Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-09-12 / nr. 73

Telagrafal ese Dummee a si Joi’m, la fie-care devie septennaiii cu adausulu Foisiórei — i'renumeratiunea se tace in Sabiiu la espeditura roiei,pre afara la i. r. peste cu bani gata prin scrisori francate, adresate efttraespeditura. Pretinsii premuneratiunei pentru Sabiiu este pre anii 7 I. v. a. iar pre o jumetate de ami 3 11. 50. FeniX r.3. AIXULU XXIV. Sabiiu 12124 Septemvre 1876. trn celelalte parti ale Transilvaniei si pentru provinciele din Monarhia pre unu ani 8 fl iera ]re o jumetate de ami 4 11. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre unu 12 V. anii 6 ’. inseratele se platescu pentru intru’a ora cu 7 cr. strului, pentru a divu’a ora cu 5 ', cr, si pentru a treia repetire cu 31’, cr. v. a. Invitarea de prenumeratiune la „Telegrafulu Romaim“ cu „Foisier au pre unu patrariu de anu (Octomvre- Decembre) alu anului 1876. — Pretiulu abonamentului pre *4 de anu e . Pentru Sabiia 1 fl. 75 c. v. a. Pentru Monarchi ’a austro-unguresca 2 fi. v. a. Pentru Romani’a si străinătate, 3 fi. v. a. DD. abonanti suntu rugați a nu insardtiu cu tramiterea prenumeratiuniloru. Adresele ne rugamu a se scrie curatu, a se pune numai post’a ultima, dara nu câte doue poste ultime, sî in locu de epistole de prenumeratiune recomandamtion. publ.avisurile poștale, (Posta-Utalvány. — Post-Anweising.) cu împreunate cu spese mai putiene si cá mai sigure pentru înaintarea baniloru de prenumeratiune. Editura „Telegrafului Romanu“ in Sabiiu. Sabiiu 11 Septembre. Suntemu tocm’a in ajunulu organisarei noului comitatu alu Sabiiului, comitetulu de 35 si-a terminatu lucrările sele. Se inttelege de sine ca minoritatea româna de 10 membri n’a pututu sa aiba nici o influintia asupr’a elaborateloru pentru adunarea de luni, din caus a simpla, ca precum in scaunu asia si in comitetu majoritatea voteza fara de nici o mila. Cum amu pututu afla, comitatulu este impartitu in proiectulu votatu de majoritatea, comitetului ,in 7 cercuri, cari suntu mai identice cu inspectoratele de mai nainte, diremu mai, pentru ca unele modificatiuni totu s’au facutu. Si s’au facutu bine acele inspectorate, seu cercuri, pentru ca unele comune curatu romanesci sau aprópe curatu romanesci, s’au adausu, ici un’a, colo alt’a la cercuri cu majoritate sasésca, asta incatu d. e. trei cercuri din fostulu scaunu alu Sabiiului formeza majoritate sasesca si unulu este curatu românescu. Cercurile aceste suntu: 1 Cisnadia, 2 Vurperulu, 3 Cristianulu, 4 Resinariulu (care cuprinde comunele române incependu dela ambelebestele de preste, fara de Avrigu si Orlatu până la Jin’a inclusive, 5 Nechrichiulu, 6 Mercurea, 7 Sasu-Sebesiulu. Cele patru dintâiu suntu proiectate a-si ave ressedintia in Sabiiu; cele trei din urma in loculu de la care si împrumuta numele Sabiiulu si Sabesiulu au cercuri proprie. Din impartirea acesta prudenta si circumspecta si din proiectarea, ca toti domnii inspectorii ai celoru patru cercuri dintâiu se respecta in Sabiia, póte vede ori si cine ca majoritatea sasesca cea noua e totu majoritate sasesca cea vechia. Dara romaniloru sa nu le fia cu superare, pentru ca acest’a nu este alt’a, decâtu ca acei ce si au datu tóta silinti’a sa ne fericesca in trecutu voru sa ne fericiasca totusi si de aci înainte, fara de a ne mai osteni si noi cu afaceri administrative; cu alte cuvinte noi sa fimu numai usufructuarii beneficieloru constitutionali, precum amu fostu in tempurile cele binecuventate, candu eramu in fundulu regiu liberi, fara libertate. ori“ Dara se ne ferimu de „Nergeleinationale J particularistice, nu suntu aceste de nasulu romanului. Romanulu va fi cu minte candu in cea mai deplina multiumire va purta palele politice per excellentiam sasesci si va aplaudă tóte protestele contr’a stergerei Sachsenbodenului sau Sachsenlandului, in care amu traitu atâtu de bine cu români. In adeveru intr’acést’a s’aru arata „inalt’a“ politica romanésca, cari aru dorit sa se observe de tóta suflarea romanésca, acei cari ne au „nergeleitu“ de vre-o diece ani incóce cu proteste preste proteste cari fiindu curatu sasesci n’au nimic’a de a face cu particularismulu. Este ore care mângâiere ca ce se face acum este unu provisoriu! Cu tóte aceste fatia cu atât’a bunavointta ce ni-au oferitu conlocuitorii acestora tienuturi in trecutu sa cautamu a aduce la valore tóte drepturile nóstre si de acea provocamu pre toti connationalii nostri a lepădă si ultim’a urma de indiferentismu si sa staruimu cu totii că sa nu mai fimu numai hamalii altor’a. Proiectele ce le va aduce mâne comissiunea de 35 inca nu suntu dogme. Ele se potu modifică asta cum sa fia o adeverata amelioratiune a administratiunei, nu iise o comoditate noua pentru vr’o 3—4 functionati. Si trebuiescu modificate pentru ca aru fi o minune de împărțire cându aru remane d.e trei cercuri sasesci cu câte 11,000 locuitori si s’aru constitui unulu românescu cu 34 000 locuitori, póte numai ca sa ajunga inspectorii actuali si sa nu mai fia lipsa la cercurile din apropiarea Sabiiului si de unu inspectoru romanu. Dara sa fimu drepți, ni se pare ca s'a proiectării si unu vice inspectoru, va sedica, unu adjunctu, că sa nu dicemu maî reu, care póte fi si românu. De o organisare basata pre „Nergeleiuri“ particularistice sasesci sa ne feresca Colieu si acum si in viitoriu. De astadata numai atât’a. Diuariulu „France“ din Parisu comunica testulu unei aliantie ofensive si defensive încheiata intre Germani’a si Russi’a relativu la cestiunea orientale. Acestu documentu s’a demintitu indata după publicare, cu tóte acestealu comunicamu publicului nostru pentru ca de ara fi si numai o ficțiune, elu totuși e caracteristicu pentru raportulu imtimu ce esista in fapta intre Russi’a si Germani’a. Acestu tractatu asta dara apocrifu suna: Maiestatea Sea Imperatulu Germaniei, Regele Prussiei si Maiestatea Sea imperatulu tuturoru rusiloru prevediendu, ca noile eveneminte ce s’au petrecutu in imperiulu otomanu suntu de natura a tulbură liniștea generale, si dorindu a preveni pre viitoriu ori ce complicatiune de feliulu acest’a, s’au decisu a conveni asupr’a unei case comune pentru acțiunile loru. Spre scopulu acest’a s’au provediutu de o parte subsemnatulu principe Bismark, si de alta parte principele Gorciacoff cu plenipotentia, si s’a statoritu, ca urmatórele puncte au sa servesca definitivu de basa la acestu tractatu preliminaru ofensivu si defensive Art. 1. Imperatulu Germaniei si Imperatulu Russiei se indatorescu imprumutatu, fie care din partea sea, că pre viitoriu nici intr’unu casu, fia pre cale diplomatica séu pe alt’a, in fatia cu imperiulu otomanu si in tóte fasele ce le va traversă acest’a, sa nu lucre fara de a se fi pusu deplinu de acordu unulu cu altulu. Art. 2. Dechiarandu Serbi’a si celelalte tieri atennatóre de Turci’a resbelulu si invingendu armat’a sultanului. Maiestățile SS, basenduse pe tractatulu de Parisu voru intreveni la Porta spre a obtiene pentru Serbi’a si celelalte state statulu quo, care si e garantatu de puterile semnatarie acelui tractatu. Art. 3. Partile contractante au aflatu de bine sa-si reserve in casulu acest’a că si in trecutu dreptulu de a înduplecă pe sultanulu sa inactiveze reformele, cari suntu de natura a satisface numerósele si dreptele pretensiuni ale tuturoru suditiloru slavi, si sa priveghieze esecutarea si aplicarea loru in mesur’a cea mai estensa. Art. 4. Inclinânduse inse viitori’a pe partea stateloru vasale si a tieriloru revoltate, Maiestățile SS. voru acceptă acestu faptu de basa pentru a statori independenti’a tuturoru tieriloru slave, precum si a Moldaviei si Valachiei, cari constituie adii Turci’a européna; ele voru invită fara amânare pre tóte puterile mari creștine la unu congresu, pentru a delibera asupr’a celui mai bunu modu de organisatiune in aceste tieri si a aduce decisiuni solide in privinti’a acést’a. Art. 5. Incetându astfel in Constantinopolea de a mai fi capital’a Turciei europene. Maiestățile SS. voru propune mariloru puteri, sa provoce pre sultanulu a-si pune resredinti’a sea in tiîrile sele asiatece, sa deschidă Bosforulu si cetatea liberului comerciu punendu-se acest’a libertate sub garniti’a tuturora puteriloru europene. Partidele ce încheia acestu contractu vira ocupă cetatea si apele cu puterie loru terestre si marine si le voru tine ocupate până ce se voru aduce decisiuni ferme asupr’a destinatiunei loru. Art. 6. Intemplându-se că in urm’a dvergintiei de opiniuni sa nu se potabuene o inttelegere intre marile putri si Maiestățile SS. pre bas’a detrminatiuniloru pronunciate mai susul articululu 2, 4 si 5 si sa devină hposila ori ce sperantia intr’o puredere colectiva, puterile contractante ’i voru trimete trupele loru impreunte si voru ocupă in asemene modu tritoriele beligerantiloru pentru a dă ieriloru libertatea, de a-si alege modulu e guvernare care si va conveni mai vie. Art. 7. Maiestățile SSale, pentu a fi gat’a sa preintimpene eventalitatile unui incendiu generalu in Europ’a ce provine din complicatiuile orientali, se obliga a si împreunăuterea de pre uscatu cu cea marina entru a respinge ori ce atacu, vina cest’a dela un’a seu mai multe pu- uri sau din ori ce parte. Art. 8. Determinatiunile asupr’a liniei marine si a numerului de trupe ort fi obiectulu unei alte conventini deosebite, care va formă unu pendice la acestu tractatu ofensivu i definitivu avendu asemene putere i valore că si candu aru face parte ategranta dintrensulu. Art. 9. Deschiderea negocieriloru asupr a incheierei definitive a tractatului ofensivu si defensivu pe basca acestora preliminari care se urmeze in Berlinu, intre marginile terminului de 2 luni după diu’a ratificarei prin Maiestățile SSale sau, déca va fi cu putintia, mai tempuriu. Art. 10. Articulii ce nu prestau trebue sa se substerna nemidilocitu ratificarei imperatiloru. Spre confirmarea acestui tractatu subsemnații s’au subscrisu si provediutu cu sigilele loru. Berlinu in 11 Iunie 1876. Bismark si Gorciakoff. In fruntea documentului se afla scrisu: Cancelari’a privata a Maiestatiei Sale imperiali I secțiune, si se termina cu cuvintele: Cumca copi’a consuna (cu orginalulu): contele Adlerberg. La plai’a de dementri ce au urmărit indata după publicarea acestui tractatu preliminariu redactorulu dela „France“, Emil Girardin respunde ca sia care póte recunosce subscrierea contelui Adlerberg in locuint’a sea dela 10—12 ore. „Kelet nependice, ca de si acestu documentu este apocrifu, totuși atitudinea Germaniei si a Russiei suntu de asia că si candu acelu tractatu ara esistă de dreptu. In Vien’a si Pest’a se ocupa foile publice multu cu situatiunea României. Din Bucuresci i se scrie la „N. W. Tablit. “ : Care va fi sórtea nóstra, déca tierile slave ale Turciei se voru emancipa conformu vointiei de acordu intre Germani’a si Russi’a — asta ne intrebamu noi pe aici si respunsulu la acést’a e inca totu forte nesigura. Aici se tiemu acum si edinttele societatiei academice care intrunesce in sinulu seu somitățile tuturoru româniloru, si a celoru din Austri’a Amu vorbitu cu mai multi academici asupr’a situatiunei politice, ei toti considera situatiunea de forte seriósa. Curentulu in Russi’a, ’mi disera densii, nu mai e predominării de guvernulu din Petersburg, ci comitetele slavice din Mosco’a, Petersburg, Odess’a etc. suntu acele, cari inflacara si dirigu entusiasmulu poporatiunei intaritate. In deosebi comitetulu din Mosco’a aru si acel’a care se bucura de cea mai mare autoritate si influintia in intregu imperiulu rusescu. De aci s’a îndreptării pre cale privata catra personalitățile conducatóre ale subcomiteteloru întrebarea, ca ce rolu ni s’a designatu noue româniloru si Pythi’a slavica aru fi datu, — precum ni se asigura in modu positivu — respunsulu, ca Bomtania sa se impreune cu Ungaria intr’unu statu cum e Suedia si Norvegia! Acest’a sentintta pythica nu o prea inttelegu cei de aici si nici nu se prea bucura de ea, pentru ca Ungari’a nu are aici simpathii — si dispusetiunea devine totu mai febrila si cercurile guvernamentali semtiescu totu mai tare necesitatea urgenta de a se pune in contactu mai de aprope cu elementele agente ale cestiniei orientali. S’a dispusu dejă o concentrare de trape la Bărboși si se sioptesce in cercurile intime si de o calatoria a principelui Carol împreuna cu Bratianu la Livadia si tóte lucrurile indigna, ca românii se pregatescu a esi din reserva de până acum.