de cetatiénu prussianu, dara elu legiloru bisericesci trebuie sa le dea antaietate fatia cu legile civile. — intr’aceea sau celebratu festivitate mare seculare la Marienburgu, care se tiene de Episcopi’a Ermelandului; la festivitatea acést’a eră a se serba aducerea aminte a acelei intemplari seculari pentru statulu prussianu, ca adeca Marienburgu, sî totu tienutulu acel’a au devenitu inainte cu un’a suta de ani sub stapanirea prussiana ca o parte însemnata din fost’a Polonia. La acesta festivitate au luatu parte si insusi Regele Wilhelm, ceea ce intrelegenda Eppulu din Ermelanda au petitionatu a se lasă înaintea Regelui la Marienburgu, de ai aduce lui omagiulu seu de cetatiénu ; insa Episcopulu au capetatu respunsu negativu, ca adeca Regele nu este aplecatu a’lu primi pre elu, până cându nu se va supune legiloru tierei. — Gubernulo prussianu totu astepta, ca Eppulo sa satisfaca a promissiunei de mai susu, sî neurmându acésta, Gubernulu au luatu mesuri seriose in contr’a Eppului Dr. Kremetz, lipsindu-lu de veniturile episcopesci. Unele jurnale apera pre Eppulu Kremetz, sî dîcu ca au fostu in dreptulu seu, cându pre acei doi profesori i-au excomunicatu, iéra altele afirma, ca Eppulu sa fia insclinitatu regimului civilu in intielesulu sustatatóreloru legi civili sentinti’a sea de excomunicatiune, căci regimulu numai in intielesulu legiloru pretinde dela Eppulu, a nu aduce nici o sentintia, care altercdta sfarea si conditiunea cetatieniloru sei, precum este sentinti’a de excomunicatiune, carea după Dreptulu canonicu alu bisericei catolice poruncesce fiacarui catolicu a nu ave nici unu feliu de amestecu cu excomunicatulu. — Cele ce voru urma iu caus’a acést’a, nu vomu intre lasa a comunică cetitoriloru noștri. Eveneminte politice. Contele Andrăssy ocupa astadi o parte însemnata a opiniunei publice. In urm’a cuventurei rostite de catva densulu in comissiunea delegațiunei sen. imp. a remasa comissiunea încântata de explicarile ce i le-a daru c. Andrăssy despre politica esterna. Curata si simplu a spusu ca la Berlin nu nu s’au facutu tocmeli intre puterile representate acolo. Austri’a a vrutu sa manifeste de dorinti’a sea de a sustiene relatiuni bune cu Germani’a. Mai recorósa a fostu espunerea referintielor intre Russi’a si Austri’a, din carea totusi se vede ca propaganda panslavistica in teritoriu dura nu va mai fi spriginita de Russi’a. Contele dice ca pacea e „garantata“, nu dice inse ca întrevederea dela Berlinu a garantat’a, sau ca garanti’a de carea se bucura acum pole dura pururea, ci dice .* „noi suntemu tari si pentru acest’a suntu referintiele nóstre in afara liniscitóre.“ Cu formula acést’a, prin carea arata care este farmeculu buneloru referintie intre puteri, a castigatu sum’a ceruta in bugetulu despartiementului seu de esterne. Si despre Serbia sî Romani ’a a vorbitu Andrăssy iu comis, delegatiunei. Despre cea dintâiudice ca se are cu Austro-Ungari’a cu multu mai bine decum se scrie prin foile serbesci sî unguresci ; despre cea din urma este ministrulu forte multiamilu. Cu Romania se voru incopoia drumurile nóstre de feru la patru punluri, cu Turci’a s’a invoitu sa se delature tóte pedecile de plutitu din fluviulu Dunărei. Ministrulu de esterne accentuaza dificultatea ce o intempina in relatiunile curiei popesci si cele ale Italiei. Nestiinti’a oficiului de esterne a fostu indreptata spre ajungerea unei inttelegeri intre aceste done ; de altmintrea politica a cabinetului este austriaca, nu catolica. Cuvintele aceste din urma arata cestiunea Iiesuitiloru, după cum o privesc e c. Andrássyelu o relega că cestiune interna la ministeriele de interne. Cum va trece ministrulu de resbelu Kuhn prin marea roșia a delegatiuniloru nu se scie, după semnele ce se vedu din comissioni, cari iau steriu din bugetu 3.771,511 fl. nu prea neteda. Ele se lauda ca din pretensiunea lui nu va lasă nimic’a sî va face la tempulu seu cestiune de cabinetu. Dîuariele din Pest’ani spunu ca deputații români s’au constituitu in onu clubu, carele consta din 6 membri. Bine aru fi sa audimu si ceva bine de elu. Cartea roșia a dlui Andrássy, ministru de esterne alu Ostrungariei, despre carea vorbirâmoni unuia din numerii trecuti ai dinariului nostru, se publica in 23 I. c. Precum se scie cuprinsulu acestui documentu e de pucinu interesa, din care causa ne marginimu a publică numai corespondintiele privit lore la pretinsele persecutiuni ale jidaniloru in România. Contele Andrăssy catra Sehlechia in Bucuresci. Viena, 13 Fauru, 1872. Eu nprobu, ca dtea te-ai alaturatu la pașii colectivi ai corpulu consulare, din incidentele esceseloru dela Cahulu. Ne bucuramu vediendu, ca guvernulu pare a fi resolutu, a continuă cu energia investigatiunea. Vien’a, 27 Martiu, 1872. Dupa mai multe sciri private, israelitii credu ca sa pasci voru fi din nou ameninttati de persecutiuni sî se temu, ca mesurile luate de câtra oficie nu voru fi suficiente. Spune guvernului, ca noii credinrâmu ca la onsulu dlveniente, va sei nimeri mesurile necesarie. Bud ’a, 8. Apriliu, 1872. După aretarea telegrafica a citale dela 3 Aprile, se pare ca consululu generale anglesu din Bucuresci a primitu dela guvernulu seu informatiuni calculate in cestiunea israelitiloru. Nisce scrii private ce au sositu aici, anuncin, ca „alianti’a israelita“, aru fi primitu asigurarea dela guvernulu germanu, ca acest’a va face pusi in Bucuresci cu israelitii, cari au suferitu prin violentiere mai recente din Moldova, sa fia are si cătu-va despăgubiți. Dia esti impoternicitu aventualmente a te asocia la unu astufeliu de pasiu, manifestându totuodala deplin’a nóstra încredere ce o avemu câtra guvernulu princiariu, câtva intentiunile si vitalitatea lui, cari su va face ca abstragendu dela lata influinti’a esterióra, sa liuiscasca pre israeliti in justele loru pretensiuni. Vien’a, 23 Aprile, 1872. Cu tóte ca capitulatiunile ne-aru fi indreptatitu a protestă contr’a judecatei rabinului Alter Brandes prin tribunalele române, totusi n’amu facut’o pentru că sa nu facemu greutati guvernului. Noi iise suntemu indreptulîti a pretinde, că Brandes, s pre lângă cauțiune, sa se puna pre picioru liberu, sî sa fia prevediutu, in spitalulu civilu pâna atunci, până cându judecatori’a deprim’a instantia si va fi pronunciatu verdictulu. Déca nu se va absolve, apoi d-tea-ai sa te intreprii, că Braudes sa fiu agratiatu. Tisza-Lucz, 1. Maiu 1872. Mi e intentiunea, că sa insisti pentru neamenat’a eliberare a condamnatului. Déca lucrulu are sa vina inaintea casatiniei, dara la acést’a numai sub acea conditiune ne vomu invoi, ca alte persecutiuni judecatoresci nu se voru mai face. Baronulu Schlechta catra c. Andrăssy. Bucuresci, 3. Maiu 1872. Rabinulu Alter Brandes sî conacosalulu seu Goldsehläger fura agratiati de principele, sî ori sér’a eliberați. Contele Andrăssy catra c. Bengtin Londonu. Vien ’a, 21. Iuniu 1872. Precum fara indoiala, va fi cunoscuta E s. vóstre, guvernulu anglesu regescu s’a adresatu catva mai multe cabinete, ca toti la olalta sa radicamu cuventulu in Bocuresci, iu favorulu israelitiloru espusi la repetitele persecutiuni in principatele dunărene. Prin scrisórea dela 13 Aprile, ambasadorulu ‘ Maj Seie britanice ’mi comunică ca Angli’a a făcutu atentu si a admoniatu pre guvernulu princiaru despre periculele, cari aru trebui sa amenintie preisraelitii de acolo cu ocasiunea iminentei serbatori a pasciloru, déca din nou s’aru ii desele suspicionari sî acusuri pentru pretins’a intrebuintiare de sânge crestinescu la ceremoniele pasciloru. Dla Andrew Buchanan propose cu asta cale