Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-07-01 / nr. 52
j Telegramuln ese Dumînec’a si Joi’«, la fie-care dóue »eptematii cu adausulu Foisierei. — Premimeratiunea se face in Rabiiu la espeditur’H íoiei, pre afara la t. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate estt.in espeditura. Pretiusu premumeratiunei pentru Rabiiu este pre anii 7 fl. v. a, iar pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pentr. 52. ANULU XXIV. Sabiiu 1113 Iuliu 1876, trneelelalte pfirti ale Transilvaniei si pentru provineiele din Monarchia pre am anu 8 fl.iera pre o jumetate de anuu 4 fl. v. a. Pentru prine. si tieri streine pre anu 12, unu 6 fl. Inseratele se plutescu pentru iutrtt'a ora cu 7 cr. șirul», pentru a doua ora cu 6 V. ®r. si pentru a trei’a repetire cu 3', cr. v. a. Invitarea de prenumeratiune „Telegrafulu Romanii“ cu „Foisier’a“ pre o jumetate de anu (luIiu-Decembre) alu anului 1876. — Pretiulu abonamentului pre *, de anu e : Pentru Sabiia 3 îl. 50 cr. v. a. Pentru Monarchi’a austro-unguresca 4 fl. v. a. Pentru Romani’a sî străinătate, 6 fl. v. a. DD. abonanti suntu rugați a nu inlardia cu tramiterea prenumeratiuniloru. Adresele ne rugamu a se scrie curata, a se pune numai post’a ultima, dara nu câte dóue poște ultime, sî in locu de epistole de prenumeratiune recomandamuon. pudlavișurile poștali, (Posta-Utalvány. — Post-Anweisung.) ca împreunate cu spese mai puliene sî ca mai sigure pentru înaintarea baniloru de prenumeratiune. De aici încolo înceta espectarea foiei dloru, carora li er au sfersitu abonamentulii. Editura „Telegrafului Romanii“ in Sabiiu, la Întâlnirea dela Reichstadt si resbeluru in orientu. Doue lucruri atragu atentiunea lumei politice in momentele de fatia: intalnirea dela Reichstadt si resbelulu de pre peninsula balcanica. Imperatulu rusescu in intorcerea sea dela băile dela Ingenheim, unde, după car’a petrecutu in urma, dela Ems , a a atinsu si o parte a monarchiei nóstre. Cea mai bine venita ocasiune de o întrevedere cu imperatulu si regele nostru, mai alesu acum cându decurge resbelulu intre slavii de sudu si turcii pe peninsul a balcanica, unu resbelu, care atinge interesele acestoru doue imperaratie mai deaprope. Loculu intalnirei fu alesu la Reichstadt in nordulu Boemiei. Aci se si intalnira sambata intre 9—10 ore dimineti’a, unde petrecura pana pe la 3 ore după mediati. Intre impregiurarile de fatia nu intereseza pe cetitori detaiurile si ceremoniele intalnirei. Amintimu numai, si cu ocasiunea acést’a, ca la intalnirea acest’a au participatu si cancelarii ambeloru imperie. Mai multu va interesă cele ce s’au statoritu cu ocasiunea acestei intalniri, resultatulu politicu alu acestei intalniri. Inca inainte de evenementulu acest’a s’a acrisu multu despre densulu. Din părerile cele multe câte s’au publicatu prin pressa atingemu, ca dela intalnirea dela Reichstadt se așteptă din partea unora caderea cancelariului actualu si cu densulu si a sistemului dualisticu in Austro-Ungari’a , mai departe înlocuirea sistemului prin altulu federalisticu séu chiaru centralisticu absolutisticu. Schimbarea sistemului privesce internulu monarchiei nóstre, insa ea avea sa fia mijloculu prin care sa se pota găsi unu modus precedendi fatia cu încurcăturile din orientu. Alții așteptau ca intalnirea acest’a va fi identica cu efersitulu aliantiei celoru trei imperati bi ca monarchi’a nóstra va intră intr’o constelatiune noua europena, carea sa-i deschidă drumulu la o intervenire armata in orientu spre a-si aperă interesele sele contr’a unora formațiuni noue de sfaturi, formațiuni cari s’aru pute nasce din evenemintele ce se petrecu astadipre peninsul’a balcanica. Si de eventualitatea acest’a legau respectivii politici o schimbare a sistemului politicu in launtru. In fine vine a trei’a grupa, carea crede si acum ca se póte sustienó in tote cazurile statulu quo si in imperiulu otomanu si in monarchi’a nóstra si ca pentru modalitatea acesta din urma are sa se intrepuna cornitele Andrassy in convorbirea dela Reichstadt. Din ceea ce ne oferă diurnalele pana acum nu putemu sei ce s’a desbatutu si pertratatu cu ocasiunea intalnirei si ce resultatu a avutu intalnirea dela Reichstadt. O telegrama privata la o foia din Viena de daturu intalnirei vorbesce numai despre resultatu si dice ca resultatulu inca nu e definitivu. Gorciacos staruiesce pre lângă condusele dela Berlinu si ziarulu aproba principiulu de neintrevenire, precatu tempu resbelulu nu va luă dimensiuni mai mari. Nici oracululu dela Delfi nu a sciutu dă respunsuri mai diplomatice decum este telegram’a acest’a si cu tóte aceste miresa tare ca ea este resultatulu simbure alu intalnirei dela Reichstadt. Nechiara a fostu situatiunea inainte de conferinti’a din Berlinu si mai încurcata a remasu după aceea, încurcata inainte de intalnirea dela Reichstadt si totu astă va remane si acum, caci formalitățile de bun’a cuviintia intre persóne, precum saruturi, imbratisiuri si alte de feliulu acest’a suntu forte frumóse, dara au putiena influintia asupr’a cursului eveneminteloru. Diplomati’a aliantiei celoru trei imperati, se vede ca este dispusa a urmă eveneminteloru, séu, după cum dice cancelariulu austro-ungurescu, a le trata din casa in casa. In sine procederea acést’a nu aru fi rea, pentruca ara ingriji că evenemintele in desvoltarea loru sa nu degenereze in anarchie si in alte perversități, cari sa amenintie societatea in temeliele ei. Dara ofere intalnirea dela Reichstadt garanții pentru o procedere armonica ? este alianti’a intre cele trei puteri imperiale astă de tare, incâtu se remana un’a si nedespărțită ? — suntu întrebări cari acum mai multu decâtu oricându trebuiescu puse. De alianti’a acest’a se vorbesce si scrie, de multu. Prob’a tăriei ei inca nu a facut’a,pentru ca nu a avutu ocasiune sa o faca. Cea dintâiu si mai apriata proba avea alianti’a sa o faca inainte de erumperea resbelului. Este adeveratu ca note s’au scrisu, conferintie s’au trenutu, dara numai note. Si in lume vedemu adeseori, ca déca vreai sa dai vointiei pondu , pre lângă note si vorbe trebuie mai adausu si ultima ratio regum, tunurile. Deca aliantiei i-a fostu seriosu cu sustienerea pacei in Europ’a si resbelulu totu a eruptu in sudestulu Europei, alianti’a se vede necapabila de a corespunde problemei ce si-a luatu asupra si, sau ca póte nu are destula incredere in „ultim’a rațiune a regiloru.“ Noi nu amu jură pre nici un’a din cele trei țese de mai susu. Deca voiau cele trei puteri sa sustiena pacea cu totu pretiusu gasiau si afara de ele aliați spre a o sustienó, candu li s’aru fi parutu ca ele singure nu voru fi in stare. Amu dori din tata inim’a sa ne inste lâmu, dara ni se pare ca interesele in afacerile pacei si a resbelului, privitóre la orientu, suntu pentru fia-care imperiu de alta natura si astă armoni’a in procedere inca este cam nearmonica, de unde ni se pare in fine ca a a urmatu mergerea diplomației după eveneminte sau tratarea eveneminteloru „din casa in casa.“ Fiinduca resbelulu este inceputu astadi despre neadmiterea lui nu mai póte fi vorba, ci numai despre consecuintiele lui. Diplomati’a nóstra nu voiesce sa se formeze staturi mari in vecinătatea nóstra. Póte ca acest’a a fostu obiectulu principalu alu intalnirei dela Reichstadt. Noi inca nu petrundemu in spiritulu acestei pretensiuni, si motivele cari se aducu din mai multe parti, ca nouele formațiuni nu aru fi in stare sa se administreze, ni se para nesuficiente. Turci’a e o formațiune mai mare decâtu staturile eventuale, ea inse, ne arata esperaati’a, oferă mai putiene garanții de o buna administratiune si astă pusi in alternativ’a intre slavi si turci nu scimu de ce sa ne tememu mai multu de unii decâtu de alții ca voru administră zeu. De alta parte argumentulu ca staturile sudu-slavice voru fi atenuatóre de Russi’a lu admitemu numai până cându staturile sudu-slavice voru fi mici si fara putere. Itali’a de cându a devenitu tare si mare nu mai sta sub influinti’a temuta a Franciei, din contra ea astazi este unu elementu cu care diplomati’a européna calculeza fara de a fi genata câtu de putieru de Franci’a. Dara déca este vointi’a nóstra sa nu se creeze staturi mari slavice pre peninsul’a balcanica, voiesce acest’a si Russi’a aliat’a nóstra ? voiesce si Germani’a a trei’a putere din aliantia ? De cumva telegram’a amintita contiene adeverulu, apoi celu putieru atâtu putemu cunosce, ca Russi’a nu vrea sa se pronuncie, ci astepta resultatele resbelului ce decurge. Germani’a ? Ea tace. Voi’a ei, după câte s’a scrisu până acum si după pașii făcuți din partea ei privitoriu la lucrurile orientali, inca nu o scie nimenea. Este forte possibila dara că si acum in cestiunea celoru ce au sa urmeze pe peninsul’a balcanica după resbelu nu s’a decisu inainte ruptu si alesu nimic’a, ci evenemintele voru ave sa decidă mai in urma. Totu ce se póte prevede este, ca Serbi’a si Muntenegru la casu ca voru remane învinse, voru remane politicesce in statutu quo, avendu sa-si porte flacare greutatile causate de resbelu. Remanendu că evenemintele resbelului sa decidă asupr’a procederei diplomatice in privinti’a orientului, putemu sa diremu ca stâmiu înaintea unei carti sigilate, care ne ascunde viitoriulu. Diremu acest’a, pentruca resbelulu abia s’a inceputu si din începuturile aceste inca nu se póte judecă, care va fi sfersitulu lui. Lovirile despre cari avemu cunoscintia, ori câtu s’aru potentiă din un’a si din alta parte spre a se face din ele victorii, suntu mai multu o pipaire, o punere pre proba a puteriloru reciproce, cu unu cuventu, pregătiri pentru loviturile decisive. Conditiunatu nuse putem adice si in privinti’a acést’a, ca déca insurectiunea din provinciile slavice-turcesci este seriósa, in sensulu strinsu alu curentului, probabilitatea de victoria este forte mare in partea slaviloru de sudu. Resbelulu. 29 Iuniur. Telegramele de trei dile incóca cari ni aducu sciri de pre câmpulu resbelului suntu de o parte mai rari, de alta parte de unu cuprinsu putienu si nechiaru. Generalulu Zach a trecutu in adeveru fruntariele serbesci de câtra media di spre Novibazar asia după cum raportasemu in multi precedente. Despre resultate inse nu scimu mai multu decâtu ca perderile serbiloru inca au fostu considerabile. Din partea serbesca se vulnerară trei oficieri din statulu majora : Ducapesi’a, Calinici si Catanici; generalului Zach i se pușcă calulu de sub densulu. Mai norocosu se vede a fi fostu colonelulu Ciolacantici. Acest a se vede, după telegrame din 9 Iuliu, ca si-a pastratu positiunile ocupate si ca in aceeasi zi a atacatu cetatea Novibazarului. Se mai adauge apoi ca capitanulu 11ici a trecutu riuluibar curge spre resaritu de la Novibazaru in directiune nordica si se varsa la Crastanatiu, in Serbi’a, in Morav’a) la Iarnie a luatu cu asaltu sianiturile turcesci unde a gasitu proviantu si vite. Acest’a, se duce mai departa, amenintta stațiunea drumului de fera dela Mitroviti’a (cea din urma stațiune a liniei Salonicului). Stre apusu dela Iavoru a trecutu Archimandritulu Ducici fruntariele si a sositu Vineri sér’a înaintea cetatiei Novovorosiu. Sambata dimineti’a a atacatu posetiunile fortificate turcesci a luatu doue siantiuri, dara venindu mai târziu noue sucursuri turciloru au respinsu pe serbi dintr’unu siantiu. Serbii campeza dinaintea Novovarosiului. Telegramele turcesci vorbindu despre luptele aceste spunu ca au invinsu pre generalulu Zach. Ce e mai multu, unele mergu astă departe incâtu spunu ca serbii au perdutu 1500 morți, totu atâti vulnerați, pre cându din turci n’a cadiutu nici unulu. Se constateza ca generalulu Zach a operatu fara succesu inse nu se pote dice ca ara fi fostu batutu. Despre Cerna ie ff se vorbesce in telegramele cele din urma de totu putieru. Deductiunile din tacerea acest’a nu suntu nici decum in favorea serbiloru. Atât’a dela sudulu Serbiei. Dela resaritulu Serbiei ne da deslușiri credibile despre situatiunea din partile Zaiciarului o telegrama dela Vid din, espectata din Calafatulu 9 Iuliu la „P. LI.“. Bata ce dice telegram’a : Cuartirulu generalu si grosulu armatei lui Osman pasi’a se afla si astadi la Isvoru (spre resaritu dela Jiulu Timocu in fati’a Zaiciarului). Trecerea preste Timocu inca nu s’a pututu face. Anteposturile (vedetele) stau inca pre rîp’a drepta a riului. In Adlie, astă data pre pamentu bulgarescu, este spitalulu de câmpu si trenulu ; in celu dintâiu ză cu 60 de turci vulnerați si doi copii de serbu. Trupa de aici consta din 11 batalioni nizami, 13 batai, recifi si 48 tunuri. Lupte neînsemnate suntu in tote dilele. Grosulu armatei serbesci de sub Lesianin se afla in giurulu Zaiciarului. Colóne singulare de volun-