Telegraful Roman, 1879 (Anul 27, nr. 1-152)
1879-09-11 / nr. 106
422 TELEGRAFUL ROMÂN. Chiar de sine se înțelege, că în Maramureș, unde la o populație de 220,506 suflete (170,208 Români și Ruteni) sânt 26,295, adecă 11.92% Evrei, nu este plasă și nici chiar sat fără de Evrei. E de interes să se imense, dacă sunt Evrei prin plășile și prin satele din acele ținuturi, în care numărul relativ al lor e mai mic. Găsim de exemplu în micul district al Năsăudului 52,688 suflete între cari 50,213 Români și 995, deci numai 1,81 ° 0 Evrei, iar în districtul mai mic al Bistriței 25,358 suflete, între cari 3,584 Români și 362, adecă 1.38% Evrei, întrebarea e, dacă acești puțini Evrei trăiesc toți în centrul districtului, ori sunt răspândiți prin deosebitele sate. E probabil că ei sunt răspândiți prin sate, și spre a ne încredința despre aceasta, vom urmări răspândirea lor prin alte districte, pentru motive destul de învederate mai ales districte locuite de Români. Astfel sânt în comitatul Sătmarului 280,568 suflete, între cari 115,908 Români și 16,841, adecă 6% Ovrei. Acești Ovrei se împart pe deosebitele plăși și orășele astfel: Constatăm prin urmare două lucruri: că prin orașe sânt relativ puțini evrei și că nu e nici o plasă, în care să nu fie mai multe mii de Ovrei. în districtul Solnocului inferior avem 138,407 suflete, între cari 106,373 Români și 5591, adecă numai 4.04% Ovrei. Cu toate aceste acești Ovrei se împart astfel: 1 2 In districtul Cetății de piatră avem 51,744 locuitori, între cari 46,596 Români și 2,001, adecă numai 3,87% Ovrei. în Solnocul de mijloc sânt 113,639 locuitori, între cari 71,191 Români și 4,163,adecă 3,67% Ovrei și anume: In ținutul Selagiului sânt 62,712 locuitori, între cari 26,911 Români și 2,042, adecă 3,26% Ovrei, împărțiți astfel: 1. Plasa Șimleului, cu 1.409 Ovrei. 2. „ Crasnei „ 633 „ In sfârșit în comitatul Dobocei sânt 106,430 suflete, între cari 82,797 Români și 2,946, adecă numai 2.77% Ovrei, împărțiți astfel: Chiar nici în acest district, în care Ovreii fac abia 21/2 % din populație, nu este plasă, în care să nu fie representați. Ne mai rămâne să vedem, dacă sânt sate fără de Ovrei. E destul să aruncăm o privire peste Ovreii constatați în deosebitele plăși și orașele, pentru ca să nu ne mai îndoim, că ei sânt răspândiți prin sate. Spre a ne încredința însă despre aceasta, vom alege un ținut din altă parte a Ungariei și anume pe unul dintre cele mai amestecate, ținutul Aradului, cu 271,988 suflete, între cari 197,309 Români 53,955 Maghiari, 24,597 Slovaci, 122 Boemi, 284 Șoacău, 390 Șerbi, 12 Greci, 255 Ruși, 158 Țigani și 3200, adecă abia un procent Ovrei, în acest ținut sânt 17 plăși și anume: Nici aici nu e, prin urmare, plasă fără de Ovrei. Ținutul fiind parte șes, parte muntos, ei sânt mai numeroși la câmpie și mai rari la munte, dar sânt pretutindenea. Sânt în acest ținut 184 orășele, sate, cătune, 54 moșii și 3 colonii montaniste, organisate la un loc în 96 comune politice; prin urmare guvernul are agenți în 96 locuri ale acestui ținut. (Va urma). Memoriu, asupra revizuirii art. 7 din constituțiunea română. (încheiere, în fața acestor fapte și a multor altora, cu cari este inutil a încărca acest memoriu, dar pe cari bărbații politici le cunosc bine, ne întrebăm: ce vor împinge pe unele puteri a alege pe această mică nație latină, așezată la răsăritul Europei, în mijlocul atâtor națiuni heterogene, spre a o silui să încorporeze în bloc un element atât de numeros, care îi este și atât de străin? O asemenea politică este ea într’adevăr conformă cu interesele Europei centrale și occidentale? Prin măsurile ce a indicat, guvernul se crede în posiție a resolva toate dificultățile situațiunei ce i s’a creat. Pentru viitor, aceste dificultăți nu mai există; aplicarea largă, completă, fără reservă, a principiului egalităței religioase prin naturalizarea individuală, nu mai lasă nici o îndoială în această privință. Pentru trecut, guvernul voind să dea un semn isbitor de bună voință și realitatea sa va propune camerelor a acorda imediat și fără stagiu calitatea de cetățeni acelor Evrei supuși români, cari vor fi dat probe de asimilare cu ceilalți locuitori. Condiția socială, starea de cultură intelectuală, serviciile aduse țărei, vor fi luate în considerație spre a stabili lista acelor Evrei, și vor deveni atâtea motive de presupunere, că asimilarea este de ajuns pentru ca naturalizarea să se poată pronunța fără pericul. Cu modul acesta, ar fi faptul real al asimilărei, dar nu un drept preesistent, câștigat sau octroit, care ar justifica acest efect retroactiv dat principiului de naturalizare, fără distincție de religiune. Modul acesta de procedare, în armonie cu noul principiu al egalităței religioase, înserat în locul art. 7, mai are pentru Români avantagiul important de a-i pune la adăpost de periculul unui prea repede și prea mare amestec cu elemente eterogene. Acest pericol, a cărui întindere cu greu o pot măsura acei, cari nu cunosc România, este resonul fundamental al respingerei neînvingibile și s’ar pute dice mai unanime, ce arată Românii pentru ceea ce se numesce sistemul categoriilor. Prin sistemul listelor, nu numai că principiul inscris la art. 44 va fi respectat, dar va ave și o aplicare imediată. Cu listele, guvernul va merge, în lumina mare, spre un scop bine hotărît, va feinsact ce să propună camerelor, și aceste, fără îndoială, se vor arăta cu atât mai facile, cu cât ele se vor pronunța în toată cunoșcința causei și vor ave siguranța, că ceea ce li se cere este odată pentru totdeauna. Nu ar fi tot așa cu sistemul categoriilor, care lasă tot în nesiguranță, cel puțin întrucât se atinge de numărul și calitatea indivizilor, cari ar voi să revindece dreptul ce se presupunea că există în favorul lor; în intenția guvernului, legea de reviste și listele vor forma un întreg, în sensul acesta, că legea să nu fie promulgată de odată cu adoptarea listelor. Dar odată dobândit acest resultat, numai dreptul comun va rămâne în vigoare. Ceilalți Evrei, supuși străini sau români, nu vor ave decât calea naturalisărei ordinare spre a deveni cetățeni, cum se urmează cu Arabii din Algeria. Să nu uităm, că legea naturalisării conține mai multe cozuri pentru scutirea de stagiu, de care vor fi admiși a beneficia și Evrei, ca toți ceilalți necetățeni. Să nu uităm dar că Evreii supuși români, născuți și crescuți în țară, nu vor ave dreptul la scutirea de stagiu, decât numai atunci când camerele vor voi a le primi cererea de naturalizare. Să nu se mire dar nimeni că sânt în România Evrei supuși fără a fi cetățeni. Aceasta nu rezultă nici din cestiune de persecuție, nici din motiv de religie. N’a fost nici odată persecuție religioasă în această țară. Poporul român a fost totdeauna cel mai tolerant din câte cunoașcem. Distincția de religiune nu are nici un amestec în această situație. Armenii din principat, deși sunt creștini, pănă la 1857 erau supuși români, fără a fi cetățeni. Este clar aci un alt reson, un reson cu totul local, pe care trebue să-l căutăm în relațiile politice cari existau din vechime între România și Turcia. Evreii, ca și Armenii, au ajuns în România venind primitiv numai din Turcia, erau raiale turcesci, adecă supuși ai sultanului. Transportați în Moldo-Valahhia, ei remăneau tot raiale, nesupuși vreunei puteri străine, și de vreme ce sultanul nu mai exercită suveranitate în România, naturalmente ei deveniră supuși români, fără a câștiga nici un drept de cetățenie. Tot așa era și cu Musulmanii, cari se aflau în principate. Armenii s’au emancipat în bloc la 1857, pentru că numărul lor era minim și calitatea lor de cetățeni nu putea deveni periculoasă. Cu Evreii, cari sunt atât de numeroși și atât de dificili la asimilare, nu se poate proceda la acelaș mod; naturalizarea graduală și pe cale individuală este în privința lor o necesitate dictată de forța lucrurilor. Părțile esențiale ale proiectului guvernului român se pot resuma clat: Afirmarea în constituție a principiului egalității credințelor, din punctul de vedere civil și politic. Aplicarea acestui principiu, pentru viitor, prin naturalisarea individuală, iar cât pentru trecut, prin naturalisarea imediată, după propunerea guvernului, în favoarea acelor Evrei supuși români, cari se vor pute considera ca asimilați cu națiunea, din a cărei viață politică se vor împărtăși. Să preîntimpinăm o obiecțiune. Evreii, cari nu vor obține imediat naturalizarea, remânea-vvrei străini? Nu. Ei vor rămâne a ceea ce au fost totdeauna: supuși români, dar, cu cât se vor identifica cu populațiunea și țara, cu cât prin școli și alte mijloace de pregătire, vor deveni oameni luminați și legați de țară, cu atât vor pute să obțină și să exercite drepturile politice. Să se dea numai timpul necesar pentru împlinirea acestei transformări! Pănă atunci, situația tuturor Evreilor, în general, supuși români sau străini, va fi mult mai bună decât în trecut. Intr’adevăr, dacă după revizuirea art. 7 și legea naturalizării care va urma îndată, se va compara starea trecută a Evreilor cu noua lor stare, se vor constata însemnate deosebiri în favoarea lor. Să judecăm numai: Vor fi trei categorii de Evrei: străini, supuși români și cetățeni. în trecut: Evreii străini nu puteau, în nici un caz și sub nici o condiție, să aibă imobile rurale; ei nu puteau să arendeze moșii de ale statului, nu puteau să concure la unele licității, nici să ia unele întreprinderi; li se contesta dreptul de-a cumpăra case în orașe; nu puteau să fie cărcimari pe la sate; în fine, nu puteau să se naturaliseze. Aceste prohibițiuni, și altele încă, erau prescrise contra lor, nu ca străini, ci ca fiind Evrei, îndată ce art. 7 al constituției va fi suprimat, toate legile prohibitive vor dispare, și nu va mai fi nici o deosebire între un străin Evreu și un străin creștin, musulman, sau altul. Evreii se vor bucura dar absolut de toate drepturile civile recunoscute sau acordate tuturor străinilor, îmbunătățirea situației lor va fi, prin urmare, incontestabilă. Tot așa va fi și pentru Evreii supuși români. Aceștia erau supuși în trecut la toate prohibițiunile prescrise contra Evreilor străini. Erau lipsiți chiar de unele drepturi civile, de cari se bucurau ceialalți Români. Ei nu puteau să fie advocați, profesori, ingineri ai statului, nu puteau face parte dintre un juriu de espropriere din orașe, putea să li se ceară cauțiunea judicatum solvi etc. Sub noul regim, ei vor ave, mai ântâiu, toate drepturile ce au străinii în general. Ei vor ave mai mult decât străinii și ca supuși Români: dreptul de-a servi în armată și garda națională, dreptul de-a cumpăra imobile sau locuri în orașe, dreptul de-a fi advocați, de-a face parte din juriul de espropriere în orașe, de-a exercită liberi orice profesie, ori ce meserie; vor ave același statut personal ca Românii; vor fi protegtați în același mod de legi și autorități; nu vor mai fi supuși la cauția judicatum solvi, și vor pute să obțină marea sau mica naturalisare, și vor beneficia mai facil decât străinii de scutirea stagiului care li se va acorda chiar de drept: 1.Plasa centrală CU 2,106 Ovrei. 2.Nirul 77 4,604. 3.Krasnakorn 2,784 7) 4. Szamoskorn 2,661 77 5. Baia-maren 3,097 77 6. oraș. Baia-mare 77 222 77 7. » » Spirea 731 77 8. „ „ Sătmar 77 1,357 77 2.1.Plasa Cătcăului CU 7 10 Ovrei. 7. Beteagul 748 77 3. 77 Piatra 77 562 77 4. 77 Olpret 77 209 77 5. 77 Ungurași 77 238 77 6. 77 Becleanul 77 1.237 77 7. 77 Deași 77 197 77 8. 77 Surduc 77 288 77 9. 77 Vadu 77 247 77 10. 77 Lăpușul unguresc 77 704 77 11. Orașul Deași 77 351 77 12. 77 Gherla 77 90 77 1.Dar aceștia se împart astfel: Plasa Berkesz CU322 Ovrei. 2. Boiu-mare. . . 77 111 77 3. Nireșul-mare 77 277 77 4. Șoimușul-mic 77 273 77 5. Șomcuta-mare . 77 680 77 6.Vadul . . . . 77 338 77 2.1.Plasa Tășnadului CU 803 Ovrei. * Pier • . 77 454 77 3.„ Eriu . . 77 572 77 4. „ Cehul . . 77 582 77 5.„ Hadadul . 77 387 77 6.„ Bicalia 77 593 77 7.„ Jibou . . 77 392 77 8. „ Zihad . . 77 99 77 9.„ Diosigh . 77 209 77 10.Orașul Zălau 77 72 77 1. Plasa Avrigului ung. cu 395 Ovrei. 2. „ Panchen . . „ 602 „ 3. „ Valasut . . . „ 299 „ 4. „ Iglodul mare . „ 418 „ 5. „ Secul . . . „ 232 „ 6. „ Buza. . . . „ 195 „ 7. „ Chiraleși . . „ 461 „ 8. „ Borgău . . . „ 320 „ 9. Orașul Săcu ... n 24 „ 1.Plasa Aradia CU164 Ovrei. 2. 77 Central 77125 77 3. 77 Pecica 77430 77 4. 77 Radna 77 120 77 5. 77 Yaradia 77120 77 6.» Zărand 77120 77 7. 77 Cermeiu 77221 77 8. 77 Mișca 77 93 77 9. 77 Aletea 77238 77 10. 77 Șiria 77280 77 11. 77 Agrigiu 77116 77 12. 77 St. Ana 77173 77 13. 77 Șumand 77498 77 14. 77 Boromey 77155 77 15. 77 Buteni 77139 77 16. 77 Iosășel 7780 77 17. 77 Sebiș 77128 77