Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)

1872-09-21 / nr. 76

Telegrafulu ese de done ori pre septe­­ntiana, Duminec’a si Joi’a. — Preumme­­ratiunea se face in Sabinu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pen­tru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. ear pre o jumatate de anu 3 fl. 50. Pen­tabiiu, in 21 Septemvre (1 Oct.) 1872. tru celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru întâi’a ora cu 7 cr. siculu, pentru a dou’a ore cu 5 ‘­a cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V. I cr. v. a.­ ­ 76. ANULU XX. Nr. cons. 696/1872. Preacinstitiloru părinți protopopi, si ad­ministratori protopopesci si cinstita preo­țime din Archidieces’a nóstra gr. res. in Ardelu­ Inaltulu ministeriu reg. ung. de culte si in­­structiune publica prin not’a sea dto 14 Augustu a. c. nr. 19,285 impartasiesce Consistoriului nostru archidiecesanu o nota a înaltului ministeriu r. ung. de apararea tierei dto 22 Iuliu a. c. Nr- T-T-tv9?.T Prin carea se recerca prin Înalt. H. M. III. ministeriu reg. ung. de culte sî instrucțiune tote Consistóm­ele de deosebitele confessiuni din patria a inTiu pre preotimea subalterna, carei’a s’a incre­­dintiatu ducerea matriculeloru, ca pentru evitarea deseloru iregularități, ce orivinu cu ocasiunea asen­­toriloru la militia — după cum de curendu s’a in­­templatu si in comitatulu Gomorului — sa fia cu deosebita atențiune la compunerea si estradarea con­­specteloru despre familie, cari servescu pentru in­­sinuarea supliceloru acelora individi, cari au dreptu a fi eliberați provisorminte dela obligamentulu de a intră in armata, — că acestea conspecte sa fia compuse intru tóle conformu formularieloru, ce se aflu depuse la respectivele dregatorie politice , mai departe că matriculele botezatiloru sa se colationeze cu cele ale morliloru, pentru ca din necolationarea acestor’a adese ori se intempla, de se insemna sî tineri deja morți intre cei vii obligati de a milita, de unde se nască numai confusiuni sî iregularități. Deci acest­a se aduce la cunoscinti’a intregei nóstre preotimi, cu aceea că sa caute a-si împlini câtu mai acuratu datorinttele sale sî in privinti’a acést’a cu atât’a mai vertosu, cu câtu ca in fotie­­le sulu legei dietali 40 din an. 1868. p. 43. este respundi alore pentru regularitatea documenteloru aju­­tatórie cerute dela preoțime la registrele asentarei de recruți. Sabiiu, din siedinti­a Consistoriului archidiece­­sanu tienuta in 24. Augustu 1872. Pentru Escelenti’a Sea Par. Arehiepiscopu sî Metropolitu. Nicolau Pope’a, Archimandritu sî Vicariu archieppescu. S­a­b­i­i­u , 20 Sept. In jurnalele europene s’au inceputu, si totu mai estensi vu se comente din o intemplare, la care Episcopulu romano-catolicu Dr. Kremetz din Erzaelandu au datu ansa, căci elu au excomunicatu pre doi profesori de Universitate, prentru ca erau in contra dogmei de infailibilitate papale, ceea ce Eppulu n’au pututu face fără sa fiu aretatu stapanirei statului prussianu spre aprobare sentinti’a de excomunicatiune. — Acést’a venindu la cunoscinti’a obscésca, guvernulu prussianu au in­­dreptatu o harthia catra Eppulu Dr. Kremetz, sî im­­pota lui efeptuirea unilaterale a sentintiei de exco­­municatiune, sî l’au poftitu, de a dă dechlaratiune solemna, ca elu revoca hotarirea sea, sî voiesce a observa tóte legile statului prussianu. — Eppulu au sî respunsu Gubernului prussianu, ca voiesce sa faca tote după fidelitatea sea de cetatiénu prussianu, dara elu legiloru bisericesci trebuie sa le dea antaietate fatia cu legile civile. — intr’aceea sau celebratu festivitate mare seculare la Marienburgu, care se tiene de Episcopi’a Ermelandului; la festivitatea acést’a eră a se serba aducerea aminte a acelei intemplari seculari pentru statulu prussianu, ca adeca Marien­burgu, sî totu tienutulu acel’a au devenitu inainte cu un’a suta de ani sub stapanirea prussiana ca o parte însemnata din fost’a Polonia. La acesta fe­stivitate au luatu parte si insusi Regele Wilhelm, ceea ce intrelegenda Eppulu din Ermelanda au pe­­titionatu a se lasă înaintea Regelui la Marienburgu, de ai aduce lui omagiulu seu de cetatiénu ; insa Episcopulu au capetatu respunsu negativu, ca adeca Regele nu este aplecatu a’lu primi pre elu, până cându nu se va supune legiloru tierei. — Guber­­nulo prussianu totu astepta, ca Eppulo sa satisfaca a promissiunei de mai susu, sî neurmându acést­a, Gubernulu au luatu mesuri seriose in contr’a Eppu­­lui Dr. Kremetz, lipsindu-lu de veniturile episco­­pesci. Unele jurnale apera pre Eppulu Kremetz, sî dîcu ca au fostu in dreptulu seu, cându pre acei doi profesori i-au excomunicatu, iéra altele afirma, ca Eppulu sa fia insclinitatu regimului civilu in in­­tielesulu sustatatóreloru legi civili sentinti’a sea de excomunicatiune, căci regimulu numai in intielesulu legiloru pretinde dela Eppulu, a nu aduce nici o sentintia, care altercdta sfarea si conditiunea ceta­­tieniloru sei, precum este sentinti’a de excomuni­­catiune, carea după Dreptulu canonicu alu bisericei catolice poruncesce fia­carui catolicu a nu ave nici unu feliu de amestecu cu excomunicatulu. — Cele ce voru urma iu caus’a acést’a, nu vomu intre lasa a comunică cetitoriloru noștri. Eveneminte politice. Contele Andrăssy ocupa astadi o parte însemnata a opiniunei publice. In urm’a cuventurei ros­tite de catva densulu in comissiunea delegați­unei sen. imp. a remasa comissiunea încântata de explicarile ce i le-a daru c. Andrăssy despre politic­a esterna. Cu­rata si simplu a spusu ca la Berlin nu nu s’au facutu tocmeli intre puterile representate acolo. Austri’a a vrutu sa manifeste d­e dorinti’a sea de a sustiene relatiuni bune cu Germani’a. Mai recorósa a fostu espunerea referintielor­ intre Russi’a si Au­stri’a, din carea totu­si se vede ca propaganda pan­­slavistica in teritoriu dura nu va mai fi spriginita de Russi’a. Contele dice ca pacea e „garantata“, nu dice inse ca întrevederea dela Berlinu a ga­­rantat’a, sau ca garanti’a de carea se bucura acum pole dura pururea, ci dice .* „noi suntemu tari si pentru acest’a suntu referintiele nóstre in afara li­­niscitóre.“ Cu formula acést’a, prin carea arata care este farmeculu buneloru referintie intre puteri, a castigatu sum’a ceruta in bugetulu despartiemen­­tului seu de esterne. Si despre Serbi­a sî Ro­ma­n­i ’a a vorbitu Andrăssy iu comis, delegatiunei. Despre cea dintâiu­dice ca se are cu Austro-Ungari’a cu multu mai bine decum se scrie prin foile ser­­besci sî unguresci ; despre cea din urma este mi­­nistrulu forte multiamilu. Cu Romania se voru incopoia drumurile nóstre de feru la patru punluri, cu Turci’a s’a invoitu sa se delature tóte pedecile de plutitu din fluviulu Dunărei. Ministrulu de es­terne accentuaza dificultatea ce o intempina in re­­latiunile curiei popesci si cele ale Italiei. Nestiin­­ti’a oficiului de esterne a fostu indreptata spre ajun­gerea unei inttelegeri intre aceste done ; de altmin­­trea politica a cabinetului este austriaca, nu catolica. Cuvintele aceste din urma arata cestiunea I­iesuitiloru, după cum o privesc e c. Andrássy­­­elu o relega că cestiune interna la ministeriele de interne. Cum­ va trece ministrulu de resbelu Kuhn prin marea roșia a delegatiuniloru nu se scie, după sem­nele ce se vedu din comissioni, cari iau steriu din bugetu 3.771,511 fl. nu prea neteda. Ele se lauda ca din pretensiunea lui nu va lasă nimic’a sî va face la tempulu seu cestiune de cabinetu. Dîuariele din Pest’a­ni spunu ca deputații ro­mâni s’au constituitu in onu clubu, carele consta din 6 membri. Bine aru fi sa audimu si ce­va b­ine de elu. Cartea roșia a dlui Andrássy, ministru de es­terne alu Ostrungariei, despre carea vorbirâmo­ni unuia din numerii trecuti ai dinariului nostru, se pu­blica in 23 I. c. Precum se scie cuprinsulu acestui documentu e de pucinu interesa, din care causa ne marginimu a publică numai corespondintiele privit lore la pretinsele persecutiuni ale jidaniloru in Ro­mânia. Contele Andrăssy catra Sehlechia in Bucuresci. V­i­e­n­­a, 13 Fauru, 1872. Eu nprobu, ca dtea te-ai alaturatu la pașii co­lectivi ai corpulu consulare, din incidentele escese­­loru dela Cahulu. Ne bucuramu vediendu, ca gu­vernulu pare a fi resolutu, a continuă cu energia investigatiunea. V­ien’a, 27 Martiu, 1872. Dupa mai multe sciri private, israelitii credu ca sa pasci voru fi din nou ameninttati de perse­cutiuni sî se temu, ca mesurile luate de câtra oficie nu voru fi suficiente. Spune guvernului, ca noi­i credinrâmu ca la onsulu dlveniente, va sei nimeri mesurile necesarie. B­u­d ’a, 8. Apriliu, 1872. După aretarea telegrafica a citale dela 3 Aprile, se pare ca consululu generale anglesu din Bucuresci a primitu dela guvernulu seu informatiuni calculate in cestiunea israelitiloru. Nisce scrii private ce au sositu aici, anuncin, ca „alianti’a israelita“, aru fi primitu asigurarea dela guvernulu germanu, ca acest’a va face pusi in Bu­­curesci cu israelitii, cari au suferitu prin violentiere mai recente din Moldov­a, sa fia are­ si cătu-va despăgubiți. Dia esti impoternicitu aventualmente a te aso­cia la unu astu­feliu de pasiu, manifestându totu­­odala deplin’a nóstra încredere ce o avemu câtra guvernulu princiariu, câtva intentiunile si vitalitatea lui, cari su va face ca abstragendu dela lata influ­­inti’a esterióra, sa liuiscasca pre israeliti in justele loru pretensiuni. V­ien’a, 23 Aprile, 1872. Cu tóte ca capitulatiunile ne-aru fi indreptatitu a protestă contr’a judecatei rabinului Alter Bran­des prin tribunalele române, totu­si n’amu facut’o pentru că sa nu facemu greutati guvernului. Noi iise suntemu indreptulîti a pretinde, că Brandes, s pre lângă cauțiune, sa se puna pre picioru liberu, sî sa fia prevediutu, in spitalulu civilu pâna atunci, până cându judecatori’a de­prim’a instantia­­ si va fi pronunciatu verdictulu. Déca nu se va absolve, apoi d-tea-ai sa te intreprii, că Braudes sa fiu agratiatu. Tisza-Lucz, 1. Maiu 1872. Mi e intentiunea, că sa insisti pentru neame­­nat’a eliberare a condamnatului. Déca lucrulu are sa vina inaintea casatiniei, dara la acést’a numai sub acea conditiune ne vomu invoi, ca alte perse­cutiuni judecatoresci nu se voru mai face. Baronulu Schlechta catra c. Andrăssy. Bucuresci, 3. Maiu 1872. Rabinulu Alter Brandes sî conacosalulu seu Goldsehläger fura agratiati de principele, sî ori sér’a eliberați. Contele Andrăssy catra c. Bengt­in London­u. V­i­e­n ’a, 21. Iuniu 1872. Precum fara indoiala, va fi cunoscuta E s. vó­stre, guvernulu anglesu regescu s’a adresatu catva mai multe cabinete, ca toti la olalta sa radicamu cu­­ventulu in Bocuresci, iu favorulu israelitiloru espusi la repetitele persecutiuni in principatele dunărene. Prin scrisórea dela 13 Aprile, ambasadorulu ‘ Maj­ Seie britanice ’mi comunică ca Angli’a a făcutu atentu si a admoniatu pre guvernulu princiaru des­pre periculele, cari aru trebui sa amenintie pre­israelitii de acolo cu ocasiunea iminentei serbatori a pasciloru, déca din nou s’aru i­i desele suspicionari sî acusuri pentru pretins’a intrebuintiare de sânge crestinescu la ceremoniele pasciloru. Dla Andrew Buchanan propose cu asta cale

Next