Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)
1872-04-20 / nr. 32
& Telegrafuri i ese de done ori pre septemana: Dumineca si Joi’a. — Premumeratimea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu, in 20 Aprile (2 Maiu) 1872. tra celelalte parti ale Tansilvanie si pentru provineiele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iéra pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc. si tieri streine pre anii 12 */3 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâia Iara cu 7 cr. simlu, pentru a dou’a ore cu 5 % cr. si pentru a trei’a repetire cu 3/ftcr. v. a. Nz 32. AHULL XX. Insoliniiare: După cele după „Statutulu organica* du Metropoliei nóstre gr. resaritene, Sinodulu archidie— ce sa nu are a se tiene in fata nnulu in Duminec’a Tomei, care in acestu anu cade in 23 Aprilie ; pentru aceea in Durdnec’a Tomei se va trene la 9 ore servitiu ddicescu cu chiamarea sântului Dudu, si apoi la 11 ore se va deschide prin cuventarea solena Sinodulu anhidiecesanu in sal’a seminariale. Ceea ce se aduce la cunoscinn’a domniloru membrii sinodali spre intocmea urmare. Presidium Sinodului archidiecesanu. Nr. cons. 320. 1871. Catja PS*. Protopopi. Administratori protopopesci si Preotimea archidiecesana. înalti In Ministeriu reg. png. de culte si instructiune publica dto 3 Apriliu a. c. nr. 7565 recerca pre acestu Concistoriu arehidiecesana, ca sa îndrepte pre preotimea archidiecesana intracolo, cu pre venitoriu numai pre a^ele persons militare sa le cunune, cari fiindu obligate a depune cauțiune, voru produce despre aresta adeverinsia dela ofi iutu inviitariu administrativa era depositelora militare, iar nu dela cass a administrativa a datorieloru de statu, ca până acumu. — Deci acést’a se aduce la cunoscinti’a Preotimei nóstre spre intocma armare. Sabiiu, din siedinti’a consistoriului archdiece- Banu greco-orientale, tienuta in 6 Aprilie 1872. Pentru Escelenti’a Sea Par. Archieppu si Metropolitu Xicolan Pope’a, Archim. si Vicariu Propescu, le veniră bine centralistilora sub scutulu regimului. Se afirma ca lista alegatoriloru rectifica sa contiene 61 schimbări in favorea partitei constituționale si numai 27 conservativi, pre candn ea aru fi trebuiti sa contiena 45 pentru conservativi si 40 pentru cei „credinciosi constitutional.* Si asta se intamplara de asta disii „credincioșii constitutiunei* erau in majoritate mare, din care causa parlida a dreptului istorica paregira protestându localuri de alegere. — In castrele centralistiloru domnesc e deci o bucuria mare. — Alegerile decurseră in liniste, si se credea ca numai in Prag’a va trebui sa intervină politi’a si militi’a. — Diet’a boema se deschiseră in 24 Aprile e. n. Declaranții: se intielege, se retrenura si de asta data nu declara nici baleri o declarativine. — Diet a cea noua se va termină in 5 Maiu si va pertracta numai alegerile pentru comitetuluiierei si Reichsratu. — Situatiunea momentana in care se afla Boemi’a a produsa displacere si in Carnioli’a si Galiti a; se crede ca si dietele de acolo se voru disolve si ca pactului Galitianu inca i se va contă firulu vietiei. Eveneminte politice. Mișcările electorale in Ungari’a iau din dî in dl dimensiuni totu mai intensive. Intre altele ce ni se imparta siesce despre ele e de interesu a aminti despre compromisele de alegeri, cari incepu a juca o rola mare si cari ofere candidatiloru avantagiulu de a cruită sume mari. Asta in comitatulu I Neogradu, unde încheia drept’a cu steng’a unu contractu formala, in urm’a carui’a acestu comitetu sa trimita la dieta patru deakisti si doi stengaci. Contractulu e subscrisu de tote notabilitățile comitatului si fia care partita depusera ce vechiu sumulili’a numai de 80,000 fl. — „Hou*, fói’a stengei, nu e multiumita cu caletori’a ce va întreprinde regele spre Banatulu esundatu, caci după parerea closei foi acésta caletoria aru potea capelă fati’a căcându aru sta in legătură cu alegerile. Acést’a sa nu se intemple, dice fóia, „caci nu e concesu a corlescheda cu regele, care trebuie sa reese”. Si in Croatia iau mișcările electorali dimensiuni până aci pre acolo neobicinuite. Alegerile directe, cari avusera până de fatia locu,rcestra mai lóse in favorea opositiunei. Alegerile principale suntu presipte pre 1 Iuniu. In Boemia se finiră alegerile ; in comunele rurale si cercurile orasienesci învinseră pretutindeni candidații partidei dreptului istoricu. Si centralistii reestra si de asta data cu totudeun’a cu candidatii in cercurile lor si fatia cu acesta impregiurare devenira alegerile „posesoriloru mari* datatóre de mesura pentru formarea dietei prossime din Prag’a. In „posessiuni mari* se intemplara inse in urm’a numeróseloru cessiuni de bunuri modificări însemnate, cari, după cum de sine se intielege, Adunarea seminale din 23/11 Aprile a. c. in Sibiiu. Desi municipiulu nostru, pote cn se opu ca sa evite opositiunea intimpinata totu deun’a cu dreptu, din partea româniloru — in genere mai putinu asedia dreptulu constituționala d'a se intruni in adunari marcati; astadata conchema chefulu municipiului, la mandatara ministeriala, adunarea scaunale, spre a mediuloci preparativele pentru alegerile deputatiloru si a efectul publicarea unoru legi, in calea ordioaria deja publicata. — Chefulu municipiului a fostu primita dela locurile competinte o instructiune apriata pentru agendele alegeriloru de deputati, in lote trei limbile si aru fi fostu negresitu datorinti'a lui ca sa aduca instructiunea acest'a de timpuriu la cunoscinti’a tuturoru deputatiloru scaudali, pentru ca densii sa se pata prepară la obiectulu acest’a. — Dar’ nu o a facutu; si acest’a potea avea urmări forte dauióse pentru români! Indata după deschiderea adunărei, propunu deputații sasi: ca sa se enuncia prin condusu, cum ca in scaunule Sibiului sa se face, dupre usulu de până acum’a, numai unu cercu de alegere. — Deputații români nu puteau recunosce la moomentu tendinti’a propunerei acestui’a vedlene , iar sasii nu voiau a le lasa tempu ca sa se cetesca celu pucinu acolo instrucțiunea ministeriale, — ungendu condosulu sub cuventu ca aci nu aru fi loculu pentru studiu si informare. — Fressedintele adunarei se scudiu ca nu aru fi avutu tempu d a impartasi mai înainte instrucțiunea , dar’ cu tóte acestea sașii o discutaseră pré bine si de aceea se intentaseră a surprinde pre români cu propunerea loru, la părere neponderess. — In fine recunoscu românii starea lucrului si tendintta deputatiloru sasi.----Se arata ca instrucțiunea in pet. 3 destina chiara si limpede ca acolo unde suntu a se alege doi deputati, sa se fara doue cercuri de alegere pentru acești doi deputați si fiacare cercu de alegere sa alega de sine deputatulu seu. — Se recunosce indata, tendinti’a propunerei deputatiloru sasi, a evita, prin formarea unui singuru cercu de alege, posibilitatea, ca sî românii sa pota învinge in unu cercu si sa alega unu deputatu românii, sî se încinge lupta. — Românii sustienu instrucțiunea si pretindu efectuirea ei, cu dreptu cuventu cum ca adunarea scaunale si deputații ei, nu suntu chiamati nici competenția strămută, ci numai a efectui legea resp. instrucțiunea. — Deputații sași nu voru sa scie de instrucțiune, o ignoredia de totusi ridicându vocea loru preste ordinationea ministerial ni, conchidu cu majoritatea loru nenaturale sî maestrita, ca sa se faca in scaunulu Sibiului pentru amendoi deputații alegândi numai anu cercu de alegere. — Pentru ca astufeliu le vine dloru mai bine la socotéla, apoi de lege ce le mai pasa? — Românii insinuară votu separata. — Vom a vedea cum iu va respivi regimulu, cum ’si va spera ordinatiunea sea , caci votulu româniloru e voi’a si destinatiunea regimului ! Afara de acést’a mai comise majoritatea deputatiloru si alta calcare de lege in adunarea acest’a, mai aducându si altu condusu tot’atal’a de necalitu cu celu de înainte si anume : ca sa nu se publice legile cele sancționate gat’a sî nn fai’a oficiósa si publicate — adonarei scaunale, înainte de a se fi comunicatu comitetului scaunale spre desbatere,—cu candu comitetulu scaunale 8ru fi legislatoriulu tierei seu celu pucinu unu factoru alu legislaturei ! Din caus’a acést’a nu se publicara legea despre dreptulu de venitu si legea pentru meserii , iéra ursariulu româniloru pentru publicarea si introducerea legei comunale fu reieptatu, ceea ce deda ansa noua româniloru spre nemultiumire. Vedia românii din tóte partile ce făcu cu pregătirile pentru alegerea deputatiloru. — Acum’au tempulu, acum au sa intimpine nedreptatirile — pentru ca după alegeri nu voru mai avea cuventu d'a se plânge pentru cele intempinate cu ocasiunea preparativeloru, — care suntu de cea mai mare influintia pentru resultatulu alegeriloru ! — Sabna in 24/12 Aprilie _1872. Fabiu B. Apelu ! Clubulu deputatiloru români naționali dela dieta unguresca ce tocmai se închise, mai înainte de a parasi membrii sei Pest’a intrunindu-se astadi in siedinti’a finale, a aflatu de nesperata trebuinua a convocă si deci prin acesta — urmându acestei imperióse necessitate convoca o adunare politico-nationale a tuturoru româniloru, cari se intereseza de caua’a nóstra nationale si de modurile si midilócele spriginirei sî inaintarei ei pre calile permise de lege. Scopulu anumitu ala acestei adunari este : 1. Pentru de a se deliberă sî midiloci cointrelegere asupra programei nationale. 2. Pentru de a combină si apune la cale cele mai corespund istoria midilace in privinti’a alegeriloru ce nu stau ’nainte, intru interesulu causei naționali. Suntu asta dara poftiți si rogati toti domnii inteligenți romani netiuali de prin tóte părțile locuite de români, asemenea suntu provocate cu onorelele Societățile. Reuniunile si ver-ce corporatiuni nationale organisate ca — prin delegați din sinulu loru formalminte impoteniti spre acest’a, sa se infatisieze si sa participe la acést’a adunare generale. Diu ’a adunare i, luându in consideration impregiurarile ecsistinti, s'a defipiu pro Jo i după Duminec’a Tomei, adecă in 9 Maiu stil nou. Lo G s Iii — asemenea după impregiurari — s’a alesă in Aradulu vechia, unde domnii ce se voru intacisia, voru primi inviatiunile necesarie la institutulu clericala. Până la trecerea acestei adunari nationale, doi alegatori români suntu reflectati sî regali, intru interesulu causei si onorei nationale, a se feri de veri ce ingagiamente particulari cu care va partita strâ-