Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)

1873-10-18 / nr. 84

Telegrium ese de doue ori pre septe i mana: Duminec’a si Joia. — Prenume- I rațiunea se face in Sabiiu la espaditur’a s •orei pre afara la c. r. poște cu bani ’ gata prin scrisori francate, adresate către espeditura. Pretiusu prenumeratiunei penitru Sabiiu este pre anul fl. v. a. car pre o jumetate de anu 3 ■ fl. 50. Pen 1 í.- ■ i Sabiiu, iu 1? 30 Ódomvre 1873. tru celelalte părți ale Transilvaniei s pentru provinciele din Monarhia pre anu anu 8 11. iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâi’a ora cu 7 cr. siculu, pentru a doua ora cu 5 V2 cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V. , cr. v. a. Ar. 84 AANLU XXI I•‘Taafii 8 Tiâir»iii.WȘM. NI, cons. 941 — 1873. Precinstitilorn Părinți protopopi si administratori protopopesci. Inaltula ministeriu reg. ung. de culte sî instrucțiune publica, prin emisulu din 14 Septembre a. c. Nr. 1290 pres. impartasiesce consistoriului uno normativu data de catra inaltulu ministeriu reg. ung. de industria si comerciu cu ordinatiunea dto it Augustu a. c. Nr. 7980/1073 in privintia scutirei de porturu poștale a corespundintieloru autoritatiioru publice administrative in afaceri politice oficiase publico-administrativa adresate la persone private si iarasi in privinl’a corespundintieloru dela persóne sau parli private de natura publico-administrative adresate la autoritati publice administrative sau la organele lor si, prin care se hormedia , ca acele corespundintie sau epistole adresate de câtva autoritati publice la persone private inse in afaceri publice sa se provoda pre copert’a adresei la calcâiuri stânga cu clausul’a : „Ex off.cio in caus’a administrativa, scolastica, statistica.“ Totu asta au seurmedie si personele sau partile private in afaceri oficiose administrative scriindu in acelasi locu pre copert’a adresei clausul’a : „Ex officio la provocarea oficiosa in caus’a administrativa, bisericesca, scolastica etc. scutitu de portulu postale.“ Clausul’a acost’a Bre se fia totudeun’a cubtrasa cu cerus'a roșia sau venala, că respectivele oficie poștale cari au multe afaceri sa nu o treca cu vederea. Epistolele sau corespund intiele neprevediute cu clausul’a susu menționata, fia acelea dein autoritati, adresate câtva persone private sî viceversa nu voru fi scutite de porturi poștale, sî acest’a va cade in sarcin’a acelui ce n’a observatu ordinatiunea din cestiune. De alta parte acei ce voru adusu de acesta ordinatiune se vomu pedepsi cu unii ce cauta a scurta veniturile poștali si finantiari ale statului. Acést’a se aduce la cunoscinti’a Precinstieloru Vóstre, in Cosuri deveninde spre urmare intocm’a. Din siedinic’a consistoriale tienuta la Sabiiu in 5 Oct. 1873 In absenti’a Escelentiei Sele Par, Archiepiscopii si Metropolitu. Ancolau Pope&amp. Archimandritu si Vicariu archiepiscopescu. Sabiiu 17 octomvre. Der geringe Mann, so lange er noch emporsteige, müsse sich einer Partei anschliessen, der vornehme im Genüsse der Macht und des Reichthums bedürfe solcher Krücken nicht mehr. Hist. u. potit. Aufsätze de Treitschke. 1871. Este undusu pana la abusu la unii dintre omenii nostri, ca-’si aroga a fi o partida sî inca nationale sî liberale totu odata. Sî déca cauta cineva mai deaprope afla, ca usulu acest’a abusu se intrebuintieza acolo unde numai de partida sî de nationalismu cu atâtu mai putiemu de liberalisom nu pote fi vorb’a. nnu Românii, in statulu nostro, au fostu din secuii elementu, care a avutu sa se lupte cu alte elemente spre a ajunge la o omogenitate de dreptu ca acelea. Ei prin acést’a au combatutu tocmai divisiunea locuitoriloru unui statu in clase seu partide si pretinsera si pretindu egalitatea. Ei arură eî voiescu că eterogenitatea elementului loru natiunalu sa nu fia nici causa nici sa dea ansa celorolalte elemente de a lu eschide dela impartasîrea drepturiloru de cari se bucura alte elemente. Ei &8ió dara nu au fostu sî nu suntu in pusetiunea de a se imparti in partide pentru de a-si atrage puterea gubernatoria la sine sau de a dicta o forma de constitutionalismu, ci in pusetiunea de lupta compacti pentru unu locu demnu de cetatieni a liberi in organismulu statului in care vietiuiescu. Acést’a fiindu posetiunea româniloru in statele nostru, unica pentru toti, ea aduce cu sine ca un’a sa fia insuinti’autroru, ca déca pole sa fia vorb’a de partide in stătu, atonei un’a sa fa partid’a nostra cea atinsa mai susu. Cum vinu acum unii omeni ca sa nascocésca deosebiri cari nu exista intre români, nu putemu inttelege, decâtu déca admitemu, ca suntu barbati neînsemnati, cari pentru ca sa se sparti spre sine voiescn n se alatura unei partide sî déca partida nu este, atunci sî o imaginez», sî si-o imagineza sonoru, astfel in incâtu sa aiba unu nume frumoși sî unu nume prin care sa seducă mulțimea pre a carei Socoteli voiescu a se inallia. Natiunea nóstra in insoiiitele sele legitime nu are lipsa de astfel iu de cârgi, pre cari sa se radîme numai unuiu sau altulu. Ea are lipsa de barbati, cari, in consciinti’a dreptatiei causei ce apara, lasa totu ce e frase, ce e superfluu, la o parte si cauta a face ce este de lipsa. In staturi parlementarie unde santu diferintie de păreri adeveratu ca suntu si partide, acelea inse se numescu după caracterulu instiiotiei loru, conservative, cându voru sa păstreze cu scumpatate cele eredite dela stramosi până sî in forme, seu dopa caracterulu instiintisi, progressiste, cându se tiene computu de spiritelu tempulii si inainteza cu densulu. Numele de partida natiunale s’a intrebuintiatu mai numai unde o națiune divisata in mai multe staturi are o partida, carea tinde spre unitatea natiunale, cu contrastu la cele ce voru sa * ' traiesca in particulansmu sî separatismu politicu ; sî la noi specialu, care apara interesele elementeloru loru. Amu voi sa seimn déca suntu asladi intre români diferintie de progresisti si conservativi, de nationali sî antinationali ? Sî smu dori ca sa vina cineva sa ne spună ca in ce se cuprinde conservatismulu si antinationalismulu la noi ? Noi nu avemu de conservata nimica, afara dora de starea înapoiata sî deplorabile in carea ne aflamu. Si apoi negă naționalitatea ? cine suntu acei ce voiescu a si După cum cunoscemu noi lucrurile oricâtu ’si va bate cine va capulu, respunsulu la aceste intrebari nu póte fi decâtu ca la noi nu pote fi vorba nici de conservatismu nici de antinationalismu sî ca daca póte fi vre-o deosebire apoi aceea va fi, ca o parte scie ce voiesce sî lucreza in inttelesulu acest’a, féra alta ratacesce imitandu pre alte nationalitati in opusetiuni seci, fara de a soi dă sema ca pentru ce imiteza aceste opusetiuni. Unde lipsescu principiele nu póte fi vorba de partide. Acesta se vede din alergarea cea zadarnica a unor óameni de ei noștri, cându in urmele croaliloru, cându in ale boemiloru, fara de a cugetă ca are ajungerea acestora la egalitate este identica cu a nóstra, fara de a cugeta ca au ei numai scopulu acel’a care ’iu avemu noi, sau pote la ei sa mai fia reservatiunea mentale de a slavisa cu tempo monarchi’a intrega, castigându sî poblicesce majoritatea elementului slavicu ? Dara va dice cine-va ca sî acei ce se numescu pre sine natiunali au principiele loru, pentru ca densii nu voiescu a participă la nimica din cele ce se intempla astecii, asteptându tempurî mai favorabili, cându voru pasi apoi sî densii in acțiune pentru acelasi scopu de care ne fu vorb’a mai susu, caci densii atunci credu ca va fi oportuna a face paști ioru. Dupa parerea nóstra procederea acest’a, déca se pots intui procedare, e mai multu formale, dara nu principiale, ea este o procedere de oportunitate, in esentia inse remâne totu oa si ceeallalta, cu adausulu ca nu se pane in lucrare, sî in casulu acestea nu se póte osebi pre sine pentru asceptarea tempului favorabile, nu se pote osebi dîcemu pre sine sî dice ca este singura natiunale , ba din causa ca ea sa sfiesce de a intra in actione acolo, unde cere fps’a si interesulu natiunalu ca s’aru pote numi cu dreptu cuventu stagnatiunale si antinatiunale. Pentru ca este întrebare deca tempulu ce’lu ascepta sosesce, sî atunci are si va vre-o data in stare de a da valore numirei ce sî o atribuie ? La Iata intemplarea ca nu. Ea se va numi natiunale, fara vise de a face, fara de a esupera pentru nationalitatea sea ceva, decâtu dara de >* o îngropa in noiauulir eveneminteloru, incâtu nici pomenire sa nu mai fa de dens’s. De o astfeliu de partida nationale sa feresca Dolieu pre orice națiune, dara sî pre noi românii, pentru ca o astfeliu de partida este apta numai de a grăbi opunerea nationalitatiei sele. O astfeliu de partida creasa numai nisce imagini de neguri, cari sunt d espuse ori carei sufluri sî cari nu dinedia nici pre tempula câtu vietiuiescu acei ce le înscenez». Cu o astfeiiu de partida noi amu sta astadi precum in privinti’a nationale asia sî bisericesce câ înainte de 1848 fara de nici unu dreptu. Pentru ca acest’a este siguru, ca in articularea bisericiloru natiunale sî santiuuarea statutului nostru organicu nu avemu a o multiami partidei dese natiunale si liberale, ci capului nemuritoriu alucelei adeveratu natiunale, carea n’a parasitu natiunea in nici o impregiurare nici pre unu minutu. Voiesce cineva dara sa nu-si dea in desiertu numele de „nationali“, etonci se ia litoralu din partea sea adeverata, caci déca vomu stărui numai era lângă formalități esterióre, asteptandu până un’a alta intorcerea istoriei, vomu deveni nisce politiei anticutari, cari nu mai au nici o cautare si nici o trecere. Lumea, déca se va mai interesa ei după aceea de noi, nu va face alta decâtu va admiri slăbiciunea si tiermurirea mintiei aceloru ce au condusu sî au fostu conduși cu sî prin astfeiu de doctrine fara de nici unu mediu politica. Gestiunea bancei sî cris’a. Refiesulu celu perniciosu ce s’a avutu cris’a din pia—ti’a Vienei in ver’a trecutu asupr’a afaceriloru comerciali din Ungari’a a facutu ca in sinulu partidei de akiane sa se schimbe părerile ce esistau mai nainte in privinti’a bancei nationale. Din o parte bine informata despre impregiurarile din Ungari’a se semnalisedia, ca in Ungari’a suntuamenii de influintia resoluti a deslega cessiunea bancei fara amanare. Nici unu membrii din partid’a lui Deak nu mai cutodia a se intrepune pentru banc’a nationale austriaca. Indata după incheiarea împrumutului in Londona, si despre acest’a au sositu la Pest’a soiri favorabile voru pasi in Ungari’a si crearea unei bance nationale unguresci. In casa de lipsa Kerkapolyi se va retrage din ministeriu séu va lua altu resortu. Pre scurtu, in Pest’a suntu ómenii decisi in ceslianea bancei a nu mai intră in negotieri cu Vien’a. Parola partidei lui Deák este acum : independinlia de banc’a natiunale din Vien’a sî de coregensi’a dlui de Pretis, ministrului de financie austriacu. — Despre imprumutu scrie „Reform,, ca grupa institutului de credite a împrumutata regimului siese sau cinci milione. Totu in privinti’a împrumutului se scrie la „Reform“ ca atâtu in Berlinu câtu sî in Loudona s’a făcutu regimului ang. oferte bune. Scriea respundiri despre retragerea ministrului de externe alu României, Basiliu Boierescu, se dovedesce acum ca neîntemeiata. Din Roma se scrie ca la 21 Oct. cat n. s’a inceputu luarea in possessiune a monastiriloru de catra delegații comissiunei scundatóre a bunuriloru monastiresci sî bisericesci. Cându s’a adusa