Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-09-12 / nr. 72
Telegrafulu ese de dóue ori pre septemana:] Duminec’a si Joi’a. — Prenumeratiunnea se face in Sabinu la espeditur’a foieij pre afara laț c. r. poate cu bani *at’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumera 1tiunei pentru Sabinu este pre aim 7 il. v. a. I ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pent Xr. 72, AXIJLÜ XXII. Sabiiu in 1224 Septembre 1874. tra celelalte pfirt ale Transilvaniei sî pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 6 fl.iera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Centru princ. si tieri streine pre anu 12, anu 6 fl. inseratele se platescn pentru intâia ora cu 7 cr. siculu, pentru a doua ora cu 5 ', cr. si pentru a trei’a repetire cu 3'/a cr. v. a. Nr. 2290 scol. Catra Părinții Protopopi si Administratori protopopesci ca Inspectori districtuali de scoli. Fiindu ca se apropia 1 Octobre st. y. 1874 cându are a se incepe inventamentulu in tóte scólele nóstre confessionali, pentru aceea a aflatu consistoriulu nostru archidiecesanu a resuscita si a readuce din nou la cunoscintia ordinatiunea Consistoriale din 13 Septembre 1873 Nr. 1711, precum si cea din 19 Ianuariu 1874 Nr. 2379 1873 facendu-se de cea mai strensa datoria a avea acestea ordinatiuni in înaintea ochiloru, a urma in tocm’a si a stărui cu tóte medilócele, ca delaturându-se tóte pedecile tóte defectele inventamentulu sa prospereche. Sabiiu din siedinti’a consistoriale tienuta in C Sept. 1874. Nicolau Popea, Archimandritu sî Vie. A Eppescu. Aradu 22 Septemvre. Eri sér’a la h1î ore a sositu Maj. Sea Regele aici. La gara a fostu intempinatu de generalitate, de deputatiunile cleruriloru, comitatului si cetatiei. După ce a trecutu Maj. Sea compani’a de onore in revista a primitu omagiere cetatiei prin primariulu Vörös. Sosindu Maj. Sea in localulu preparatu de primire, in casele comitatului se presentara numai decâtu deputatiunea comit. Aradului si Temisiórei, representantii cleruriloru. La 7 ore a fostu masa de 72 persóne. In acel’asi tempu s’a inceputu iluminatiunea cea splendida si mai târziu conducturu de 1000 de sacle. Cetatea este decorata cu flamuri. Archidieces’a a fostu representata in deputatiunea clerului gr. or. prin P. Archimandritu Nicolau Pope ’a. Sabiiu in 23 Septemvre. Eri a fostu adunarea generale a scaunului Sabiiului, una din cele mai bine cercetate de cându ne aducemu minte. Numerulu obiecteloru puse la ordinea dîlei au fostu putiene, putemu dice, ca a fostu numai unulu sî adeca rescriptulu ministeriale in cestiunea arendarei municipieloru. Fiinduca adunarea a fostu alesa acum de nou, asia mai intâiu a trebuitu sa se verifice membrii ei. După descinderea adunarei a urmatu asia dura verificarea mai intâiu. Indata la verificare, s’a aratatu ca in adunare exista doue partide marcate, pre cari le putemu numi pre cea a sasiloru sî cea a româniloru. Majoritatea, multiumita interpretatiunei statutului provisoriu, o făcu sasii, pentru ca densii, concurgă cu atâti deputați din cetatea Sabiiului, câți da municipiulu scaunulu intregu. Majoritatea s’a si folositu de puterea ei, câci fara de nici o consideratiune la reflessiunile minoritatiei se declara contra verificarei membriloru aleși : El. Macelariu, Iuliu Bardosi si Basil. Petri, sub cuventu ca acești nu suntu alegatori in scaunu.. După o desbatere scurta, in carea de o parte se arata ca respectivii ca alegatori, nu inttelesu mai largu, au dreptulu electoralii passivu oriunde in tiera, fara de ceealalta se sustiene ca alegatorii sa esercite dze dreptulu acest’a in scaunu pentru ca sa se póta bucura de dreptulu passivu de alegere, — se indicia pertractarea obiectului cu resultatulu de mai susu cu aceea ca deputatulu Bologea care le spriginise propunerea ca sa se rifice membrii deficultati, insinua votu separatu. După aceste se propune din partea presidiului alegerea comissiunei carea se si intempla, înainte de a trece mai departe la provocarea presidiului, membrii cei noi aleși depunu juramentulu, fia-care in limb’a sea materna. In fine vine la desbatere obiectulu celu mai insemnatu, rescriptulu ministerialu in cestiunea arendarei municipieloru. Acestu rescriptu arata, ca la arendare procede regimulu după potinti’a cercuriloru de a tiene oficialii loru din 10 °/o de dare, date de stătu spre scopulu acest’a, la ce se mai póte adauge 0 repartitiune de alte 10 °/C. Déca cu aceste modalități nu se póte sustienó unu cercu atunci se imparte la alte. Specialii la scaunulu Sabirului se face prin rescriptu întrebarea, déca este scaunulu aplecatu a se impreuna cu scaunulu Nocrichiului, Mercurei, Sebesiului, cu unele comune din comitatele Albei superióre si inferiore si cu orasiulu Ognia. Abia a fostu terminata cetirea rescriptului si deputatulu Bruckner ia cuventulu spre a face propunerea ca rescriptulu ministerialu sa se ia numai decâtu in desbatere meritoria, la care densulu a si pregatitu unu respunsu, care crede ca va fi acceptatu de intréga adunare. Dr. Bacuciu propune transpunerea rescriptului comissiunei alese din sinulu adunarei spre desbatere seriosa si referire la tempulu seu si ’si baseza propunerea pref. 4 alu regulamentului de afaceri, după care tóte cestiunile momentóse au a se desbate mai intâiu de comitetu. Propunerea cea dintâiu e spriginita de dep. Schneider, Czekelius si Klein, cea de a dou’a de dep. Békési, Schreiber si Bolog ’a. Propunerile se punu la votu. Mai intâiu a deputatului Racuciu, inse nefiindu certitudinea destulu de mare, déca prin sculare s’a votatu pentru scu contr’a, se cere votare nominale. Resultatulu votarei acestei’a a fostu respingerea propunerei lui Dr. Racuciu. Urmeza insinuarea unui alu doilea votu separatu din partea Drului Racuciu. Trebuia sa amintimu ca dep. Maiméra facuta mai nainte o propunere conditionata sî adeca, daca se va vede ca propunerea lui Bruckner nu póte ajunge unanimitate atunci sa se dea rescriptulu si propunerea lui Bruckner comitetului, pentru ca aru dori, ca nu celu dintâiu conclusu alu acestei adunări noue sa fia unu conclusu desagitu, ci daca s’aru pute face o intțelegere, ceea ce se va respunde la rescriptulu ministerialu, sa fia unu votu alu intregei adunări. Fiindu ca propunerea lui Bruckner s’a fostu primitu se incepe desbaterea meritoria. Propunetoriulu după o scurta motivare ’si cetesce proiectulu seu de respunsu la rescriptulu ministrului si lu recomenda spre primire en bloc. Primirea en bloc se combate acum de dep. I. Hani’a, Bologa, Schreiber, Békési, Romanu si Pop’a si e primita de Schochterus si alții din majoritate. Inimile începuse a se interienta binisieru, si desbaterea promitea a fi interesanta, cându dep. Mahner propune din nou transpunerea rescriptului min. si a proiectului de respuns a comissiunei alese din adunare, ceea ce in fine se primi. Deputatulu Bolog’a constateza, ca dlu B. Petri este trecuta in conscriptiunea cetatiei Sabiiului ca alegatoriu si propune din nou verificarea acestui’a, ceea ce se si face. Cu acest’a se incheia si edinti’a. Ceetinnea lncratorllorn. (VI) In secululu 15 si pe la inceputulu seculului 16 se pregatescu lucruri mari, care aveau sa dee tempului urmatoriu o fatia si o direcțiune noua. Cruciadele din evulu mediu, — contactulu apusului cu orientulu — avura de urmare mai târziu renascerea spiintteloru si artei clasice. Spiritele vinu intr’o miscare via, inimile se aprindu in fati’a memorabilei reformatiuni, care fu numai o consecventia logica a stariloru corupte in biseric’a apusena ; feudalismulu incepe sa decada si in loculu organismeloru distruse vina forme noue de vina. Descoperirea Americei cade cu unu fermentu in viétia de până aci. Preste oceanu venea la Europ’a o massa colosale de auru si argintu. Acesta inmultire a metalului nobilu, si esploatarea bailoru bogate din centrulu Europei, dedera economiei baniloru o extindere mai mare. Economi’a baniloru alunga economi’a naturale de pre tóte terenele si dede capitalului o capabilitate de venitu si o mobilitate mai mare. Banulu devine unu medito cu generalu de comunicatiune ; este torintele comunicatiunei, in care póte sa intre si sa iese productiunea la ori ce locu. Pretiurile de schimbu pentru comorile sumei celei noue trebuia sa fie produse din tempulu vechiu. Consumtiunea si productiunea se sporiră in masura egale, pentru ca se inmultira si trebuinttele. Comunicatiunea ce crescea sparge barierile sele de până aci si comercialu se silesce a se preface in comerciu universalii. Extinderea comerciului ridică si valorea activitatiei industriale. Comercialii parasindu drumurile cele vechi produse o schimbare esentiale in piatrele mari de comerciu si acesta impregiurare schimbă si relatiunile si modulu de productiune parte prin materiele crude transatlantice, parte prin economi’a baniloru si prin întreprinderile mari, cari începuseră a se desvolta cu incetulu. Relatiunile intre capitalu si munca se alterara cu totulu. Capitalulu devenindu mai mobila nesură câtra o libertate mai mare, dara aceste momente se iviră numai ici precalea, pentru ca pamentulu era totu legatu si necsulu feudalii nu potu cade dintr’o lovitura. Dara tocm’a schimbarea directiunei in economi’a natiunale pregăti spargerea acestui necsu afurisitu si subsapa temeliele feudalismului. Comercialu si industri’a nefiindu atâtu de restrense cum era pamentulu prin institutiunile feudale — patura înainta, dara pre câtu se ajungeau mai multe resultate in acésta privintia, pre atâtu se sim mai tare in raporturile economice o neegalitate, care din ce in ce fiindu totu mai simtita trebuia sa aduca o reforma definitiva. Pre cându capitalulu progresa tragandu folose din miscarea viua a economiei, munc’a nu putea sa tiena pasiu egalu in desvoltare. La cultur’a pamentului ea era impedecata prin servitute si lipsa de emigratiune libera si prin multele robote ce datoriau tierenii domniloru loru. S’a inceputu ce e dreptu a se introduce si aici anumite interese in bani in loculu biruriloru cari până aci se prestau in naturalie, dara posesiunea tiereniloru trebuia sa fia nedespartivera pentru a putea garanta solvirea biruriloru grele ce apesau pre umerii loru, la domnii pamenteni. In productiunea industriale intrevine mai alesu prin influinti’a a doue momente o schimbare insemnata. Regulamentele vechi ale corporatiuniloru din momentulu in care cadtura marginele consumtiunei si productiunei locale nu mai puteau sa fia corespund ietorie, data fiindu ca omenii tieneau strensu la forme eredite dela antecesorii loru — ei nu cunoscura necesitatea de a le substitui pre acele prin inscitutiuni noue, cari sa corespunda recerintieloru din tempulu in care traiau. Esclusivitatea acest’a impedeca progresulu generalu si intensivu alu industriei. Ce privesce celelalte doue momente, intreprinderea mare sta facia in facia cu industri’a mica. In cea dintâiu capitalulu se desparte in relatiunile sele personali de munca, la acést’a (capitalulu) vine intr’o legătură mai intima. Aici face punctulu greutatiei in capabilitatea personale, acolo in posesiunea obiectiva. Astfeliu se inaltiu industria siulu de o parte la capitalistu, intreprindietoriu mare, iara de alta parte deveni lucratoriu in intielesulu strensu alu cuventului. Industria siulu sau meseriasiulu avea lipsa de multa putere de lucru; elu nu putea sta intr’unu raportu atâtu de intima cum era d.e. raportulu intre maestru si sodalu in evulu mediu, pre tempulu candu institutiunea corporativa eră in florea ei, — raportulu loru reciprocu economicii se regulă predarea economica, după initiere si cautare. — întreprinderea industriasiloru mici începu cu capitalulu celu mare lupt’a concurentiei, care in resultatele ei din urma trebui sa devină fatale pentru industri’a mica, pentru ca acest’a eră avisata la poterile sele proprii si afara de acest’a spiritulu de asociațiune , care a promovatu multu bunăstarea industrialiloru in evulu mediu, s’a stensu in furtunele si miseri’a ce le au adusu seculii 16 si 17. — Colosmonostoru 31 Aug. 1874. Stimabilului meu amicu Magdin Resinari. Departatu de tine, scumpulu meu, voiu a sacrifica unele momente pentru împlinirea promissiunei date in ór’a despartirei. Credu, ca in acordu cu mine nu ai afla interesu in descrierea cetatiei foste capitale a patriei nóstre, Clusiulu, cu stradele lui largi, cu edificiele mari, dara nici nu te va altera cu pre mine zurzuitur’a dela ciobotele husaresci, nici fremetulu acru si atacatoriu alu rochieloru lungi de mătase, ce vâjaiescu maturându lespedile pătrate ale trotoireloru, — unu luciu ce dovedesce, ca aci inca nu a ajunsu trepetulu bietului tieranu, ce ’si plânge trecutulu si’si teme viitoriulu amenintiatoriu, nici sunetulu tânguitoriu alu vistieriei statului. Ceva de mare interesu amu aflatu pentru tine in mu-