Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-11-08 / nr. 90
361,144 fl. erogate 27,041,860 fl.; c) din rescumperarea diecimeloru venite 3,455,258 fl. erogate 2,160,446 fl. d) din detoriele statului venite 40,390,004 fl. erogate pentru amorlisatiune 15,878,589 fl. e) anticipationi pentru drumuri ferate si alte societati 7,743,745 fl . f) erogate pentru diferite provisiuni 6,858,589 fl. Preste tote e de a se substinge din venite sum’a de 77,397,883 fl. din erogate sum’a de 99,456,324 fl. Remimo asia dara venite 197,140,738 fl., erogate 199,257,036 fl. si asia resulta o lipsa de 1,516,297 fl. — Acestu deficitu se inimiltesce prin obligațiunile de despăgubirea urbariale sî prin 6,540,531 fl. pentru difertntie la luarea imprumuturiloru, asiadara cu sum’a de 9.712,229 fl. câtu deficitulu se crea la 11.308.527 fl. Bilantiulu averei areta cu finea anului 1872 pretiulu de 690,772,074 fl. ceea ce in comparalinia cu anulu 1871 face o urcare de 58,405,460 fl.; din contra sarcinele cat la fine a anului 1872 făcu : 488,717,830 fl. ceea ce in comperatione cu 1871 e asemene o urcare de 69.813,988 fl. asia incatul fine a anului 1872 resulta o scădere in avere de 11.308.527 fl. u. a. Procesata lui Bazaine. Siedintt’a de la 24 Octomvre. (Urmare.) Generalulu Coffiniéres este rechiemata dinaintea consiliului spre a controla casele martoriloru precedenți. Generalulu Coffiniéres declara ca in momentulu cându armat’a Rhinului venise spre Metz, domnia o neotarire are corect proiectele statului major. Imperatulu era partisanu alu unei interceri ofensive, si prin urmare era necesaru a se conservă podurile ; eata pentru care cuventu s’a pastratu puntea dela Novéant; cea dintâiu mișcare de retragere se decise la 7 sî sub direcțiunea generalului Cosfmiéres se intreprinse aruncarea a trei serii de punți pre braniele Moselei. In ser’a de 12, ap’a crescu in randa considerabila, punțile sî rampele din apropiere fura innecate, sî mai multe pârli chiarn fara luate circulatiunea nu s’a pututu restabili decâtu in diminetia de 14 sî atunci începu a defila armata. Generalulu nu-’si aduce câtu-si de puteri aminte sa-i fi cerutu capitanulu Bayenval autoritati’a de a arunca in aeru puntea dela Ars. Sî apoi distrugerea acestei punți a fostu nefavorabila pentru ca aru fi genatu mișcările armatei. Generalulu Coffinières se ascunde inderaptulu mareșalului in aceea ce priveste modula de la Pont-à-Mousson. Drepturile unui simplu comandantu de piatra nu se intinda până la ordonarea de operațiuni de acestu feliu. Generalulu nu-si aduce aminte de cererile de distrugere a puntiloru făcute de locuitorii din Novéant. Cându s’a decisu retragerea definitiva spre Verdun, generalulu n'a consultatu pre comandantulu siefu sî n’a atrasa atențiunea sea asupr’a necesitatiei de a distruge punțile. Maresialulu Bazaine a data unu detaliu curiosu asupr’a primelorusele relatiuni cu generalulu Coffin éres. Făcuseră conoscintia intr’unu locu, amendoi fiindu răniți in afacerea de la Mact’a in 1835. Comandantulu Șers, adjutantu aiu generalului Soleille, este oficierulu care a fostu insarcinatu de maresialulu sa arunce in aeru puntea de la Longeville. Maresialulu era neliniscitu si se temea ca germanii sa nu se serve de dens’a spre a impedeca plecarea imperatului care se ducea la Verdim. Martorulu nu scie nimicu despre ceea ce privesce aprovisionarile armatei, na redigiatu nimicu si nici n’a vediutu redigindu se ceva in giuruiu generalului care sa samene cu not’a predata de Soleille maresialulu Bazaine. La 18, generalulu Soleille n’a parasitu pre maresialulu ; se afla cu densulu pre platoulu de la Plappeville. Comandantulu Sers a vediutu pre comandulu Abraham plecându cu 24 desene tramise corpului alu 6-lea si cele patru baterii ale colonelului Montluisant la aceeași destinatiune. Intendentula Wolf inlocuesce la depunere pre comandantulu Serselu narodia ca a fostu trimisu la Verdun spre a aprovisiona piatra Metzului, din Wolf intorsu din Montmedy, s’a dusa sa dea contu despre missiunea maresialului Bazaine. Maresialulu ii dete instrucțiuni relative la aprovisionarea Verdunului. Părea ca totu are intentiunea a se îndrepta spre piatrele dela Nord. Ajunsu la Montmedy, intendentulu Wolf găsi pre subintendentulu Préval. Se ocupară amendoi ca sa strenga aprovisionari întru maresialulu Mac-Mahon, asteptatu le 26 la Moulmedy, sî pentru armata Metzului , dara maresialulu nu ajunsese, sî emisarii pre care ii trimisese intendentulu Wolf la Metz, nu se mai intorsera. Colonelulu Villenoisy, ce face parte din corpulu de geniu, se presinta la baza. Martoralu acest’a fu insarcinatu cu construirea puntiloru de pre Mosella. Prussiana, indoindu-se ca francesii s’aru fi pregatitu sa tréca pre tiermulu dreptu, detera drumulu zagazuriloru Marnei, sî provocare astfel cu o crescere a apeloru cârei’a punțile numai putură resista. D. de Villenoisy n’a cunoscutu directu faptele relative la armistitiulu de dóue ore prelungitu pana la douedie ci sî patru de ore, acordata de generalalulu Coffmières, in urm’a bătăliei de la Borny. Colonelulu crede ca, gratia acestui armistitiu, au pututu germanii sa esecute marsialuloru de flancu in giurulu Metzului, fara de a fi distrusi separatu, corpu cu corpul de armat’a Rhinului. Colonelulu Fay vine sa depună. Elu se afla asasiatu la biuroulu informatiuniloru. La 12, colonelulu fu insarcinatu sa redee taberele armatei de sub Metz. Retragerea fu prescrisa pentru dau’a de 14. Colonelulu Pay recunoscu casele, sî la 16 marsiulu fu opritu de cavaleria lui Fonton, care anunciu presenti’a inamicului. Trasurile de bagaje sî de provisiuni cari urmau colónele fara asiediate pre care. Colonelulu fu insarcinatu in momentulu retragerei spre Plappeville, sa conducă convoiulu prin rîp’a dela Mance, sî scapa din tren s’a fara nici unu accidentu, protegiata de divisiunea Metman. D. de Préval, intendentulu divisiunei II-a militarie, d. Mony asemenea intendentu militeru, vine sa dea informatiuni asupr’a aprovisionariloru pregătite prin ingrijirile loru la piatrele dela Nord. Depunerile loru suntu conforme cu acelea ale intendentului Wolf. Partea tehnica sî administrativa a acestora depuneri, suntu de o prea mare aviditate pentru ca sa le reproducemu aici. Siedintia din 25 Octomvre. Acesta siedintia a fostu consacrata depuneriloru relative la starea aprovisionarei. Colonelulu Vasse-Saint-Ouen a fostu rechiematu. Consiliulu a voitu sa-i puna câteva cessiuni noue relate la depunerea comandantului Sers. Colonelulu n’o pututu afla decâtu ieri ca exista unu ordinu alu maresialului Bazaine prin care intreba despre starea munitiuniloru pre generalulu Soleille in urm’a bătăliei de la Rezonville. Colonelulu n’a participatu la esecutarea sau transmiterea acestui raporta. Elu n’a avutu conoscintia nici de ordinulu trimisu de generalulu Soleille generalului Coffiniéres spre a-i cere 4 baterii de reserva. Depunerea generalului Soleille, cetită intr’o ssedintia [precedenta, necesita tóte aceste cestiuni minutiose, căci martorulu fiindu bolnavu, declaratiunea sea trebuia controlata prin spusele oficieridin statulu majoru alu seu. Raportulu facutu de generalulu Soleille este punctulu asupr’a carui a consiliu su voiesce a se lumina, caci acestu raportu a avutu de consecventia retragerea armatei Rhinului sub forturile Metzului. Comandantulu Sers revine la baza pentru ca sa se studieze declaratiunile sele in unire cu ale colonelului Vasse. In registrulu artileriei, presentatu colonelului, nu se gasesce nici urma din ordinulu presentatu maresialului sa lu subsemne si dietatu de generalulu Soleille, pentru ca, pre trasurile de ambulantie care adusese munitiun', sa se incarce totu munitiuni. Comandantulu persista in afirmatiunea sea ; elu a adusu singuru ordinulu, si nu lu confunda cu epistola adresata de generalulu Soleille generalului Coffiniéres,, prin care reclama cele 4 baterii. Se chiama colonelulu Vasse si i se presinta epistola generalului Soleille catva Coffiniéres. Colonelulu declara ca nici odata acesta epistola fost respectata de statulu-majoru alu artileriei. n’au Comandantulu Sers este asemenea chiematu, i se pune epistola in vedere, elu o recunosce, o scrisa de densulu. Generalulu Jarras revine spre a da consiliului informatiunile ce are despre transportarea muniliuniloru de trasurile de ambulantie. In sér’a de 16, generalulu Jarras a fostu chiematu de maresialulu spre a-i primi ordinile, elu se presinta insocitu de capitanulu Fix, care fu insarcinatu sa aduca epistola relativa la aceste instrucțiuni data de maresialulu. Unu raportu alu maresialului semnatu de generalulu Manoque, dispunea ca trupele sa fia insotite de aprovisiuni pentru 4 dile, si bagagele sa le urme die la jumetatea marsiului calaneloru. Presidentulu intreba deca aceste prescriptiuni au fostu transmise statului-mtjoru. Generalulu Jarras recunosce not’a ce i se prestata, e scli&a de densulu. Ea cuprinde prescriptiuni relative la reconoscerile cailoru si ale puntiloru, prescriptiuni care au fosta esecutate cu rigore. Cele trei dile de provisiuni pre care le purtau ómenii cu densii erau deosebita de cele patru dile reglemantarie sî care aveu sa fia incarcate pre caruite. Tóte aceste ordine au fost transmise. Ceva mai multu, Jarras adauge ca Bazaine i-a dîsu : „Dau ordine corpuriloru 2. 3, 4 si gardei.“ Ceea ce insemna : n’aveti sa ve amestecați. Aprovisionarile aveu sa fie intrunite numai pentru patru zile ; intendentia vise ave sa aduca câtu se potea mai multe. Telegrafulu de campanie ce fusese stabilita sub Metz nu pare sa fi avutu o intrebuinttare asta mare, era adesea intrerupta decâtu unu accidentu, sî in cele din urma nu mai putu servi. Generalulu Jarras nu-si aduce aminte sa fi trimisu de pestpre acesta linie. Reîncepe iernai rendulu intendenților». Intendentulu Lebrun era in specialu insarcinatu sa prepare subsistentiele gardei. Gard’a, cându parași Metzulu ca sa plece spre Verdun, ave provisiuni pentru 4 zile întregi , sî apoi ea se pate aprovisiona lesne. Intendentulu Gayard era atastata la corpulu alu 8-lea. La 14 séri a imparti provisiunile sî incarca cooroiorile sele spre a esecuta ordinile date pentru retragere. Câtu pentru grâu si faina, subsistentiele esistau pentru 12 dile ; altfeliu de provisiuni pentru 14 dile ; presu pentru cinci dile , tutunu si rachiu era pentru o dî. Acestu convoiu compusa din celu putieru 150 trasuri, fu condusu, in tempulu dîleî de 16 până la Briey ; dara la novel’a retragerei armatei francese se retrase prin Conflans spre Metz. Sosindu aprope de Jarny, unu pelefon de ulani lu opri si voi sa lu dea înapoi. Alunei o lua pre câmpu sî ajunse la corpulu alu 4-lea. Intendentulu Gayard assedia atunci convoiulu seu din dereptulu oameniloru dela Croix, sî stătu acolo in totu tempulu bătăliei dela 18. Ceea ce resulta din depunerea intendentului Gayard este ca in totu tempulu deleloru de 16 si 17, calea de la de Briey a fostu cu totulu libera. Intendentulu Gayard este inlocuitu de intendentulu Birouste. Depunerea sea nu varia din asia multu de cea precedenta. Ceea ce a facutu intendentulu Gayard pentru corpulu 4, a facutu su Birouste pentru alu 6-lea. Martorulu Fix, de care vorbea Jarras, in depunerea sea se presinta înaintea consiliului. Acesta a edusu ordinulu maresialului Bazaine catra Coffinières. Era conceputu astfiu : Armat a a sustienutu o lupta, capitanulu Fix ve va da detalii. Generalulu Coffinières ceru căpitanului informatiuni despre starea cailoru. Capitanulu nară generalului ceea ce s’a petrecutu sub ochii sei in tempulu bătăliei, dar a numai avu alte comunicații de facutu. Era sa dea unu cuventu. Credea ca armata francesa era asta de putieri învinsa, era sa dlca generalului 1 Tramsteti din Metz tóte aveti, mâne se va reîncepe batalia. munitiunile ce vara in asemenea circumstantie se pastredin tacerea si capitanulu tăcu. Martorula Becker, capitana din geniu, depane ca a fosta insarcinata la Verdun sa pregatesca pungile spre a înlesni trecerea armatei dintr’unu momentu intr’altulu. Capitanulu raportédia ca, la 17, sosiseră mai multi, comisi viagieri cari aduceu nuvele despre o victorie francesa repurtata in ajunu. La 17, vre-o 60 de gendarm i esiti din ordinulu guvernorului din Verdun intalnira corpuri de ulani sî se incaierara cu densii. La 18, armata francesa asceptata mereu sî nesosinda, companiele de geniu ce se aflau întrunite la Verdun spre a complecta efectivulurmatei Rhinului, fara trimise la Montmedy. Acolo, capitanulu Becker întâlni pre intendentulu Wolf, care se ocupa sa stringa la acestu punctu aprovisionari considerabile. Martorulu a raportata ca imperatorii accepta la Verdun sosirea maresialului si ca se stabilise tabere pentru armata. Maresialulu Bazaine a observatu la acest’a ca intentiunea imperatului era ca armat’a sa nu se bata in retragere, ci sa se îndrepte spre Verdun ; acestu orasiu ave sa serve de punctu de spriginu pentru operațiuni, si arma ave sa manevreze avendu o aripa la Meuse si alta la Moselia.