Telegrafulu Romanu, 1875 (Anul 23, nr. 1-102)
1875-01-26 / nr. 8
Telegraful ese de doue ori pre septemana: Prminec’a. si Joi’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foieî, pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate cattra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 îl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pentr. 8. ANULU XXIII. Sabiiu in 26 ianuariu. (7 Februariu) 1875. tin celelalte parti ale Transilvaniei si pentru provinciale din Monarhia pre anu anu 8 fl.sera pre o jumatate de anu 4 11. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12, anu 6 fl. Inseratele se platesca pentru intru'a ora cu 7 cr. simlu, pentru a dou’a ora cu 5 '/» cr" si pentru a trei a repetire cu 3 'I, cr. v. a. Din Pest’a aducu foile de tóte colorile scrii Interesante, desi nu pré plăcute. Asta este discursiunea cea scandalisatare intre deputatulu Csernatony si ministrulu-presiedinte, Bitta pentru diurnalulu „Közérdek“, despre care celu dintâiu afirma cu tóte puterile ca e alu ministrului presiedinte, pre cându celu din urma respinge ori ce relatiune intima cu diurnalulu. O fota de aici din locu spune, intr’o corespondintia din Budapest’a, despre o prelegere a lui Pulszky după coulisie, in carea s’a enumeratu multe rufe forte nespălate fara multa sfiala. A cui era semnulu pre rufe nu se spune, dara fiiindu ca „Reform’a“ a intratu in arena cu tóta vehementi’a contr’a negenarei lui Pulszki, nu e măiestria mare de a gaci la a cui adresa a fostu indreptata prelegerea pulsziciana. Lóngay de altmintrea inca e in sirulu a celoru ce in desbaterea bugetaria a atrasu prin desfassurarea ideiloru sebe atentiunea opiniunei publice. Si despre elu se zice ca a desfassuratu o programa de ministru si adaugu unele foi, ca a cautatu sa se asigure in susu. Tisza este unu altu luceferu parlamentariu, care le sterniâ curiositatea publicului pana nu i veni rendulu se vorbésca. Acum după ce a vorbitu si densulu ’si formuléza opiniunea publica parerea, ca nici dialectic’a lui nu va schimbă nimic’a la votarea proiectului in desbaterea generale. Dara de alta parte se si optesce despre crisa, daca numai curendu la desbaterea speciale a bugetului. Cu cris’a acest’a se aduce o combinatiune curiosa: Sennyey, Lónyay si Tisza, in diverse forme, cu tóte aceste o combinatiune abia sperata si înaintea celora ce o combina. Dincolo de tóte aceste ce se vede ? Incertitudinea ! Intre oratorii desbaterei presente se amintesce si deputatulu serbu Tolit. Eschiamatiunea lui de odiniora . „La Filippi ne vomu revede“ este inca in memori’a tuturora si asta nu e mirare déca publiculu astepta sa auda ce va esi din rostulu unui barbatu, carele desi nu e binevediutu in multe cercuri parlamentarie, nu se bucura de despretiua acestor’a. Afacerea universitatiei din Cernăuți a inaintat asta de tare, incatu in ssedinti’a senatului imperiale de Mercuri a adusu minstrulu de financie unu proiectu de lege, prin care se asigura universitatiei sum a de 71.803 fl. 7 cr. pre anulu 1875. După multe framentari a ajunsu adunarea natiunale a Franciei la unu resultatu remarcabile constitutiunale. Cuventulu „republica“ se vede norocitu a figură după o așteptare îndelungata, de mai cinci ani, in actele oficiale ale republicei franceze. Cu majoritate de unu votu, după seriile ulterióre, de dóua voturi, s’a primitu in adunarea de Sambata unu amendamentu alu deputatului Wallon de cuprinsulu urmatoriu : „Presiedintele republicei se alege cu majoritate de voturi de catra senatu si camer’a deputatiloru, cari ambe se intrunescu spre scopulu acest’a in adunarea natiunale. Elu se denumesce pre siepte ani si póte fi realesu.“ însemnătatea amendamentului este ca pre lângă stracurarea cuvinteloru „pressedintele republicei“ in constitutiunea francesa, s’aru vedé si form’a republicana asigurata. In Franci’aiise, sî mai cu sema după cum suntu corpurile legiuitóre constituite, cine aru impedeca alegerea unui principe din cas’a Orleaniloru sau chiaru alegerea lui Lulu (Napoleonu IV.) ? Mai departe cine scu ce asigura republic’a contr’a unei loviri de statu, cu atâtu mai vertosu, cu câtu asta ceva in Franci’a nu s’aru ii intâi’a si data. Imperatulu Germaniei, se dice, ca a adresatu o epistola lui Alfonso XII ca regelui Sspaniei, prin carea accrediteza pre contele Hatzfeld de ambasadorii germani la curtea din Madridu. Astufeliu de epistole voru sosi si dela imperatii Austriei si Russiei, prin ce recunoscerea regimului celui nou ispaniolu va deveni fapta complinită. Parlamentulu Angliei s’a deschisu Vineri. Cuventulu de tronu amintesce de relațiunile cele bune cu puterile esterne ; de staruinti’a reginei pentru sustienerea pacei; recunoscerea regelui Sspaniei, carea va urmă câtu de curendu ; ca financiele tierei suntu in ordine. Mai departe asigura ca regimulu va discută preste scurtu tempo delaturarea legiloru esceptionale de asupr’a Iriei si promite unu proiectu de lege pentru introducerea procuroriloru de statu. Carlistii in Ispani’a fura batuti in zilele din urma in mai multe bătălie. Generalulu Moriones a ocupatu Puenta Regna si a intratu in Pampelon’a. Regele a plecatu cu cartelulu genei’ale spre a se împreună cu Mariones. In Serbi’a iera si s’a schimbatu ministeriulu. Program’a ministeriului celui nou este pacea. Imperatulu Chinei a muritu. Dieta Ungariei. (Continuare din discursulu lui Sennyey.) Modalitățile potu fi diferite (s’audimu !) înaintea mea scopulu are pondu decisivu. Dara si astadi enunciu, ca, după parerea mea, interesulu administratiunei aru câștigă prin denumirea dregatoriloru municipali (contradicere in stang’a, via aprobare in drept’a, o mișcare continua). Prin acést’a cerculu de controla a jurisdictiuniloru, care trebuie sa se esercieze asupr’a tuturoru ramuriloru administratiunei nu s’aru restringe, ci s’aru largi si dreptulu de a dispune, aru jurisdictiuniloru in sfer’a autonoma de activitate nu s’aru stinge. Pentru a simplifică administratiunea aflu necesaria împreunarea unoru ministerie (Aprobare.) Nu pentru ca in consiliulu Coronei siedu atâti’a si atâti’a barbati binemeritati, amu sa objectiunezu. Décatier’a are atâti corifei, cari prin positiunea loru in parlamentu, prin inteliginti’a mai nalta si prin esperiintia potu sa faca servitie folositorie intru promovarea intereseloru tierei, atunci in supremulu consiliu potu sa sieda si mai multi decatu suntu acum ; recompens’a numai modesta ce o primescu nu va face sarcinele generali mai nesuportabili , ceea ce inmultiesce inse sarcinele tierei in asia graduinai tu si face masinari’a mai complicata, consiste intr’aceea, ca fiacare ministeriu si are dicasteriulu seu propriu si deosebitu (Asia este !) si complica asia de tare masinari’a prin aparate grandiose, prin despartiemente deosebite de compturi, prin dregătorii de clădiri si prin oficie ajutatorie si inmultiescu spesele cum nu corespunde acest’a relatiunilorutierei Trebuie sa se simplifice, după a mea părere, procedur’a birocrateca ce domnesce in aceste dicasterie, care fu primita că o remasina din sistemulu vechiu desi aceea nu corespunde inse cu principiulu responsabilitatiei personali, pre care după spiritulu constitutiunei nóstre este basata ori ce dregatoriu, nice cu recerintiele unei proceduri rapede si punctuali. (Aprobare.) Prea stimatulu domnu ministru pressedinte avu deplina dreptate condudise in comissiunea financiare ca statorirea manipulatiunei se tiene de sfer’a de activitate a guvernului. Nice nu-i trecea cuiva prin minte sa faca norme in privinti’a acest’a prin intrevenirea parlamentului. Sunt convinsa in genere, ca in cestiunea regularei administratiunei totalu note sa provina numai din initiativ a guvernului, dela conducerea intielepta a lui. (Aprobare in drept’a). Conlucrarea legislativei numai acolo e de lipsa, unde se cere crearea unei legi noue sau modificarea sau suplinirea celei vechi. Dara togm’a pentru acest’a nu se póte relevă de ajunsu, ca problem’a ce o are guvernulu in acesta privintia este mare si însemnata si ca a sositu tempulu, a o resolve. (Aprobare vina.) Nu voiu sa afirmu, stimata Casa, ca se voru esuperă prin simplificarea mechanismului de guvernare crutiari grandiose, cu tóte ca sum’a ce se va medifoci pre acesta cale, esecutandu-se in tóta direcțiunea o simplificare ,consecventa, va fi forte considerabila, si intre stările derangiate in cari se afla tier’a astadi, merita si sumele mai mici atentiunea nóstra. Dara eu nu tagaduescu, ca urcarea lefeloru oficialiloru, cu deosebire in clasele de rangu mai josu, togm’a in momentulu, candu pretindemu dela densii o incordare mai mare a puteriloru, este neamanavera. (Aprobare). Asișderea recunoscu, ca pretensiunile juste a celora deveniti superflui trebuie satisfăcute si recunoscu mai departe, ca daca voi mu stari regulate intemeiarea unei politii de statu este nedispensabila. (Aprobare in drept’a.) Nu potu iise sa admita, ca printr’o intocmire grabnica si cu planul administratiunei nóstre vomu provocă fluctuatiuni. Fluctuatiunea face in situatiune si in neîncredere, in urma a carei flacare senate, ca starile de astadi nu se mai potu tiene. (Aprobare vina.) Déca din anu in anu sub pressiunea trebuintteloru momentane facemu schimbări producendu numai carpituri, atunci si numai atunci semnulu nesiguritatiei devine permanentu, (aprobare in stang’a), positiunea oficialiloru siuvaiiória până la descuragiare. (Adeveratu !) Recerintieloru stabilitasei se va corespunde numai cându ceea ce trebuie sa se intemple se intempla grabnicu si cu planu. (Aprobare.) După statorirea sau acceptarea acestora principie eu mi inchipuescu purcederea cam in urmatóarele : (S’audemu ! Voru trebui sa vina in consideratiune acele venite a statului precari urcându posessiunea tierei si folosindu tóte puterile intr’unu modu corespund ietoriu, potemu sa continu in tempuri si intre impregiurari normali. Nu amintescu numeri, sciindu câtu de precaria este încrederea chiaru si in cifrele ce le avemu. Statorindu-se in modulu acest’a isvórele de venitu aru trebui sa se subtraga acele sume ce representa îndatoririle luate asupra ne pre cari trebuie sa le tienemu, desi noi le putemu micsioră pre acele cu tempulu prin conversiuni si operațiuni de creditu corespund istorie, si ce va remane preste aceste va formă acelu cadru, in care vomu intocmi trebuintiele nóstre. (Aprobare). După statolirea acestora puncte de vedere preliminariulu impartienduse nu in detaiuri, ci după grupe principali, se va găti pre trei ani, déca greutatile transactiunei precum si sum a spre acoperirea trebuintielor, se va estradă si déca spre acoperirea trebuintteloru se va pretinde devotamentulu natiunei, eu sumt convinsu, ca ea vediendu unu planu înaintea sea si ca ingrijirile si indoielele ce esistau inceta printr’o purcedere cu planu (aprobare viua), va fi gata a aduce sacrificie chiara si intre relatiunile de lipsa de astadi. (Aprobare viua.) Micu in proportiune cu cele începute si póte angusta fatia de ambitiunea natiunei nóstre va fi cerculu, in care va trebui sa ne intorcemu si in conformitate cu realitatea sa reducemu totu ce ceremu dela statu. Eu sum inse convinsu,ca acest’a se va ajunge si suplini prin vitalitatea ce face in genere in națiunea nóstra, si in deosebi inse in natur’a stariloru regulate, se va suplini prin acea putere espansiva si desvoltare repede, cari totudeun’a merge mâna in mâna cu relatiunile normate, si in urm’a acestor’acunt convinsu, ca națiunea acest’a se va strădui sa suplinesca prin diligintia si munca potentiala, prin ajutoriulu propriu pre cale sociale si privata cu multu mai naturalu si mai corespund istoriu a ceea ce guvernulu nu este in stare sa dea si sa implinesca in urm’a medileceloru sele restrinse. (Aprobare vina.) Pre terenulu reductiuniloru amintescu cu privire la justiția numai atâta, ca aru fi tare de doritu sa se considere in planurile elaborate cu multa diligentia si in cele ce se afla in lucrare interesele forte simple si datinele poporului si sa se reguleze procedur’a după noțiunile simple ale poporului nostru. (Strigăm: Asta este !) Recunoscu si apretiuescu nestiinttele prin cari voimu sa radicamu justiti’a nóstra la nivel’a solintiei si civilisatiunei, dar a adeverat’a solintia recipera si stimeza si elementele practice a vietiei. (Strigăm: Asta este !) Justitia este pentru poporu si nu poporulu pentru justitia (Aprobare generale.) Relatiunile si datinele simple ale poporului au pondu decisivu si de órece nu voiescu sa relevezu tóte dispusetiunile câte se receru spre acestu scopu, esprima numai ca déca inactivamu cu consecuentia in justitia simplificarea si decentralisatiunea, déca simplificamu cu deosebire competinttele de apelatiune, atunci si pre acestu terenu vomu potu csuperă cruituri. (Aprobare viua.) Din sirulu reductiuniloru nu potu