Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)

1872-10-22 / nr. 85

Telegraful« ese de cine ori pre septe-i mana: Duminec’a si Joi’a. — Prenume- 1 rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’al foiei pre afara la c. r. poște cu bani­i gat’a prin scrisori francate, adresate catra­­ espeditura. Pretium­ prenumeratiunei pen­­­tru Sabiiu este pre anu­l fl. v. a. car 1 pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen­­ Sabiiu, in 22 Octomvre (3 Nov.) 1872, tru celelalte parti ale Transilvaniei 8 pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iara pre o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc­ si tieri streine pre anu 12 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâi’a ora cu 7 cr. siculu, pentru a dou’a ora cu 5 V. cr. si pentru a trei­a repetire cu 3 '­, cr. v. a. m 85. AXILU ,XX. mssa Fundata regesen. Este forte grea sór­tea româniloru din Au­­stro-Ungari’a. Este grea si pentru ca, pre lângă referintiele intre națiunile diverse ale tierei, cari până se voru regula, trebuie inca multa fra­­mentatura, multa lupta, — noi românii, din nefericire, avemu sa ne mai suplamu cu unu zeu mare, care este vizitu in sinulu nostru, in inim’a nóstra si pre care zei, iarasi din nefericire, unu num­eru insem­­natu de inteliginti, căci poporulu e nevinovatu in afaceri de aceste, nici nu voiesce sa­ lu recunosca, necum sa­ lu incungiure, ba se afla unii din co­rifeii inteligintiei, cari­’lu notrescu sistematicu spre derapanarea româniloru.* * ro) Nu voimu astadi sa ne ocupamu de acestu zeu. Vomu suprima si astadi inca durerile nóstre in privinti'a acést’a sî ne vomu îndreptă privirea in alta parte sî adeca la românii, cari locuiescu pre fundulu regiu. Aici avemu pre­o pria carea se estinde cu pu­­tiena întrerupere (districtulu Fagarasiului sî parti din comitatele Albei) mai deia J­ulu Streiului până in Secuime, dela Carpati până in Ter­navea­ mica, lângă carea e de a se adauge si insufla bistritiana din nordulu Transivaniei, o populatiune carea trece cifr­a de 300,000 suflete. Dintre acestea după nu­­meratiunea cea mai noua 135.000 suntu sasi si aprope la 200 mii suntu români, lângă cari mai suntu de a se adauge inca unu numeru neinsemanatu de magiari sî alte fragmente de alte naționalități. Natur’a a datu Transilvaniei preste totu sî frum­­seti sî bogații naturale destule, polemu insa sa du­­cemu ca partea acést’a din cestiune este cea mai frumósa sî totu odata cea mai bogata. Riurile cu­rate cu cristalulu­i brasdeza crucisiu sî curmedisiu siesurile cele fruptu­­re, delurile sî muntii­i suntu imbracati de păduri sî de poieni potrivite pentru fe­­natie sî pasiune si ce e mai multu, munții deschidu mai multe porti câtva siesurile Dunărei, unde va­­porulu mișca comercialu mai tare decâtu intre de­lurile nóstre, sî oferă mâniloru ce prisosescu ogri— culturei cea mai buna ocasiune de a-si trimite productele manufacturi in comercialu celu miscatu de drumurile de feru si de vaporele dunărene spre orientulu Europei. Până acum vise teritoriala descrisa nu satis­face nici bunetatiei fondului seu, nici puseti unei sale din apropiarea siesuriloru Dunărei. Noi ne arau dedata a adscrie impregiurarea acest’a forte pre scurtu, dara sî fórte intunecate, tempurilora vitrege. Tempurile vitrege inse, sau in parte vitregitatea loru, au trecutu, noi vedemu ca in vecinătatea nóstra, in Romani’a, unde acea vi­­tregitate domnesce inca, pentru ca tiér­a acést’a e trasa de sieple poteri in siepte direcțiuni si zăpă­cită până la ametiéla, ca ea totusi prosperéza, ea are cetati mai multe si mai mari ca Tran­silvani’a nóstra, ceea ce se umbresce subt unu scep­tru tare de vre-o doue sute de ani, sî, incâtu pri­­vesce fundula regiu, se „adapa de cultur’a germana“ de vre-o simpte sute de ani. Aici in Transi­a aru trebui sa fia florea floriloru din statulu austro-ungu­­rescu. Si cu tóte aceste nu este asta. Sontu vre-o câte-va cetati pre cari ni le-a spalatu sî infrumsetiala câta s’a polutu străinii de pre tempuru absolutismului, sî care deia sine sî prin sine se păru a nu puté face nimic­a, pentru ca nu le insufletiesce spiritulu de întreprindere. Unic’a cetate, Brasiovulu, care face comerciulu cela mai insemnatu din tóla tier’a, face treburile cele bune sî are de a-si multiumi renumele, româniloru, ar­­meniloru sî jidoviloru, ce invertescu comerciulu celu mare ou orientulu. Asupr’a intregui teritoriului acestui­ a liberu sî destinatu din secuii de a fi liberu planeza sî astadi unu aera amurtitoriu, n'audi de aci decâtu vaieruri, sî nu vedi decâtu pedeci la totu pasulu in tóte sî intru tóte. Libertate din vechime, „elemente de cultura ® din vechime, situatiune bona, pamentu bunu si to­tusi sa avemu ocasiune a ne plânge ca este aman­­tiéla, ca nu se face nimic’a spre a puté prosperă­­ birinlu Pentru ca sa ne putemu orienta in acestu un­­de lucruri trebuie sa aruncamu o privire asupr’a trecutului si sa ne facemu o scena fidela despre cele ce s’au petrecutu in trecutu, de aci vomu puté desnoda nodulu celu gordicu si vomu află na­turale situatiunea din diu a de astadi. Sașii de cându s’au astediatu in Transilvani­ a, in locu de a fi elementu de cultura, au fosta unu ele­­mentu, carele s’au insuitu in tóte modurile de a închide tóta bunatatea din pregiorulu loru in ladile sele. Ei prin diplom’a cea dinlaiu ce suflieau a o fi primitu dela regele Andrew II alu Ungariei capela dreptu de a se folosi de câmpurile, de pădurile si de apele româniloru dimpreună cu acesti’a, dara o insuiiutia tenace sî persecutata in decursulu mai multoro secuii tinde s­eschide pre români deia com­­­proprietate si a­drehiază teritoriulu intregu, pre unde suntu ei respânditi, de proprietate eschisiva a loru. Introducerea feudalismului in tiera a datu oca­­siunea bine-venita spre a se ajunge acestu scopu. Dela vestit­a uniune a celoru trei națiuni incepe nu eschidu pre romani numai dela comproprietatea ave­­riloru comunali, ci se insuiescu a-i eschide sî din proprietățile particularie, mai multu, inteleginti’a si industri’a o apasa la unu privilegiu numai pen­tru sași, deia carea românii se eschidu cu severitate prin legi si suntu faptice eschisi in parte sî astadi, in jumetatea a dou­a a secolului alu XIX . Libertatea asia dara a fostu falsa precum sî elementulu de cultura a fostu falsu, căci ea n’a fostu unu bunu comunu pentru locuitorii acestui lienutu, ci ea a fostu obedi sî ferecaturi pentru cea mai mare parte de locuitori. Tolulu a fostu croitu dara pentru stagnare, din causa ca domnii privilegieloru s’au indestulitu cu grosimea ce li-au adusu aceste, cei­lalti, adeca ro­mânii, nu au pututu face nimic’a, fiindu-le acum prin lege sî prin șicane de totu feliulu închisa calea la ori­sî ce meseria, la ori-ce întreprindere comerciale , românii in interesulu societatiei omenesci, despre tiu­­indu absurditatea sustienuta in contr’a naturei fun­dului regescu, se duceau greci, câci numai asta era permisu că sa faca comercialu, la care sasii docu­mentara ca au putiena aplecare. Pecatele trecutului si chiaru­si ale presentului au inceputu a se resbuna asupr’a fundului regescu, dă asu­pr’a tierei. Angostitatea sasonica au trasu tempu inde­­lungatumuri chim zesci pentru fundulu regescu, dara sî pentru tier’a intréga, pentru tiér’a, carea déca nu are in senulu seu direcțiunea acést­a egoistica se miscă mai liberu, ’si află mai curendu in digitatiunea naturale, ca Transilvani’a sa devină unu depositu de roanu­­fapturi pentru orientu sî astadi sa incepa a deavolta o viétia comerciale, carea sa nu aiba solia in Europ’a. Sasii n’au facutu sî nu au lasatu pre alții sa faca, sî aftă asta si avemu tristulu aspectu, ca afara de impregiurarea ca tiér­a nu are nici o industria mai remarcabile, cu carea sa atraga interesulu al­tor trebi sî sa aduca ce­va viétia in tiéra, produc­tele crude ale româniloru de pre marginea de roedia­ dî a tierei caletorescu pre pretiuri bagatale afara din tiéra, ca sa vina inapoi sî sa platimu totu noi pentru ele indiecitu, cându ni vinu că manufapturi, sî de alta parte ca tiér’a nóstra sa nu aiba nimic’a de esportatu in nici o parte. Sî acum cându suferimu deja cu totii in urm’a rataciriloru din trecutu, cându aru fi că locuitorimea tienutului acestui’a intrega, sa cânte cum sa indrep­­teze gresierele de mai înainte cându aru fi, cu cu midila cele ce suntu disponibile sa facemu institute, in cari sa pota invetia generatiunile viitóre cum trebuie apretiuiila tiér’a acést’a sî pusetiunea ei, sî al­tele ca aceste, sasii ’si bătu capulu, ca pre alte cât mai m­odernisate, sa tiena in loca ret’a tempului si după potintia sa revoce stari esceptio­­nale favoritóre pentru donati sî pentru cei­lalti lo­cuitori nefavoritórie, sa dechlare averea comuna a locuitori­loru din fundulu regescu de proprietate a loru eschisiva. Aici inse, ne apropiemu sa pasimu pre altu teremi, despre care vomu reveni a vorbi cu alta ocasiune. Românii inse, cari au solutu învinge greutatile a siepte secuii, cari au solutu sa se lupte pentru aperarea patriei sî au solutu sa se lupte pentru de ai da acestei­a sî ai sustiené artérié de viétia, déca se vedu de nou ameninttati a fi neliberi pre pamên­­tulu liberu, si in midiloculu elementeloru de cultura eschi si deja acést’a, aru trebui sa nu stea indife­renți la cele ce se planuescu asupra-le. Ei aru tre­bui sa arate regimului ca particularismulu a ruinatu tiér’a sî până acum sî acel’a continuandu-se aru duce-o la perire. Ei aru trebui de alta parte, ca comer­cialu cu producte crude sa­ lu folosésca spre a puté trece in celu cu manufacturi, carele da unu sborn mai viu tuturora intreprinderiloru. Prin miosi’a acést’a aru alungă posomorel’a de deasupr’a tierei, carea ame­­«inima a fu«« din m­osiele si satele nóstre niste mor­­minte spoite^ in curi «m­v w^•»« u« >• 011«. Deci devis’a sa fia meserii sî fera meserii sî aceste spriginite de asociari, inlesnitorie de în­treprinderi mici sî mari, după cum va cere tre­­buint­’a. *) Vedi sî coresp. „De pre rîp’a drepta a Mure­­»iului“ din nr. trecuta. Red. Sabiiu 21 Octobre. Din Pest’a a venit o sch­ea ca pentru acoperirea deficitului ce a crescutu de trei ani incace, până la 84 milióne sa se faca oru imprumutu de 100 mi­­lióne si ca in privinti’a acest­a ministrulu de finance a sî inceputu negocieri cu dóue consortia. Impru­­m­utulu sa v­na in piatra in dóue renduri, odata 60 sî apoi 40 milióne. Imprumutulu de 60 mii. sa fia unu împrumutu de rente cu 5 pret. si sa se emită eu 75 pret. inse aslă incâtu regimulu sa capete ju­metate din dobând’a ce va câstiga-o consorțiulu preste 76 pret. Imprumutulu aru fi sa se platesca in trei rate sa adleca cea dintâiu in 15 Novembre cu 20 mii. nominalu, a dou’a la finea lui Decembre si a trei­a la finea lui Februariu a. v. Imprumutulu de 40 milióne sa se emită in hârt­ie de premii pre lângă unu cursu de 63 pct. avendu regimulu dreptu de a dispune până la finea lui luniu a. v. asupr’a emi­­terei. — Carnetele sî amortisa lim­ea se platesce cu bancnote. „Pester Lloyd“ nu se afla din isvoru sigura ca afacerea împrumutului preste totu sî ia detaiii este nefundata sî neadeverata. „Pesti Napló“ spune ca in Neoplant’a parti­­sânii lui Miletici, intre carii se afla si unii magi­? strati de ai cetaliei, au sparta capulu unui amploiatu de politia anume V­u o­p­t­i­c­i. Deputetiunea regnicolara croata, respective comis­­siunile ei s’a consultatu in sredinti’a ei cea din urma asupr’a referintiei guvernului croatu fatia cu mini­­steriulu ungurescu, mai departe asupr’a intrebarei déca pentru representarea Croației in parlamentulu ungurescu suntu a se introduce alegeri directe. Afa­cerile financiari voru ajunge in dflele cele mai de aprope la desbatere.

Next