Telegraful Roman, 1879 (Anul 27, nr. 1-152)

1879-10-20 / nr. 123

ABONAMENTUL. Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 îl. 75 cr. Pentru monarcie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl , 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Sâmbătă 20 Octomvrev. 1879. Anul XXVII. Nr. 123 TELEGRAFUL ROMÂN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane, Sibiiu, strada Măcelarilor 47, și la espedițiunea de inserțiuni Adolf Steiner în Hamburg (Germania). Corespondențele sünt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. .17. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de done ori 12 cr., — de trei or 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. 1 . Revista politică. Sibiiu, în 19 Octomvre De Marți încoace pot iice toți locuitorii din monarhia austriacă-ungurească, că trăiesc în zodia bugetului de finanțe pe 1880. Steaua aceasta este o stea importantă în toate împărățiile din lumea aceasta numai nu luminează în toate părțile într’o formă, căci pe când în unele staturi revarsă (bugetul) lumină asupra locuitorilor, într’altele tot el face de multora le stelesc ochii pănă când îl pot vede un cunque molcomit pe scurt timp, pe un an dubile. De care categorie ne ținem noi nu e de lipsă să o spunem. Dl ministru de finanțe ne spune, că deficitul anului viitoriu este de 12 și mai bine de milioane. Ceea ce nu ne spune dl ministru o vom vede când va trebui să plătim. De bună samă că dl ministru, făcând socoteală și adăugând la milioanele cele spuse și pe cele nespuse, s’a spălțat însuși de suma din socoteala domniei sale și s’a pus și a croit la proiecte preste proiecte de legi, prin care să mai dea puțin lustru tabloului în care se zugrăvesce steaua bugetului. Și vrând să netezească, în dreapta și în stânga, a tot făcut la proiecte, încât s’a presentat casei deputaților cu brațele încărcate de proiecte. Dacă ar fi numai de bine proiectele aceste și dacă nu ne ar duce pe toți la o generală și egală serăcie, căci ori și cât însetăm după egalitate așa departe tot n’am voi să ajungem, încât să fim egali numai în serăcie. Și ministrul de finanțe de dincolo de Laita a venit în aceeași cu bugetul înaintea parlamentului seu. Și acolo există un deficit pe față, dar numai de 12 milioane. Luând lucrurile preste tot — se înțelege cele finanțiale — apoi cu una cu alta, bugetul din Cislaitania seamână cu cel din Translaitania și vice-versa; tot așa seamănă și măsurile cu care miniștrii respectivi voiesc să mai domolească apetiturile bugetului pe viitoriu și — mult ne temem — că dacă seamănă premisele unele cu altele vor semăna, vor trebui să semene și resultatele: se răcie dincoace, se răcie dincolo de Laita. Membrii familiei imperiale ruseșci se preumblă de mult timp prin Francia. Imperăteasa petrece la băile de la Cannes,între marii duci unii petrec la Paris. Despre acești din urmă se făcuse multă vorbă cum fură primiți de presidentul republicei. în cele următoare reproducem din „Românul“ o dare de samă a „Corespondenței franceze“ despre întâlnirea marilor duci rusesci cu Grévy, preșidentul republicei. Le Gautois crede a fi foarte malițios când dând samă despre visita pe care au făcut-o de curând Țarevici, principele de Wales și marii duci Alexis și Vladimir președintelui Republicei, zice că d. Grévy ’i-ar fi primit cu cuvintele: „Domnii mei, (Messieurs, în loc de Messeigneurs, după cum prescrie eticheta) sânt foarte vesel de a ve vedé“, la care cuvinte cei patru principi întorcând spatele, ar fi replicat: „Domnule președinte suntem foarte veseli că vom văzut“. Din întâmplare, încă cu trei înainte de aceasta, îndată după audiență, am primit deja o persoană care stă în deaproape relațiuni cu marele duce moștenitor câteva date foarte precise în privința decursului acelei audiențe. Comunicarea ce ni se făcuse nu era destul de interesantă pentru ca să luăm notă de ea în locul acesta; deoarece însă anecdota lui „Gaulois“ ar pute fi lesne reprodusă de presa germană, ne vedem acum siliți a declara, că ea nu e altceva decât o scornitură. Președintele republicei, care cunoasce formele ce trebuiesc observate la visita unui principe de sânge cel puțin tot atât de bine ca acel „domino“ de la „Gaulois“ a avut cu marele duce moștenitor și cu frații săi — căci pe principele de Wales nu l-a primit de loc deodată cu aceștia — o întrevorbire mai lungă și foarte cordială. El întrebă pe principi cum se mulțămesce augusta lor mamă în Cannes, se înforma foarte de aproape despre aflarea marelui duce Constantin, care se afla atunci bolnav la ambasada rusă, și’și esprima în fine — ca să trădăm întregul secret diplomatic al acestei însemnate întrevederi — părerea sa de zeu, că înalții oaspeți au nimerit în Paris un timp atât de urît. împregiurul acestor temate s’a învârtit conversațiunea și noi repetăm că, fără impulsiunea pe care ne a dat-o invențiunea foaiei bonapartiste, nu am mai fi făcut nici mențiune despre toate aceste. Pentru liniștirea lui Gaulois putem însă să mai adaugem că Țarevici, după ce se întoarse din Eliseu în „Hotel Bristol“, s’a exprimat cătră cei dimpregiurul seu că persoana și doamna ținută ((lignite) a d-lui Jules Grévy au făcut asupră’i o impresiune peste toate așteptările de plăcută. Tocmai pentru că toată această întâmplare nu a avut nici o însemnătate politică, credem că nu este de prisos de a o apăra în contra alterării unei gazete de boulevard care se află în perpsesitate din causa lipsei de materie picantă. Domnitoriul României, însoțit de ministrul de interne Cogălniceanu a plecat în 14/26 i. c. la Dobrogea pentru inspecțiunea acestei părți noue a României. în 27 a sosit Domnitoriul în Tulcea, unde i s’a pregătit o întâmpinare foarte entusiastică. După „Pol. Corr.“ principele Carol a răspuns la întâmpinarea primăriului din Tulcea: Voiu iubi Dobrogea, cum iubesc România, din care d-voastră astăzi faceți parte. Ambițiunea mea și instințele mele sânt îndreptate spre desvoltarea morală și materială a țărei d voastre, la carea o îndreptățesce minunata ei situațiune.“ Comisiunea tehnică pentru cestiunea Arab-Tabiei a plecat în 27 1. c. dela Bucuresci, având a se întruni la Călărași. Sinodul sârbesc (din Serbia) a declarat biserica sârbească independentă. Dieta Ungariei. Budapesta, 17/29 Octomvre 1879. în ședința de eri, care sub presidiul ordinariu s’a deschis după dece care, după autenticarea protocolului din ședința precedentă și după notificarea unor esibite și alte curenții, ministrul de finanțe contele Szapáry a presentat bugetul pe 1880, însoțit de un esposé lung. Cu ocasiunea aceasta a mai presentat ministrul de finanțe un raport asupra rentei de aur și asupra schimbărei bonurilor vistieriei; nisce dări de samă despre resultatul manipulațiunei pe cuartalul III din 1879, din care se vede, că cu 3 milioane este venitul mai favorabil decât în același cuartal în anul trecut. Esposeul s’a întins și asupra altor împregiurări, asupra unor proiecte de lege puse pe masa dietei, precum : Urcarea vămei după petroleu ; casarea dărilor de lues; darea după câștiguri ; modificarea clasei II din darea de câștig și de transport; în desbateri mai de aproape asupra esposeului nu se demite niminea, ci E. Simonyi exprimă dorința că bugetul ar fi bine a se presenta casei în luna lui Aprilie, iar Lukacs cere instruirea bugetului cu anteactele recerute. Ședința se ridică la 12 oare. Cea mai de aproape va fi mâne la 10 oare dimineața. Din Carloviț. 1729 Octomvre. Congresul se într’uneșce și după amenzi în ședințe. Pănă acum s’a FOIȚA. Elena Teodorini, Ziarul italian „Il mondo artistico“ publică următorul articol asupra lunei noastre compatriote, d-șoara Elena Teodorini, care prin talentul seu a atras deja atențiunea publicului nostru cunoscător și doritor de musică bună: dacă un nume care va îmbogăți familia puțin numeroasă a adevăraților artiști, a artiștilor crescuți în școala frumosului și a simțimântului; eacă o stea care, deabia apărută pe orizontul artei, este strălucitoare. Elena Teodorini este numele acestei artiste, este steaua care, apărută de curând pe orizont, răspândesce în giuru’i atâta lumină, încât Ziarul nostru simte datoria de a’i da un loc în cronicele sale artistice. Craiova, în România, în orașul ce o veȘâ născând, sânt deabia douăzeci și unul de ani și care, puțin mai mult decât un lustru după aceasta, veza primele producte pe câmpul artei ale micei Elena, atunci în etate de 6 ani, care da probe admirabile de inteligență, declamând cu părinții sei, amândoui artiști dramatici, în etate de 8 ani, dete concerte pe pian, astfel că fu numită în orașul său natal Tenfant prodige; biografia sa spune că doamnele, al căror idol devenise ,și-o smulgeau în teatru din logiă în logiă, acoperind o cu sărutări și făcând asupra ei cele mai fericite prognostice. Aceste prognostice nu fură false. Elena, ajunsă tineră, nu întârzia de a vede că un alt drum îi era deschis, un drum pe care ar pute mai bine exercita geniul său artistic, acel al cantatricei, căci natura nu voise să pună o limită darurilor sale, ci i le dedesc cu prodigalitate, unind cu farmecul persoanei sale o rară inteligență și o voce de soprano din cele mai calde și simpatice, din cele mai întinse și insinuate. Atunci, tinăra fată luă adio de la orașul său natal, de la mama s’a, de la rude, de la toți amicii și admiratorii, și luă calea Italiei, se duse la Milan, unde marele măestru Sam Giovâchi, într’un scurt timp, forma o artistă de inimă și de geniu, gata de a tenta scena. Și proba fu făcută sânt de abia acum trei ani, în rolul lui Gondi din Maria de Rohan, și fu făcută cu atât succes încât, în scurtul timp de câteva luni, mai multe teatre, în stagiunile ce se succedau, o vetuză producându-se în mai multe de 17 roluri și repurtând în fiecare victorii necontestabile. Alecsandria aplauda într’ânsa o Casildă strălucitoare și o încântătoare Rosină. Pisa salută cu entusiasm pe Rosina și Livorno, unde fu chiemată de mai mult de trei ori, veȘà într’ânsa o Italiană în Algeria din cele mai inteligente, o Climene în Saffo, și o Adalgisa în Norma care nu se temeau de comparațiune. Chieti și in fine Turin e asaltară într’ânsa o Preziosillă și o Mărgărită care răsară neșterse suveniri. Pe lângă toate aceste orașe italiane vine și un altul, străin pentru noi, dar nu tot astfeliu pentru Elena, Bucurescii, unde se produse afară din părțile sus menționate și în Trovatore, în Lucrezia Borgia, Favorita, Ballo in Maschera și Jone, reportând totdeauna, ca pretutindeni, succesul cel mai măgulitor, și punând totdeauna în evidență darurile ce i-a dăruit natura cu atâta bogăție. Și toate aceste părți atât de deosebite între ele, și interpretate cu atâta inteligență și măestrie, fură susținute de Elena Theodorini în cursul a 20 de luni cel mult___Puțini artiști intr’adever se pot lăuda cu un asemene splendid început, puțin artiști în etatea ei, pot număra o serie atât de lungă de adevărate și meritate succese!... Nu-i mai rămânea tinerei artiste decât ca toate aceste succese ale ei să fie consacrate și aprobate și de orașul artistic prin escelență, Milanul nostru, și aprobarea fa dată deplină și întreagă în teatrul Dai Verme în stagiunile din carnevalul trecut și astă primăvară. Toți își reamintesc emoțiunile ce Theodorina îi făcu să simtă în Ghidura vince și mai cu samă în Figlia del Reggimento, unde talentul seu se putu manifesta.