Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-10-18 / nr. 123
490 TELEGRAFUL ROMAN. Cartea roșie a monarhiei Austro-Ungare. țiarele vienezeasce „Romanul" ne aduc resumate din „cartea roșie“ austro-ungară, care cuprinde documentele internaționale din șliua încheierii tractatului de la Berlin și pănă mai zilele trecute. Aceste documente sunt împărțite în patru capitale precum urmează: I. Cestiunea fruntariilor grecoturce. II. Neînțelegerile în privința fruntăriilor bulgaro-române. III. Afacerile turco-muntenegrene în privința fruntariilor. IV. Repatriarea fugarilor mahomedani din Bulgaria, începem astăzi cu resumatele extrase de fiarele vieneze din capitulul al doilea, pentru că sunt relative la România, și vom da în numerile viitoare și resultatele privitoare la celelalte cestiuni. N Neînțelegerile în privința fruntariilor bulgaro-române. în acest capitul nu se tratează decât despre cestiunea Arab-Tabiei. într’o notă a comitelui Andrassy, cătră comitele Kalnocky, datată din 31 iulie 1879, se țrice următoarele: „Guvernul imperial al Rusiei trebuie se ne fie dator recunoscință, că neam arătat dispuși în această privință (a cerceta afacerea încă odată), ceea ce probează că facem o mare concesiune punctului de vedere al Rusiei, de vreme ce admitem a se supune unei noue cercetări o hotărîre luată deja în unanimitate de comisiune. Trebue se punem pe aceasta o greutate cu atât mai mare, cu cât hotărirea eventuală a comisiunei trebuia recunoscută ca definitivă chiar dacă ar fi fost luată numai cu o mare majoritate, și nu trebuia prin urmare se se facă dintr’ânsa obiectul unor noue negocieri între cabinete. Atunci d. de Giers se presenta în numele Rusiei cu propunerea de a lua cestiunea Arab-Tabia din mânile comisiunei internaționale de delimitare pentru Bulgaria și a o da comisiunei șerbesci. Răspunsurile Germaniei și Austro- Ungariei au fost în această privință următoarele: Cornițele Wessersheimb cătră cornițele Andrassy Telegramă. Berlin, 15 August 1789. „în fața nouei propuneri ruseșci în privința Arab-Tabiei, cabinetul din Berlin nu voea ce se apuce înainte, ci este hotărit să lase dobândirea înțelegerei trebuincioase pe seama puterilor mai de aproape interesate, și mai ales Austro-Ungariei, a cărei atitudine va fi hotăritoare și pentru aceea a cabine.Scăpând din mână și astă dată pe Lucar, ba încă pățind și rușinea isgonirei, Iesuiții capătă ertare dela Turci, dând bani, conform obiceiului, și întorcându-se la Constantinopole, se pun pe lucru voinicesce, chemând în ajutoriu pe Iesuiții din toate părțile. Ei răspândesc vestea între cler și între popor, că Lucar este calvinist, ba chiar că a fost turcit și apoi se făcu ear creștin ca se capete patriarhia, și că acum, în taină, e protestant!... 1") Aceste calomnii, jesuiții le răspândesc prin toate țările, unde erau creștini ortodocși. Pe atunci, adecă la 1630, cuviosul și eruditul Teofan, patriarh al Ierusalimului, se afla în Iași, capitala Moldovei, în filele lui Moisi Movilă Voevod, fiiul lui Simeon Movilă. La 1619, când domnia în Moldova Gaspar Voevod, acest patriarh mai trecuse prin Iași și prin Moldova îndreptându-se spre Moskva, în filele Țarului Mihail Teodorovici. Motivul acestei titlui german. D. de Radovitz s’a esprimat deja în acest sens față cu însărcinatul afacerilor de aci.“ Cornițele Andrássy cătră cornițele Kalnocky la Petersburg. Telegramă. Viena, 18 August 1879. „Bilele aceste ni s’a comunicat în scris noua propunere rusească, în privința cestianei Arab-Tabia, de cătră însărcinatul cu afacerile rusesci de aici. „Am arătat deja, prin diferite propuneri, dorința noastră de a fi agreabilă Rusiei în această afacere. Ar fi de dorit și pentru noi de a înlătura aceasta din urmă greutate de delimitare. Dar spre marea noastră părere de rău și cu toată bunăvoință noastră ne vedem în imposibilitatea, de a adera la propunerea Rusiei și a încredința afacerea comisiunei serbesci, de vreme ce cabinetul rus, în privința Arab-Tabiei nu aderă la propunerea noastră de a se considera hotărîrile majorității ca definitive, deși ele au produs o mulțumire generală în toate delimitările făcute în peninsula balcanică, cu toate îngrijirile, ce Rusia arăta la început, și de altă parte chiar Englitera consideră trecerea sarcinei pe sama comisiunei sârbesci de delimitare ca în contrazicere cu tratatul, părere, pe care trebue se o considerăm și noi ca justă. Se înțelge de sine și că d. de Giers n’a fost nici cum satisfăcut de acest respuns, dar iarăși nu putuse seotărască a recunoasce de definitive decisiunile luate de majoritatea comisiunei. El observă că aceasta este o cestiune de principii, de la care nu poate se se abată cabinetul rus, și că nu poate se se lase a fi majoritat de o comisiune ai cărei membrii par a fi procedat la această lucrare cu o opiniune preconcepută. D. de Giers formulă o nouă propunere, prin care cerea a se trimite bărbați speciali spre a cerceta cestiunea construirii podului la Silistra și ca o hotărîre definitivă să depindă de la decisiunea luată de majoritatea cabinetelor. Această propunere fu primită în fine după lungi negocieri, lordul Salisbury declară, că a aderat la densa, numai și numai fiindcă a fost acceptată și de Austro-Ungaria. Comisiunea de bărbați speciali se întrunesce; ea hotăreșce cu 6 voturi contra 1, care era cel rus, în sensul cum cerea România să construească podul lângă Silistra. Acesta nu împedeca însă pe Rusia de a ridica noi greutăți și de a refuza ratificarea și sub semnarea protocolului. Spre a pune un capăt acestei cestiuni, baronul de Hammerle ia inițiativa pentru o propunere de mijlocire, care este primită călătorii era, precum scrie eruditul Filaret, arhiereul Petersburgului, că biserica Rusiei se afla în mare neorânduială, nici Rusia nordică nici cea meridională nu aveau păstori. Patriarhii Răsăritului, auzind despre netocmeala împărăției ruseșci de a lege cu ei, și despre prigonirile Catolicilor contra Pravoslaviei, se întruniră spre a se sfătui, la mormântul lui Christos, și au trimis pe cuviosul seu păzitor, ca să puie la cale biserica Rusiei. Patriarhul Constantinopolitan ’i-a dat deplină putere să-l represente și a trimis cu el pe al seu exarch, Arhhimandritul Arsenie. Teofan trece deci prin Moldova și merge în Rusia. El visiteazâ mai ântâiu capitala, pune de îndreptează cărțile bisericesci slavonesci, după anticele manuscripte grecesti și după un an de lucru, Teofan împreună cu Țarul roagă pe metropolitul Filaret să primească a fi patriarh al Moskvei și a toată Rusia. Acest metropolit Filaret, era tatăl Țarului Mihail Teodorovici. Patriarhul Ierusalimului consacrează însuși pe Filaret, și astfel tatăl și fiiul, tatăl , în cele din urmă de toate puterile și care satisface în fine și pe cele două părți mai de aproape interesate. Spre a completa darea de samă asupra acestei afaceri,shurele vieneze mai reproduc și următoarele amenunțe din Cartea roșie. „Rusia își exprimase dorința ca însăși Bulgaria să se declare mai din nainte satisfăcută cu soluțiunea cestiunei. Baronul de Hammer le însărcina pe cornițele Khenvenhüller, representantul austro-ungar de la Sofia, să influențeze în acest sens asupra guvernului de acolo. Cornițele Khenvenhüller răspunse, că guvernul este gata a da declarațiunea cerută de Rusia, dar numai cu condițiunea, ca România să se oblige față cu Europa de a construi podul într’un termin ficsat mai dinainte. La aceasta se raporta următoarea notă: Baronul de Haimerle cătră cornițele Khenvenhüller. Telegramă Viena 14 Mai 1880: „Prin acea frasă relativă la pod, Bulgaria nu poate să -și aducă nici un folos și că, de vreme ce ea n’are nici un drept de a pune condițiuni, n’avem a negația cu Bulgaria asupra fruntăriilor Dobrogei, ne am mărginit la un indemn confidențial, pe care dacă ’l-ar urma Bulgaria ar înlesni primirea în genere a propunerei și în acord definitiv. Noi am declarat mai bin înainte, că dacă propunerea noastră de mijlocire nu va fi primită pur și simplu o vom retrage și ne vom pune pe baza propunerilor comisiunei. „Este neadmisibil, ca Bulgaria să pună condițiuni României, precum este de exemplu aceea pentru construirea podului. D. Boerescu cătră cornițele Hogos. Bucuresci, 24 Iunie 1880. „Comunicarea ce ads. Voastră ’mi-a adresat în privința soluțiunei definitive a cestiunei Arab-Tabia, ne dă o nouă probă despre amida ce guvernul Maj. Sale cesaro-regale apostolice are pentru noi. Este datoria pentru mine de a vă esprima pentru aceasta mulțămirea și cunoscința guvernului princiar. Intru ceea ce privește afacerea chiar d. Boerescu declară, că guvernul princiar este satisfăcut pentru concederea Arab-Tabiei cătră România, dar nu și cu cealaltă ficsare a fruntăriei. *(Distincțiune). Ministrul president Coloman Tisza fu distins de M. S. cu marea cruce a ordinului S- tului Ștefan, patriarh și fiiul țar, rămân cu pace cărmuitorii Rusiei. La 1620 Teofan întorcându-se de la Moskva, visitează Rusia meridională, și stă la Kiev. Regele Sigismund al Poloniei, îl primește cu cinste văzând în el un patriarh al bisericei. Teofan consacrează aici de metropolit al Kievului și al Galiției pe Petru Movilă, și face trei episcopi, apoi el se întoarce la Ierusalim, peste puțin merge iar la Moskva , și acum întorcându-se, se afla în Iași, la 1630.12) Rusia trimite acum o deputațiune la Iași, cătră patriarhul Teofan, să-l întrebe dacă sunt adevărate câte se aud despre patriarhul Ecumenic Lucar. Teofan respunde în scris prin scrisori patriarhale, că patriarhul Lucar nu este vinovat de calvinism, că el este un adevărat arhiereu, urmaș credincios al părinților bisericei ortodocse a răsăritului. (Va urma)* (Viriliștii) din comitatul Treiscaunelor (Háromszék) au ca cel dintâiu contribuent cu 2738 fi. 26 pe contele Ioan Nemeș și ca cel de pe urmă pre Carol Vajna cu darea de 133 fl. 61 cr. * (Casina) din Sibiiu va arangia petreceri cu danț în 30 Oct. 13 și 27 Noemvre și în 11 Dec. cu începutul la 8 oare seara. (Procesul de presă) ce -i-a fost intentat de loan Hannia, asesor consistorial onorar și director seminarial în contra dlui Nicolae Cristea, asesor consistorial ordinar și redactor al „Telegrafului român 11, resp. în contra dlui Ioachim Munteanu paroch din Gura Jiului, s’a pertractat ieri în 28 Octomvrie n. înaintea curții cu jurați de aici de dimineața la 8 oare pănă seara la 6 oare neîntrerupt. Dl paroch Ioachim Munteanu a fost susținut la timpul său în coloanele „„Telegrafului român“, că dl loan llaimia, asesor consistorial onorar și director seminarial „și-a permis cu volnicie a călca în picioare ordinea bisericească și a prevarica în parochia Gurariului în dauna parochului de acolo și a disciplinei care într’o notă parocul Munteanu a fost scris: „Cine ar fi putut aștepta atâta imprudență din partea unui director seminarial și totodată asesor al consistoriului archidiecesan? A provoca pe popor la neascultare față cu preotul seu, ba indirect a-l provoca la revoltă, dovedesce, între altele, o nemărginită încredere în sine, etc. etc.“ Juriul, compus numai din neromâni , a declarat cu 10 voturi în contra 2, va să Zi ° ä cu o majoritate impunătoare pe amândoi acuzații de nevinovați, eare dl Ioan Hannia, representat alicum de dl Arz v. Straussenburg, (unul din cei mai distinși și văzuți advocați ai Sibiiului, și totodată un bărbat politic foarte popular al Sașilor), dl Ioan Hannia, asesor consistorial ordinar și director seminarial, Zicem, a fost condamnat la plătirea speselor în sumă de 82 fl. v. a. Alicum atragem atenția on. public asupra raportului, ce-l aducem începând cu numărul acesta. * (Dare de samă) despre balului român în sala de 18 Octomvre s. n. în favorul „fondului de teatru“. Venitul brutto a fost 204 fl. ear cheltuelile de 145 fl. 50 cr. Resultă deci ca venit curat suma de: 58 fl. 50 cr. Suma această în 23 Octomvre st. n. s’a și administrat prin poștă B. Posta d. George Serbu, casiariul societăței pentru fond de teatru. Presta prețul de intrare ficsat cu 1 fl. v. a. au plătit cinele: Constanța Dunca- Schiau 5 fl. Maria Cosma 1 fl., precum și următorii dni și anume: Nicolae Popea, arhhimandrit și vicariu metropolitan 4 fl. Paul de Dunea 1 fl. 50. Ales. Lebu 10 fl. Fülep Samu 5 fl. Traugot Binder 3 fl. Ioan Bădilă 3 fl., maiorul pens. Herzberg 1 fl. Coriolan Bredicean 4 fl. Daniel Lica 4 fl. Petru Mihály 4 fl. Visarion Roman 2 fl. Dr. I Moga 1 fl. Nicolau Budac 1 fl. Const. Popovici 1 fl. Const. Colbasiu 1 fl. Dr. A. Todea 1 fl. Ales. Filip 1 fl. Dr. D. Răcuciu 1 fl. și George Secu 1a 1 fl. Suma: 55 fl. 50 cr. Sibiiu, 23 Octomvre st. n. 1880. Comitetul. * (Strămutare de târg). Târgul de toamnă din Arad în anul acesta se va ține în 5, 6 și 7 Noemvre n. * (Semnele timpului de față). Cât de curând se vor vinde prin licitație judecătorească: bunul contesei K. Sándor prețuit cu 70,000 fl. în 20 Dec. n., bunul lui Max. Un pre ll) Dominicus Bernini, Histoire des héréties, tom. IV, pag. 611. 12) Istoria Possipskoi Țerkva, pag. 223—237. edit. St. Petersburg 1838. Cont. Dositei patriarh Ierusal, în prefața Og&ógolog ogologia, edit. Snagov, 1699. *) Pe cei doi Români ai juriului, cari au fost trași din urnă, i-a respins d-nul Hannia. Varietăți.