Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-11-22 / nr. 94
Telegrafulu ese de done ori pre septemana: Duminec’a si’ Joi’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 îl. v. a. caror pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu, in 22 Novembre (4 Dec.) 1873. tra celelalte patrti ale Transilvaniei s pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iéra pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri sireine pre anu 12 ’, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâi’a 1 óra cu 7 cr. siruri, pentru a doua ora cu 5 Vj cr. si pentru a trei’a repetire cuä kcr. V, a. IVr. 94 ANULU XI. Festivitatea nnbilentui. Sabiiu 2 Deo. (20 Nov.) 1873. Marii, diu’a nnbileului dela soirea Maj. Sele Imperatului si Regelui Francisco Iosifu I. pre trorin, j a fosta si in Sabiiu oci de serbatória. Încă in diu a , premergătorii, Luni, a iluminata tinerimea româna pedagogica-teologica seminariului gr. or. Din partea militaria s’a inceputu festivitatea cu o retragere mare cu musica, Marti dimineti’a, in facuturn dilei, afara din cetste, artileri’a din locu a datu 101 salve de tunuri, in cetate pre stradele principali a fostu musica militaria si mai tarziu aervitiu ddicescu in tote bisericile. In biseric’a gr. or. din cetate s’a celebrata s. liturgia sub pontificarea Pre on. ases. cons. Petru Badila , ca celu unui betrânu ases. consistoriale. Dupe amedi a fostu imn banchetu de oficieri cu ocasiunea cârtii la toastul» pentru Majestiera si s a data salve de tunuri. Militi’a serbezu dóve dile sî gagarimea primesce léfa dupla. Sabiiu 21 Novembre. La observarea nóstra făcută telegramului dvin Axentie Severu, „Gazeta Transilvaniei ® dice intre alte, ca desaprobeza oraculosele nóstre imputări si ni face întrebarea, ca altfel in corn si prin cine se potu representa mai cu solemnitate devotamentele sî felicitările omagiale ale unei națiuni, care n’are corpu representativu ? O persóna bisericésca ? sî afla mai departe pre calea retacita pre carea a pornitu din causa ca n’a cetitu cu atențiune cele scrise de noi, si din causa ca observările apoi s’au facutu, avendu înainte prejudeliere asupr’a nóstra, na iise cele dise de noi. Noi sostenemu observarea nóstra la telegramulu dlui Axentie, nu pentru ca amu mai pute îndreptă ceva, ci că pre venitoriu la asemenea opasiuni sa nu ne mai espunemu strisului altoru omeni. Se publicase deja ca unde si cându se primescu deputatiunile de felicitare. Pentru noi cari ne tienemu acum de tierile corónei unguresci eră diua de 28 sî 29 Novembre destinata de a duce felicitări, si toti omenii seriosi s’a trezitu mai înainte, st au pregătitu adrese sî deputation pre dîsele de mai susu. Acum v ne din Axentie cu telegram’a in 27 sî convoca adunare pre 30, va sedica după espirarea terminului pentru felicitări. Nu eramu in totu dreptulu sa dîcemu : „Pie tardîu !” ? Dara sa admitemu, ceea ce dealmintreu nu se póte admite, ca sa puteau adună barbatii inteligmtiei nóstre natiunale spre a delibera o adresa de felicitare. Vine intrebarea, ca a fostu cineva pregatitu de a veni baremu ca unu proiectil de adresa in adunare, care sa se pota luă numai decâtu in desbatere ? Despre acest’a nici vorba n'a fostu nicairi si suntemu siguri ca de proiectu nici vorba n a pututu fi. Apoi din vre-o câteva acte făcute cu grab’a, sau la dictamenulu momentului, scimu câtu de neisprăvite esira acele, sî află si acum, noua, de o adresa improvisata ni eră tema, pentru ca numai laude si felösc natiunali nu puteamu seceră după dens’a. Care româna cu mintea la locu, se intielege, va dice ca situatiunea politica de astadi nu e asta de seriosa, de critica amu pute dice, incatu o adresa chiaru sa fia in prim’a linia unu actu, in care sa se oglindeze tóta situatiunea nóstra nationale politica in statu ? Intrebamu pre ori sî cine, ca astă ceva se face până bati in palmi, sau se scutura din maneca ? De aceea, noi după ce ne-amu espresu indignatiunea asupr’a aceloru „conducetoriu, cari cându na trebuie vorbescu, iéra acum tacu că mormintele, amu diso, ca si dlu Axentie s’a trezitu pré tardîu, va sedîca, a asteptalu pré îndelunga vocea conducetoriloru. Si ne este «siă ? Cumca cu ocasiunea acést’a ne reprezenteza pre noi românii clerulu séu biseric’a singura, dara nu o persóna bisericésca, este fapta si sa ne para bine ca avemu ban mu o biserica a nóstra, a românilor], unde totusi ne mai putemu adumbri, caci altcum amu fi stersi cu totulu din cartea celoru vii* Ne plângemu si ne aruncaui d-vóstra dela Gazeta, ca noi nu avemu representantie naționali politice. Cine e de vina ? De sigurii ca iéra numai ungurii si póte si sagii, caci noi românii suntemu numai sufletu de angeri. Dara sciti ca noi amu avuta ana comitetu naționalii, alesu de congresele nóstre natiunale politice? Ce bine era cându aces institutiune se conservă, cându ca de noi pentru noi se spriginea, că sa ne fa acea ce ne-a fostu până cându românii erau respectat susu la tronu si josu de națiunile conlocuitorie. Dara fiindu ca presedintii erau persóne cu o pusetiune, din carea sciindu-se folosi de ea putea impune in folosulu natiunei române, a-ti isbitu atât’a in elu, ba a-ti isbutitu a pune si pre unu președinte sa isbesca intr’ensulu, dicendu ca cu in articularea nationei rom. de a patra națiune in diet’s din Sabiiu nu ne mai trebuie comiletu naliunale, — până s’ati derimatu. V’ati facutu d-vóstia unulu in adunarea dela Mercurea fara de Archierei, si câtu ati avuta coragiulu ala sastiene ? O hartia dela comisariulu tierei de atunci, si a fosta de ejunsu că sa nu mai fia pomenire de densulu. Si apoi cându mai tardiu s'a vediuto iéra si necessitatea unui astfeliu de comitetu sî cându uru venerabile betrânu I. Sea dlu Pavela Dune ’a de Sajo, cu mai multi români de inima, a vrutu sa redobandimu comitetulu natiunale, cându Escel. Sea repausalule Metropolitu Andrei» se decblarase, ca pre lângă tóte ca starea sanatatiei sele Iu impedeca, in interesulu causei natiunale este aplecatu a se pune in fruntea natiunei si a redestepta si pre comitetulu nostru împreuna cu coleg’a seu Escel. Sea Metr. 1. Vancea , a-ti nuestesiogita atâta, până cânda din tóta întreprinderea au remasu nimic’a. Sî noi suntemu siguri ca metropolitii amendoi, cu tote ca ala nostru era bolnavu, inse pentru multele sele fapte mari cu destula influintia, — esuperau celu putieru atât’a, câtu sa no trebuie, că de câte ori avemu ceva trebuintia sa ne adunăm» pre ulitie, espusi tuturoru eveneminteloru, sa facemu baremu o adresa. „La noi e putredu marulu ® adîsu Muresianu, adeveratulu românu, poetu si martira alu românismului, la noi cestiunile personali impedeca pre cele natiunali, la noi suntu multi incredinti in sine, cari ’si atribuie puteri uriasie politice, dara nu sciu nici ce va se duca politic’a, la noi voru sara toti generali nimenea inse gregariu — si acésta baremu de amu recunosce-o odata. Atunci amu avé cela putienu speranta ca ne vomu îndreptă. Epistola deschisa catra din Babesia si consortii lui din Sabiia. (Urmare.) Primulu atleta in acestu bombardamentu „nobilu ® ai fostu dta die Bobesiu, cându ai indrasnitu in consistoriulu metropolitanu din 9—10 luliu 1873 a face propunerea in acestu sensu , consistoriulu metrop. se decidă : „ca luandu-se nolitie despre cotele de mai înainte, cu indignaliune au vediutu in acela consistoriu ilegalitățile ce s’au comisu sub presiedinti’a lui Siagun a, si pentru a se ingradi de ori ce responsabilitate (?) nu póte esculă acelea ilegalități fara numai cu morbulu celu indelungatu alu lui Siagun’a, ce iau stabilu poterile, si cu negii— gintia din partea barbatiloru din giorulului ®, ceea ce — totusi nu ti-o au pututu primi nici prietenii d-taie. Avendu onore a fi secretariu acelui consistoriu, teamu audîtu, (vedi sî „Tel. Rom.® din 26/8 1873 din’a congresului electoralu, in foisióra). Si ce motive ai aretari (baremu pre falsa) pentru acea propunere ? Cele mai ponderase au fostu t ea in consistoriele metropolitane din 1871 si 1872 saru fi adusu sentintte nedrepte asupr’a unui preot din Ungaria resp. saru a violatu drepturi de particulari, cum dice si corespondintele d-sale din Transilvania. Până cându nu veti aduce motive juridice, nu ve va crede nimenea. Daru deci vre-unu particolario s’au simtitu nei ndreptatitu cu vre-o sentintia (nici unu tribunalu din lume nu va fi infalibilu) apoi lege avemu, după carea pre care ordinaria i sta in voia de a se servi de multe remedii de dreptu, spre reînnoirea procesului, cari principii tocmai Siaguna le-au depusu in Comp.sea de dreptulu canonica §. 481. Deci dv. mai bine a-ti fi facutu, deaa pre atari pretensivi neindreptatiti sa-ti indrumatu la calea legei, déca veti facutu advocații loru, decâtu sa strigați surd a prin jurnale, ca sau „violatu drepturi de ale particularilor” etc.” Altu motivu mai mai adusa, ca in consistoriulu metrop. din 1872 Siagnn’a nu v’an chseroatu pre membrii cei ce resiecteati in Pest’a sî alte depărtate locuri. Nu se in deca v’an chiematu séu nu. Pote ca veti 9 fostu la Bucuresci pre atunci, treceri dn pre dinaintea usiei lui Siagin’a, fără sa lu aflați demnu de o „buna dimineti’a”. Dara atâta sciu ca cu actele aceloru consistorie sa póte dovedi, ca unii din chiemati inca din 1871 si-au osensatu nepotinti’a de a veni din caps’a speseloru, cari nu aveau de unde le plati. Siagun’a deci au cunoscuta seroci’a nóstra si lipsele cele mari ale bisericii. Din tacsele incurse pentru deliberate la consistoriulu metropolitanu, Siagnn’a au pusu basa unui fundistoru, ce eră sa cresca, sî cu ori ce greutate totusi au midilocitu, cu baremu odata in anu sa se adune consistoriulu metrop. cu barbati, ce nu ceru plata, sî a se decide acolo căușele cu ajutoriulu lui Ddicu si după lege. Câci déca aru 9 asteptatu după dv. cari cereau plata, nici in alu doilea anu nu s’aru mai fi pututu stringe consistoriulu metrop. si căușele faceau balta spre dauu a particularism. Ei scu ce isprava aui facutu dv. dupa martea lui Siaguu’a ? Bata ce 1 In prim’a siedintia ordinaria v’ati facutu diurne de câte 4 fl. v. a. de siedintia din tacsele deliberateloru — prin cari Siagun’a a pusu bas’a unui fondu pre viitoriu. — La acelea facse (dela vre-o 15—16 procese) desigura nu vora ajunge si apoi ce ve-li face ? — Siagun’a crutiu denariulu la inceputu, că sa avemu fonda in viitoriu. Siagun’a pentru crutiare chiaru si la consistoriulu archidiecesanu (ce mai are fonduri in administratiune), unde sunto de 100 ori mai multe afaceri, au împreunată d. e. postata de escalu si defensoru intr’un’a, cu o sarcina destula de mare. Iéra d-v. in consistoriulu metropolitana ar fi impartita acestea posturi la doue persone. Ei, de unde ve veti plați diurnele de susu ? Ore nu dura sî din cele 50 mii, asecarate de Siagun’a pre casatu mortiei pentru dóue in9inuande episcopii, cari banii cereți dela consistoriulu archidiecesanu acum, fara sa aveti cassa, buraui sî nici dreptu după Stat. org. §. 168, caci acelea nu suptu fondurile metropolii „că atari”. Dupa ce ati cadiatu cu primele atacuri contra lui Siegun’a, v'ati acatiatu de „Telegrafulu Romanu ® sî l’ati sbiciuitu ea preo treantia, pentru ca s’au cutediatu a scrie ceva despre alegerea noului Metropolitu. Si nu ve vedeti acum pecatele d-v., cari astadi fatia de alegerea Episcopului la Aradu scrieți și recomandați candidați pre întrecute