Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)
1872-10-22 / nr. 85
Telegraful« ese de cine ori pre septe-i mana: Duminec’a si Joi’a. — Prenume- 1 rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’al foiei pre afara la c. r. poște cu banii gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretium prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul fl. v. a. car 1 pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu, in 22 Octomvre (3 Nov.) 1872, tru celelalte parti ale Transilvaniei 8 pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iara pre o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc si tieri streine pre anu 12 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâi’a ora cu 7 cr. siculu, pentru a dou’a ora cu 5 V. cr. si pentru a treia repetire cu 3 ', cr. v. a. m 85. AXILU ,XX. mssa Fundata regesen. Este forte grea sórtea româniloru din Austro-Ungari’a. Este grea si pentru ca, pre lângă referintiele intre națiunile diverse ale tierei, cari până se voru regula, trebuie inca multa framentatura, multa lupta, — noi românii, din nefericire, avemu sa ne mai suplamu cu unu zeu mare, care este vizitu in sinulu nostru, in inim’a nóstra si pre care zei, iarasi din nefericire, unu numeru insemnatu de inteliginti, căci poporulu e nevinovatu in afaceri de aceste, nici nu voiesce sa lu recunosca, necum sa lu incungiure, ba se afla unii din corifeii inteligintiei, cari’lu notrescu sistematicu spre derapanarea româniloru.* * ro) Nu voimu astadi sa ne ocupamu de acestu zeu. Vomu suprima si astadi inca durerile nóstre in privinti'a acést’a sî ne vomu îndreptă privirea in alta parte sî adeca la românii, cari locuiescu pre fundulu regiu. Aici avemu preo pria carea se estinde cu putiena întrerupere (districtulu Fagarasiului sî parti din comitatele Albei) mai deia Julu Streiului până in Secuime, dela Carpati până in Ternavea mica, lângă carea e de a se adauge si insufla bistritiana din nordulu Transivaniei, o populatiune carea trece cifra de 300,000 suflete. Dintre acestea după numeratiunea cea mai noua 135.000 suntu sasi si aprope la 200 mii suntu români, lângă cari mai suntu de a se adauge inca unu numeru neinsemanatu de magiari sî alte fragmente de alte naționalități. Natur’a a datu Transilvaniei preste totu sî frumseti sî bogații naturale destule, polemu insa sa ducemu ca partea acést’a din cestiune este cea mai frumósa sî totu odata cea mai bogata. Riurile curate cu cristalului brasdeza crucisiu sî curmedisiu siesurile cele frupture, delurile sî muntiii suntu imbracati de păduri sî de poieni potrivite pentru fenatie sî pasiune si ce e mai multu, munții deschidu mai multe porti câtva siesurile Dunărei, unde vaporulu mișca comercialu mai tare decâtu intre delurile nóstre, sî oferă mâniloru ce prisosescu ogri— culturei cea mai buna ocasiune de a-si trimite productele manufacturi in comercialu celu miscatu de drumurile de feru si de vaporele dunărene spre orientulu Europei. Până acum vise teritoriala descrisa nu satisface nici bunetatiei fondului seu, nici puseti unei sale din apropiarea siesuriloru Dunărei. Noi ne arau dedata a adscrie impregiurarea acest’a forte pre scurtu, dara sî fórte intunecate, tempurilora vitrege. Tempurile vitrege inse, sau in parte vitregitatea loru, au trecutu, noi vedemu ca in vecinătatea nóstra, in Romani’a, unde acea vitregitate domnesce inca, pentru ca tiéra acést’a e trasa de sieple poteri in siepte direcțiuni si zăpăcită până la ametiéla, ca ea totusi prosperéza, ea are cetati mai multe si mai mari ca Transilvani’a nóstra, ceea ce se umbresce subt unu sceptru tare de vre-o doue sute de ani, sî, incâtu privesce fundula regiu, se „adapa de cultur’a germana“ de vre-o simpte sute de ani. Aici in Transia aru trebui sa fia florea floriloru din statulu austro-ungurescu. Si cu tóte aceste nu este asta. Sontu vre-o câte-va cetati pre cari ni le-a spalatu sî infrumsetiala câta s’a polutu străinii de pre tempuru absolutismului, sî care deia sine sî prin sine se păru a nu puté face nimica, pentru ca nu le insufletiesce spiritulu de întreprindere. Unic’a cetate, Brasiovulu, care face comerciulu cela mai insemnatu din tóla tier’a, face treburile cele bune sî are de a-si multiumi renumele, româniloru, armeniloru sî jidoviloru, ce invertescu comerciulu celu mare ou orientulu. Asupr’a intregui teritoriului acestui a liberu sî destinatu din secuii de a fi liberu planeza sî astadi unu aera amurtitoriu, n'audi de aci decâtu vaieruri, sî nu vedi decâtu pedeci la totu pasulu in tóte sî intru tóte. Libertate din vechime, „elemente de cultura ® din vechime, situatiune bona, pamentu bunu si totusi sa avemu ocasiune a ne plânge ca este amantiéla, ca nu se face nimic’a spre a puté prosperă birinlu Pentru ca sa ne putemu orienta in acestu unde lucruri trebuie sa aruncamu o privire asupr’a trecutului si sa ne facemu o scena fidela despre cele ce s’au petrecutu in trecutu, de aci vomu puté desnoda nodulu celu gordicu si vomu află naturale situatiunea din diu a de astadi. Sașii de cându s’au astediatu in Transilvani a, in locu de a fi elementu de cultura, au fosta unu elementu, carele s’au insuitu in tóte modurile de a închide tóta bunatatea din pregiorulu loru in ladile sele. Ei prin diplom’a cea dinlaiu ce suflieau a o fi primitu dela regele Andrew II alu Ungariei capela dreptu de a se folosi de câmpurile, de pădurile si de apele româniloru dimpreună cu acesti’a, dara o insuiiutia tenace sî persecutata in decursulu mai multoro secuii tinde seschide pre români deia comproprietate si adrehiază teritoriulu intregu, pre unde suntu ei respânditi, de proprietate eschisiva a loru. Introducerea feudalismului in tiera a datu ocasiunea bine-venita spre a se ajunge acestu scopu. Dela vestita uniune a celoru trei națiuni incepe nu eschidu pre romani numai dela comproprietatea averiloru comunali, ci se insuiescu a-i eschide sî din proprietățile particularie, mai multu, inteleginti’a si industri’a o apasa la unu privilegiu numai pentru sași, deia carea românii se eschidu cu severitate prin legi si suntu faptice eschisi in parte sî astadi, in jumetatea a doua a secolului alu XIX . Libertatea asia dara a fostu falsa precum sî elementulu de cultura a fostu falsu, căci ea n’a fostu unu bunu comunu pentru locuitorii acestui lienutu, ci ea a fostu obedi sî ferecaturi pentru cea mai mare parte de locuitori. Tolulu a fostu croitu dara pentru stagnare, din causa ca domnii privilegieloru s’au indestulitu cu grosimea ce li-au adusu aceste, ceilalti, adeca românii, nu au pututu face nimic’a, fiindu-le acum prin lege sî prin șicane de totu feliulu închisa calea la orisî ce meseria, la ori-ce întreprindere comerciale , românii in interesulu societatiei omenesci, despre tiuindu absurditatea sustienuta in contr’a naturei fundului regescu, se duceau greci, câci numai asta era permisu că sa faca comercialu, la care sasii documentara ca au putiena aplecare. Pecatele trecutului si chiarusi ale presentului au inceputu a se resbuna asupr’a fundului regescu, dă asupr’a tierei. Angostitatea sasonica au trasu tempu indelungatumuri chim zesci pentru fundulu regescu, dara sî pentru tier’a intréga, pentru tiér’a, carea déca nu are in senulu seu direcțiunea acésta egoistica se miscă mai liberu, ’si află mai curendu in digitatiunea naturale, ca Transilvani’a sa devină unu depositu de roanufapturi pentru orientu sî astadi sa incepa a deavolta o viétia comerciale, carea sa nu aiba solia in Europ’a. Sasii n’au facutu sî nu au lasatu pre alții sa faca, sî aftă asta si avemu tristulu aspectu, ca afara de impregiurarea ca tiéra nu are nici o industria mai remarcabile, cu carea sa atraga interesulu altor trebi sî sa aduca ceva viétia in tiéra, productele crude ale româniloru de pre marginea de roedia dî a tierei caletorescu pre pretiuri bagatale afara din tiéra, ca sa vina inapoi sî sa platimu totu noi pentru ele indiecitu, cându ni vinu că manufapturi, sî de alta parte ca tiér’a nóstra sa nu aiba nimic’a de esportatu in nici o parte. Sî acum cându suferimu deja cu totii in urm’a rataciriloru din trecutu, cându aru fi că locuitorimea tienutului acestui’a intrega, sa cânte cum sa indrepteze gresierele de mai înainte cându aru fi, cu cu midila cele ce suntu disponibile sa facemu institute, in cari sa pota invetia generatiunile viitóre cum trebuie apretiuiila tiér’a acést’a sî pusetiunea ei, sî altele ca aceste, sasii ’si bătu capulu, ca pre alte cât mai modernisate, sa tiena in loca ret’a tempului si după potintia sa revoce stari esceptionale favoritóre pentru donati sî pentru ceilalti locuitori nefavoritórie, sa dechlare averea comuna a locuitoriloru din fundulu regescu de proprietate a loru eschisiva. Aici inse, ne apropiemu sa pasimu pre altu teremi, despre care vomu reveni a vorbi cu alta ocasiune. Românii inse, cari au solutu învinge greutatile a siepte secuii, cari au solutu sa se lupte pentru aperarea patriei sî au solutu sa se lupte pentru de ai da acesteia sî ai sustiené artérié de viétia, déca se vedu de nou ameninttati a fi neliberi pre pamêntulu liberu, si in midiloculu elementeloru de cultura eschi si deja acést’a, aru trebui sa nu stea indiferenți la cele ce se planuescu asupra-le. Ei aru trebui sa arate regimului ca particularismulu a ruinatu tiér’a sî până acum sî acel’a continuandu-se aru duce-o la perire. Ei aru trebui de alta parte, ca comercialu cu producte crude sa lu folosésca spre a puté trece in celu cu manufacturi, carele da unu sborn mai viu tuturora intreprinderiloru. Prin miosi’a acést’a aru alungă posomorel’a de deasupr’a tierei, carea ame«inima a fu«« din mosiele si satele nóstre niste morminte spoite^ in curi «mv w^•»« u« >• 011«. Deci devis’a sa fia meserii sî fera meserii sî aceste spriginite de asociari, inlesnitorie de întreprinderi mici sî mari, după cum va cere trebuint’a. *) Vedi sî coresp. „De pre rîp’a drepta a Mure»iului“ din nr. trecuta. Red. Sabiiu 21 Octobre. Din Pest’a a venit o schea ca pentru acoperirea deficitului ce a crescutu de trei ani incace, până la 84 milióne sa se faca oru imprumutu de 100 milióne si ca in privinti’a acesta ministrulu de finance a sî inceputu negocieri cu dóue consortia. Imprumutulu sa vna in piatra in dóue renduri, odata 60 sî apoi 40 milióne. Imprumutulu de 60 mii. sa fia unu împrumutu de rente cu 5 pret. si sa se emită eu 75 pret. inse aslă incâtu regimulu sa capete jumetate din dobând’a ce va câstiga-o consorțiulu preste 76 pret. Imprumutulu aru fi sa se platesca in trei rate sa adleca cea dintâiu in 15 Novembre cu 20 mii. nominalu, a dou’a la finea lui Decembre si a treia la finea lui Februariu a. v. Imprumutulu de 40 milióne sa se emită in hârtie de premii pre lângă unu cursu de 63 pct. avendu regimulu dreptu de a dispune până la finea lui luniu a. v. asupr’a emiterei. — Carnetele sî amortisa limea se platesce cu bancnote. „Pester Lloyd“ nu se afla din isvoru sigura ca afacerea împrumutului preste totu sî ia detaiii este nefundata sî neadeverata. „Pesti Napló“ spune ca in Neoplant’a partisânii lui Miletici, intre carii se afla si unii magi? strati de ai cetaliei, au sparta capulu unui amploiatu de politia anume Vu optici. Deputetiunea regnicolara croata, respective comissiunile ei s’a consultatu in sredinti’a ei cea din urma asupr’a referintiei guvernului croatu fatia cu ministeriulu ungurescu, mai departe asupr’a intrebarei déca pentru representarea Croației in parlamentulu ungurescu suntu a se introduce alegeri directe. Afacerile financiari voru ajunge in dflele cele mai de aprope la desbatere.