Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)
1872-01-16 / nr. 5
Telegraful« ese de fluire oii pie septemana: Dumineca si s.Joi’a. — Prenumeratiunea se înfee in Sabiiu la espeditur îl foiei pre afara la c. r. pașterii bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiulu prenmheratiunei pentru Sabiiu este pre anul fl. v. a. ear pre o jumetate de anu S d. 50. Pen Sabiiu, in 16/28 fenuariu 1872, tin celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre nnd ana 8 fl. iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri sS’ciné pre aflu 12 ani: öst. Inseratele se platescu pentru intaia ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ore cu 6 V. Cr. si pentru a trei’a repetit e cu 5 ■ Cr. V. a. Ka 5. AHtLCl XX. ■j—n ütfinftniA -ii" '• Sabiiu, 14 ianuarin. In siedinti’a consistoriale tienuta erî sub presiedinti a P. Archimandrite sî Vicariu archiepiscopescu Nicolau Pope ’a , s’a cetit’ o harthia presidiale a Escelentiei Sale Presântitului Archieppusî Metropolitu Andreiu Baronu de Siagun ’a , privitórii la fondarea tipografiei archidiecesane si la împărțirea de ajutorie din banii acestei’a preoteseloru veduve serace. Consistoriulu după cetirea acestei harthie a decisu unauimu sî a adusu urmatoriula conclusu . Nr. cons. 2—1872. „Cu mare bucuria a priraitu Consistoriulu archidiecesanu bisericescu impartusirea acést’a a Escei. Sete Presantitului Archiepiscopul Metropolitu Andreiu sî se simte îndatorate a aduce multiumile Escel. Sale atâta din parte si pentru ide’a cea înalta si salutaria, carea a avut’o la infiintisrea tipografiei nóstre archidiecesane, câtu si in numele clerului si ala veduveloru preotese serace, cari se împărtășiră deja din fruptulu acest’a alu sementiei semănate intre greutati sî pedeci mari, înainte cu doua dieci de ani din partea Escei. Sele, rogându pre Odieu, ca sa lu tiena inca multi ani in sanatate deplina, pentru ca sa póta sî in venitoriu ocârmui tipografi’a archidiecesana si sprigini pre veduvele preotese din archidieces’a nostra, parasite de tóta lumea. Acesta condusu sa se aduca la cunoscinti’a Escel. Sele din partea Consistoriului, presentandu-se in corporetéra harbi’a Escel. Sete sa se dea publicitatei in „Telegrafulu Romanu.““ Consistoriulu s’a si infatisiatu fara intardiare înaintea Archiereului fundatoresi prin Par. Archimandritu si Vicariu Nicolau Pope ’a si-au esprimatu, in totielesula condusului de mai susu, simtiemintele sele de cea mai profunda multiumita. La aceste Escelenti’a Sea a respunsu , ca cu mângâiere primesce dispusetiunea si convicțiunea Consistoriului in privinti’a acést’a si apoi adauge, ca: 1) cându a venitu Escel. Sea la noi, Biseric’a nóstra din Ardelu a sflat’a ca pre o móra buna, dara cu putiena apa de macinatu ; vrendu Esc. S. si derolu sa faca Biseric’a mai fruptifera, adeca mór’a acést’a mai fruptifera au trebuita sa faca si sa sape mai multe canaturi, prin cari sa vina in pariulu morei apa mai multa, carea sa devină apoi mai manusa si mor’a mai fruptifera. Ne-a ajutatu Ddieu si astazi biseric’a nóstra din Ardelu este fruptifera, ca si mor’a carea are apa destula ; 2) asemenéza infiinttarea tipografiei cu mar’a asiediata lângă umu pariu fără apa, dara cu sperantia ca se voru deschide isoare de apa si mar’a va deveni fructifera , caci este adeveratu, ca Escel. Sea a infiintiatuipografi’a cu spesele sele si a donat’o bisericei, dara atunci la inceputu n’a posesit tipografi’a nici o avere, prin carea sa póta pune in lucrare afacerile sele, ci E. S. a sucursu in ajutoriulu ei până cându ia anulatu Dumnedieu a vede tipografi’a in potere de a se sustiene si de a da preoteseloru veduve serace nisce ajutorie manuali. Asemnarile aceste ale Archiereului fundatore si cuvintele sele parintesci a petrunsu pre membrii Consistoriului, carele s’a intorsu in siedintia cu cea mai mare mângâiere. — Aici urméza harthi’a Presantitului Părinte Archiepiscopu si Metropolitu, de carea vorbirumu mai susu. Nr. preș. 5—1872. Veneratalui Consistoria archidiecesana bisericescu! Cându înainte de douedieci de ani in 27 Augustu 1850 nr. c. 775 amu infiintiatu cu spesele mele o tipografia si in diu’a acum amintita o amu si donatu bisericei nóstre din Ardelu numindu-o: „Tipografi’a diecesana“ cu scopu de a inaintă sporirea culturei scientifice sî a civilisatiunei nationali, sî a inlesmedarea si satirea cârtiloru bisericesci, școlari si a opuriloru scientiice cu pretiu câtu se póte mai micu, caci carii traserâmu pre atunci, amu cunoscutu sî amu simțiți lips’a cea mare de cârti, si pretiusu celu mare al celoru ce se aflau; apoi si cu scopu, cu cu tempi, ajutându-mi Dumnedieu, sa se formeze si o fundatiune filantropica din prisosinti’a acestei tipograii, caci seraci’a nóstra era obscésva si cerea alinare, — numai decâtu se apdira voci imbucuralirie de catra barbatii din cerolu si poporulu nostru cedinciosu in Ardealu si afara de Ardealu , daru se redicara si voci invective de catra unii pucini din barbatii nostri din Ardelu, cari strebatura preste hotarele Bisericei nóstre ardelene si preste cele ale patriei nóstre. Cei dreptu cugetători, rediendu, ca acésta tipografia sporesce sub conducerea mea, ca a fundatorului ei, se intarea in credini’a loru si in moralulu meu ; ear contrarii se gustieau inca si astadi in reasc’a loru credintia si intredia invectivele loru asupr’a mea. Eu amu remasu si remain constantu in acésta afacere până la mórtea mea, după care testamentulu meu, cu alu fundatorelui tipografei va fi datatoriu de mesura. grati’a Dupa ce la anulu 1864 in 12 Decemvre din Majestatiei Sele Regelui nostru Franciscu Iosifu I. Eparrhi’a nóstra ardelena s’a inalttatu la trept’a de Archiepiscopia, atunci a fostu o urmare firesca, ca numirea tipografiei diecesane sa se strămute in numirea de „Tipografia archidiecesana“ ceea ce a si urmatu si are se remana asta pentru toti tempii. In decurgerea acestoru douedieci de ani, pre langa unele ajutorie manuali, ce amu facutu mai multori seraci preoți si preotese veduve, sî fiiloru din cleru si poporu, dar’ nu si rudeloru mele, din banii Tipografiei, — amu agonisita si adunatu pentru Tipografi’a nóstra archidiecesana astufeliu de poteri banali, care astadi me punu in stare a aduce la viétia cugetulu meu primitivu pentru infiinttarea unei fundatiuni filantropice din partea Tipografiei, care o amu ocarmuiru si o ocarmuiescu, fiindu-mi Ddieu cercetatoriu. Cautându giürn impregiurn in archidieces’a nóstra, amu aflatu fundații întemeiate, parte cu spesele mele, parte cu midilacele colegiale din partea mea si din partea clerului si poporului, care suntu menite spre meliorarea subsistintiei clerului, a dascaliloru, a clericiloru si a altoru teneri studenti, iara pentru veduvele serace preotese nu arau aflatu nici o fundatiune. Atunci, dupa ce prea multe preotese veduve, însărcinate cu familii, mi s’au plânsu pre tempulu Archipastoriei mele de 25 de ani, — nu mi-au remasu alt’a, decâtu fundati’a, ce se compune din banii tipografiei, se o designe diu spre ajutoriulu veduveloru preotese serace. De aceea amu emisu catra Par. protopopi harlhi’a mea din 6 Decemvre 1871 nr. pr. 338, prin carea cu fundatorese Archiereu amu insciinttatu intregulu cleru si poporu credincioșii din Archidieces’a nóstra, prin urmare intrega Biseric’a nóstra din Ardelu, ca tipografia archidiecesana este acum in stare, a da unele ajutori a banali, si fiinduca eu in diat’a mea amu destinatu ajutoriale putinciose din partea tipografiei pre sem’a veduveloru preotese serace, si acum se potu imparti intre ele din remasolu venitului tipografiei pre anula 1872, 500 fl. până la 600 fl. v. a., pentru aceea amu provocatu pre Pr. Protopopi, sa-mi procure conscrierea veduveloru preotese serace din Archidiecesa si sa mi-o asterna fara amaoare. Si asta conscrierile aceste mi s’au asternatu si esaminandu-le amu aflatu a da după însemnarea aici alăturata la 64 preotese veduve se face câte 12 fl. v. a. unu sjotoriu din banii tipografiei archidiecesarie, fceea ce face sum a de 768 fl. v. a. — Ajutomele aceste le-amu si trimisu deja la aceste preotese veduve prin Pr. Protopopi respectivi. Despre tóte acestea făcumn cunoscuutiare Preveneratului Consistoriu archidiecesana bisericescu spre Bclintia sî direcțiune, cu aceea, ca Prea veneratu Acel’asi, va cunosce din cele preciise îndatorirea mea ceea ce-mi imputin canonele epostolesci 38, 40 si 41. Sibiiu, 8 ianuariu 1872. Andreiu m/p. AEppu. reveneminte politice. 0 aperinka demna de insemnatu Vedemu îrt „Federatiunea“ Urii 4 si 5 sî va urma inca sî in alu 6-lea, sî adeca unu articulu intitulatu „Ce e de Facutu V* in care inse se combate energica „autonomi’a Transilvaniei.“ „Peti Napló“ idea paria a nu se termina articlululu se grabesce a lua notitta despre el”. Redactiunea „Fedki depreceza solidaritatea cu principiele desfassurate in articolu si promite asi face la urma reflesiunile sele. Disolverea dietei croate a provocatu o consternatiune in Agram sî in Croatia. Toti comiții supremi, presiedintii de tribunale si capi de sectiuni se întruniră la Bănaia Croației sî conferiră cu orele. Deputații astimali, spre demintirea multoru sciii cu totulu contrarie votara deputatiloru cari au luata parte in Viena la negotiârile de complanare adrese da încredere. Militi a a fosta consemnata, dara pacea si linistea nu a fostu conturbată nici una momenta. — Se vorbesce de o programa impacatoria intre nationali si unionist, carea daca va fi primita sa servesca de base la alegerile viitorió. Partid’a opusetiunale din Ungari a se si pregatesce pentru alegerile sessiunei viitorre. „Hon“ si „Ellenor“ reproducu unui apera alu clubului dietaic alu centrului stângei, prin carele partida e provocata a se organisa in cluburi in tote cercării# electorali pre basca unei programe din Aprile 1868. Punctele principale ale programei acelei’a suntu : armat’a ungurésca de sine stătătoria, cassarea delegatiuniloru sî administratiune financiare neatennatória de partea ceealalta a imperiului. Adunarea partidei estreme din stâng’a, carea eră anunciata de mai înainte a fostu, după scirile din Pest’a, forte reu cercetata. Abia erau vre-o cinci dieci de persóne in adunare. Program’a propusa adunarei contiene : cassarea delegatiuniloru si a voturiloru virile, armata de sine statatoria unguresca si diplomatia unguresca iara si de sine statatoria. Falia cu alegerile intórne se recomanda in tóte partile ómeni de ai partidei sau celu mulții din centrulu stângei. Pentru conducerea alegeriloru se alege unu comitetu de doisprediece , in fine se votoíia o adresa lui Kossuth. Unu baronu Baldacly a propusa in conferinti’a preliminaria constituirea unui imperiu din tierile Ungari’a, Boemi’a, Moravi’a sî Silesi’a, concedendu si Galiliei se intre in combinatiunea acést’a, déca va voi. Propunerea acést’a inse nu fu admisa in siedintiele plenarie si baronulu cu ai sei, multi putieni, se dice ca a esîtu nu numai din adunare dara sî din partida. Scrii din Pest’a asigura despre o repetita începere a negotiariloru cu Croati’a. In diuarie face de unu tempo rotund’a scriea, ca unu baronu Stillfried in fruntea unei deputatiuni a membriloru cassinei catolice din Vien’a o recercatu pre ministrulu de externe Andrassy sa intrevina in Itali’a in favorea Papei. Dupa multe obiectiuni ministrulu pune deputatiunei întrebarea: ca poftesce deputatiunea ca sa intre Austri’a curupe in Italia ? ia cate