Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)

1873-11-22 / nr. 94

Telegrafulu ese de­ done ori pre septe­­mana: Duminec’a si’ Joi’a. — Prenume­­ratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pen­tru Sabiiu este pre anu 7 îl. v. a. car­or pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen­ Sabiiu, in 22 Novembre (4 Dec.) 1873. tra celelalte patrti ale Transilvaniei s pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iéra pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri sireine pre anu 12 ’­, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâi’a 1 óra cu 7 cr. siruri, pentru a dou­a ora cu 5 Vj cr. si pentru a trei’a repetire cuä kcr. V, a. IVr. 94 ANULU X­I. Festivitatea nnbilentui. S­a­b­i­i­u 2 Deo. (20 Nov.) 1873. Marii, diu’a nnbileului dela soirea Maj. Sele Imperatului si Regelui Francisco Iosifu I. pre trorin, j a fosta si in Sabiiu o­ci de serbatória. Încă in diu­ a , premergătorii­, Luni, a iluminata tinerimea româna pedagogica-teologica seminariului gr. or. Din par­tea militaria s’a inceputu festivitatea cu o retragere mare cu musica, Marti dimineti’a, in facu­turn dilei, afara din cetste, artileri’a din locu a datu 101 salve de tunuri, in cetate pre stradele principali a fostu music­a militaria si mai tarziu aervitiu ddicescu in tote bisericile. In biseric’a gr. or. din cetate s’a celebrata s. liturgia sub pontificarea Pre on. ases. cons. Petru B­a­d­i­l­a , ca celu unui betrânu ases. consistoriale. Dupe amedi a fostu imn banchetu de oficieri cu oca­­siunea cârtii la toastul» pentru Majest­­iera si s a data salve de tunuri. Militi’a serbezu dóve dile sî gagarimea primesce léfa dupla. Sabiiu 21 Novembre. La observarea nóstra făcută telegramului dvin Axentie Severu, „Gazet­a Transilvaniei ® dice intre alte, ca desaprobeza oraculosele nóstre imputări si ni face întrebarea, ca altfel in corn si prin cine se potu representa mai cu solemnitate devotamentele sî felicitările omagiale ale unei na­țiuni, care n’are corpu representativu ? O persóna bisericésca ? sî afla mai departe pre calea retacita pre carea a pornitu din causa ca n’a cetitu cu aten­țiune cele scrise de noi, si din causa ca observă­rile apoi s’au facutu, avendu înainte p­r­e­j­u­de­li­e­r­e asupr’a nóstra, na iise cele dise de noi. Noi sost­enemu observarea nóstra la telegra­­mulu dlui Axentie, nu pentru ca amu mai pute în­dreptă ce­va, ci că pre venitoriu la asemenea opa­­siuni sa nu ne mai espunemu st­risului altoru omeni. Se publicase deja ca unde si cându se pri­­mescu deputatiunile de felicitare. Pentru noi cari ne tienemu acum de tierile corónei unguresci eră diu­a de 28 sî 29 Novembre destinata de a duce felicitări, si toti omenii seriosi s’a trezitu mai îna­inte, st au pregătitu adrese sî deputation­ pre dîsele de mai susu. Acum v ne din Axentie cu telegra­­m’a in 27 sî convoca adunare pre 30, va se­dica după espirarea terminului pentru felicitări. Nu eramu in totu dreptulu sa dîcemu : „Pie tardîu !” ? Dara sa admitemu, ceea ce dealmintreu nu se póte admite, ca sa puteau adună barbatii inteligm­­tiei nóstre natiunale spre a delibera o adresa de felicitare. Vine in­trebarea, ca a fostu cine­va pre­­gatitu de a veni baremu ca unu proiectil de adresa in adunare, care sa se pota luă numai decâtu in desbatere ? Despre acest’a nici vorba n'a fostu ni­­cairi si suntemu siguri ca de proiectu nici vorba n a pututu fi. Apoi din vre-o câte­va acte făcute cu grab’a, sau la dictamenulu momentului, scimu câtu de neisprăvite esira acele, sî află si acum, noua, de o adresa improvisata ni eră tema, pentru ca numai laude si felösc natiunali nu puteamu se­ceră după dens’a. Care româna cu mintea la locu, se intielege, va dice ca situatiunea politica de astadi nu e asta de seriosa, de critica amu pute dice, incatu o adresa chiaru sa fia in prim’a linia unu actu, in care sa se oglindeze tóta situatiunea nóstra nationale poli­tica in statu ? Intrebamu pre ori sî cine, ca astă ce­va se face până bati in palmi, sau se scutura din maneca ? De aceea, noi după ce ne-amu espresu indig­­natiunea asupr’a aceloru „conducetoriu, cari cându na trebuie vorbescu, iéra acum tacu că mormintele, amu diso, ca si dlu Axentie s’a trezitu pré tardîu, va se­dîca, a asteptalu pré îndelunga vocea condu­­cetoriloru. Si ne este «siă ? Cumca cu ocasiunea acést’a ne reprezenteza pre noi românii clerulu séu biseric’a singura, dara nu o persóna bisericésca, este fapta si sa ne para bine ca avemu ban­ mu o biserica a nóstra, a româ­nilor­], unde totusi ne mai putemu adumbri, caci altcum amu fi stersi cu totulu din cartea celoru vii* Ne plângemu si ne aruncaui d-vóstra dela Ga­zeta, ca noi nu avemu representantie naționali poli­tice. Cine e de vina ? De sigurii ca iéra numai un­­gurii si póte si sagii, caci noi românii suntemu nu­mai sufletu de angeri. Dara sciti ca noi amu avuta ana comitetu na­ționalii, alesu de congresele nóstre natiunale politice? Ce bine era cându aces institutiune se conservă, cându ca de noi pentru noi se spriginea, că sa ne fa acea ce ne-a fostu până cându românii erau respectat­ susu la tronu si josu de națiunile conlo­­cuitorie. Dara fiindu ca pres­edintii erau persóne cu o pusetiune, din carea sciindu-se folosi de ea putea impune in folosulu natiunei române, a-ti isbitu atât’a in elu, ba a-ti isbutitu a pune si pre unu preșe­dinte sa isbesca intr’ensulu, dicendu ca cu in arti­­cularea nationei rom. de a patr­a națiune in diet’s din Sabiiu nu ne mai trebuie comiletu naliunale, — până s’ati derimatu. V’ati facutu d-vóstia unulu in adu­­narea dela Mercurea fara de Archierei, si câtu ati avuta coragiulu ala sastiene ? O hart­ia dela com­i­­sariulu tierei de atunci, si a fosta de ejunsu că sa nu mai fia pomenire de densulu. Si apoi cându mai tardiu s'a vediuto iéra si necessitatea unui astfeliu de comitetu sî cându uru venerabile betrânu I­. Sea dlu Pavela Dune ’a de Sajo, cu mai multi români de inima, a vrutu sa redobandimu comitetulu natiunale, cându Escel. Sea repausalule Metropolitu Andrei» se decblarase, ca pre lângă tóte ca starea sanatatiei sele Iu im­­pedeca, in interesulu causei natiunale este aple­­catu a se pune in fruntea natiunei si a rede­­stepta si pre comitetulu nostru împreuna cu coleg’a seu Escel. Sea Metr. 1. V­a­n­c­e­a , a-ti nueste­­siogita atât­a, până cânda din tóta întreprinderea au remasu nimic’a. Sî noi suntemu siguri ca metro­­politii amendoi, cu tote ca ala nostru era bolnavu, inse pentru multele sele fapte mari cu destula in­­fluintia, — esuperau celu putieru atât’a, câtu sa no trebuie, că de câte ori avemu ce­va trebuintia sa ne adunăm» pre ulitie, espusi tuturoru evenemin­­teloru, sa facem­u baremu o adresa. „La noi e putredu marulu ® a­dîsu Muresianu, adeveratulu românu, poetu si martira alu românis­mului, la noi cestiunile personali impedeca pre cele natiunali, la noi suntu multi incredinti in sine, cari ’si atribuie puteri uriasie politice, dara nu sciu nici ce va se duca politic’a, la noi voru sa­ra toti generali nimenea inse gregariu — si acést­a baremu de amu recunosce-o odata. Atunci amu avé cela putienu sperant­a ca ne vomu îndreptă. Epistola deschisa catra din Babesia si consortii lui din Sabiia. (Urmare.) Primulu atleta in acestu bombardamentu „nobilu ® ai fostu dta die Bobesiu, cându ai indrasnitu in con­­sistoriulu metropolitanu din 9—10 luliu 1873 a face propunerea in acestu sensu , consistoriulu me­­trop. se decidă : „ca luandu-se nolitie despre cotele de mai înainte, cu indignaliune au vediutu in acela consistoriu ilegalitățile ce s’au comisu sub presie­­dinti’a lui Siagun­ a, si pentru a se ingradi de ori ce responsabilitate (?) nu póte esculă acelea ile­galități fara numai cu morbulu celu indelungatu alu lui Siagun’a, ce iau stabilu poterile, si cu negii— gintia din partea barbatiloru din giorulu­lui ®, ceea ce — totusi nu ti-o au pututu primi nici prietenii d-taie. Avendu onore a fi secretariu acelui con­sistoriu, te­amu audîtu, (vedi sî „Tel. Rom.® din 26/8 1873 din’a congresului electoralu, in foisióra). Si ce motive ai aretari (baremu pre falsa) pentru acea propunere ? Cele mai ponderase au fostu t ea in consis­­toriele metropolitane din 1871 si 1872 saru fi adusu sentintte nedrepte asupr’a unui preot­ din Ungari­a resp. saru a violatu drepturi de particu­lari, cum dice si corespondintele d-sale din Tran­­silvani­a. Până cându nu ve­ti aduce motive juridice, nu ve va crede nimenea. Daru deci vre-unu particolario s’au simtitu nei ndreptatitu cu vre-o sentintia (nici unu tribunalu din­ lume nu va fi infalibilu) apoi lege avemu, după carea pre care ordinaria i sta in voia de a se servi de multe remedii de dreptu, spre reînnoirea pro­cesului,­­ cari principii tocmai Siagun­a le-au depusu in Comp.­sea de dreptulu canonica §. 481. Deci d­v. mai bine a-ti fi facutu, deaa pre atari pre­­tensivi neindreptatiti sa-ti­­ indrumatu la calea legei, déca veti facutu advocații loru, decâtu sa strigați surd a prin jurnale, ca s­au „violatu drepturi de ale particularilor” etc.” Altu motivu mai mai adusa, ca in consisto­­riulu metrop. din 1872 Siagnn’a nu v’an chseroatu pre membrii cei ce resiecteati in Pest’a sî alte de­părtate locuri. Nu se in deca v’an chiematu séu nu. Pote ca ve­ti 9 fostu la Bucuresci pre atunci, tre­­ceri dn pre dinaintea usiei lui Siagin’a, fără sa­ lu aflați demnu de o „buna dimineti’a”. Dara atât­a sciu ca cu actele aceloru consis­­torie sa póte dovedi, ca unii din chiemati inca din 1871 si-au osensatu nepotinti’a de a veni din caps’a speseloru, cari nu aveau de unde le plati. Siagun’a deci au cunoscuta seroci’a nóstra si lipsele cele mari ale bisericii. Din tacsele incurse pentru deliberate la consistoriulu metropolitanu, Sia­gnn’a au pusu basa unui fundistoru, ce eră sa cresca, sî cu ori ce greutate totusi au midilocitu, cu baremu odata in anu sa se adune consistoriulu metrop. cu barbati, ce nu ceru plata, sî a se de­cide acolo căușele cu ajutoriulu lui Ddicu si după lege. Câci déca aru 9 asteptatu după d­v. cari cereau­ plata, nici in alu doilea anu nu s’aru mai fi pututu stringe consistoriulu metrop. si căușele faceau balta spre dauu­ a particularism. Ei­­ scu ce isprava a­ui facutu d­v. dupa mar­tea lui Siaguu’a ? Bata ce 1 In prim’a siedintia ordinaria v’ati facutu diurne de câte 4 fl. v. a. de siedintia din tacsele delibe­­rateloru — prin cari Siagun’a a pusu bas’a unui fondu pre viitoriu. — La acelea facse (dela vre-o 15—16 procese) de­sigura nu vora ajunge si apoi ce ve-li face ? — Siagun’a crutiu denariulu la inceputu, că sa avemu fonda in viitoriu. Siagun’a pentru crutiare chiaru si la consistoriulu archidiecesanu (ce mai are fonduri in administratiune), unde sunto de 100 ori mai multe afaceri, au împreunată d. e. postata de escalu si defensoru intr’un’a, cu o sarcina des­tula de mare. Iéra d-v. in consistoriulu metropo­litana ar fi impartita acestea posturi la doue per­sone. Ei, de unde ve ve­ti plați diurnele de susu ? Ore nu dura sî din cele 50 mii, asecarate de Sia­gun’a pre casatu mortiei pentru dóue in9inu­ande episcopii, cari bani­i cereți dela consistoriulu archidiecesanu acum, fara sa aveti cassa, buraui sî nici dreptu după Stat. org. §. 168, caci acelea nu suptu fondurile metropolii „că atari”. Dupa ce a­ti cadiatu cu primele atacuri contra lui Siegun’a, v'ati acatiatu de „Telegrafulu Ro­­manu ® sî l’ati sbiciuitu ea pre­o treantia, pentru ca s’au cutediatu a scrie ce­va despre alegerea noului Metropolitu. Si nu ve vedeti acum pecatele d-v., cari astadi fatia de alegerea Episcopului la Aradu scrieți și recomandați candidați pre întrecute

Next