Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-11-08 / nr. 132
sării țlic, că n’ați făcut legi. Vă propunem legi asupra instrucțiunii, asupra magistraturii, asupra libertății religioase și a presei. După aceasta va pute fi discutată și despărțirea statului de Biserică. Ați dat preferență legei asupra magistraturei; n’are decât să remânâ astfel. Guvernul a preferit legea asupra instrucțiunii fiind-că ea are, poate o mai mare putere de viață. El a venit în votul d-voastre o ușoară neîncredere și a voit se demisioneze. S’a z is, că cabinetul s’a născut. Voim să fim renăscuți prin votul d-v. Nu i se poate imputa cabinetului nici o echivocitate. Miniștrii trebuie se scie cine sunt pentru denșii și cine contra lor pentru ca țeara și Președintele se scie cine este răspunzător. D. Clemenceau atacă cabinetul, d-sa zice, că el este prea indulgent și nu se pricepe ca, la trebuință, să se reformeze în grabă ceata magistraților sgomotoși. D. Keller (dreapta) atacă cabinetul pentru esecutarea decretelor, care formează o violare a libertății. Ordinea de zi care exprima încrederea în cabinet fu primită cu 297 voturi contra a 131. Dela reuniunea învățătorilor români din țeara Bărsei. Referată. Comisiunea însărcinată cu censurarea raportului comitetului central al Reuniunei învățătorilor români gr. or. din țeara Bârsei asupra temei ficsate de comitetul central: „cari sunt manualele cele mai potrivite pentru învățarea religiunei? și care este metodul, după care ar fi să se propună acest obiect în școalele elementare, constituindu-se își alege de președinte pe dl prof. A. Feneșan și de referent pe Ioachim Ciurea și consurând părerile tuturor subreuniunilor precum și condusul comitetului central relativ la acest obiect își exprima părerea în următoarele: 1. Că dintre manualele de religiune esistente mai corespunzătoriu este manualul întitulat „Religiunea creștină“ de prof. I. Popea; eare manualele de până aci. Istoria biblică și catechismul aflându-se nedeplin corespunzătoare, comisiunea se vede îndemnată a nu le pute recomanda ca manuale vrednice de a se da în mâna copiilor. 2. Că elevilor din anul Iiu și al II-lea să li se propună rugăciuni mai ușoare, cari li se pot explica de învățătoriul respectiv, și cari școlarii le pot pricepe cu mintea lor precum sunt unele în cartea de cetire de V. Petri partea Iiu întrețesute cu istorioare morale din viața practică. 3. în anul al 111-lea (clasa Il-ua) să se repețească piesele propuse din anul Iiu și al II-lea și câteva piese mai ușoare din Istoria biblică în formă narativă. 4. în anul al IV lea (clasa 111-ia) să se repezească cele învățate în anul al IIl-lea și să se propună ceva din religiunea creștină de I. Popea, carea are să fie ilustrată prin exemple corespunzătoare din testamentul vechiu și nou, din Istoria universală și națională și din viața practică. 5. în anul al V-lea (clasa a IV a) să se propună continuarea din „Religiunea creștină“ și elementele constituțiunei bisericei ortodoce din Transilvania și Ungaria în mod explicativ. Zernesci în 25 Aprilie 1880. Artemie Feneșan m. p., Ioachim Ciurea m. p., președintele comis. referent. (Urmează raportul.) Varietăți. * (Solemnitate). Eri în onoarea Zilei onomastice a Maj. Sale împărătesei și reginei Elisabeta a fost serviciu divin în biserica noastră din cetate. * Escelenția Sa P. Archiepiscop și Metropolit Miron Romanul a sosit eri în Sibiiu cu trenul de la amenzi din călătoria de la Budapesta. * (Monumentul) reposatului Dr. Alex. Papiu Ilarian se află deja pe mormântul reposatului ministru TELEGRAFUL ROMAN, român, în grădina bisericei greco-catolice din Sibiiu. Monumentul foarte frumos este lucrat artificios de sculptorul renumit C. Dauer în Creuzenach și se va desvăli oficial pe vara viitoare. * (Postal). Din 16 Noemvre n. începând funcționează și în Cueșd un oficiu nou postal. * (Reuniunea carpatină) este conchemată pe Duminecă în 28 Noemvre n. în sala de ședințe a magistratului din Sibiiu la o adunare generală, în care care să se constitue definitiv reuniunea sus numită. * (Dreptul statal). Din pricina foarte deselor furturi împreunate cu omor în mai multe ținuturi din Slavonia, guvernul din Croația a publicat pentru toate aceste regiuni dreptul statar. * (Armata germană). Ministeriul de resboiu din Berlin a decis primirea unei pușei nouă repetitoare numite „Magazin“ pentru trupele pedestre ale imperiului german. Pușca de infanterie M. 71 se va ține, însă se va construi așa, încât printr-un magazin, care se va purta de soldați în posunariu și consistă din 12 patroane, în momentul de lipsă numai decât se poate încărca în mod mechanic. Pușca aceasta când se descarcă varsă cu iutală 13 pușcături una după alta prin una și aceeași țeve. * (O crescere în pensionat). O doamnă tinără crescută într’un pensionat s’a măritat după un preot pe sate și curănd după aceea a cumperat de la vecina sa o gâscă cu 10 pui. De bucurie ce o avea a dat ea cu mâna ei acestor mititei drăgălași de mâncare. Cercetându’i în ziua următoare în culcușul lor, ii află pe toți morți. Vecină sa, căreia se plânse preoteasa tineră despre nenorocirea aceasta, o întreabă între altele și despre aceea, dacă a dat puilor de beut și primesce respunsul: „ba, pentru că eu am crezut, că ei sug de la bătrâna.“ Posta din urmă, Bucuresci, 18 Noemvre. Comisiunea dunăreană internațională din Galați nu și a putut începe lucrările, din causa că delegatul turcesc încă n’a sosit. Atena. 18 Noemvre. în cameră se va aduce un proiect de lege conform cărui pănă se va termina cestiunea grecă, armata campestră se va susține în statul de 60,000, pănă când rezerva de 20,000 va sta gata de resboiu. Se vorbesce și de un proiect de lege pentru un împrumut de 120 milioane de drachme cu care să se susțină armata pănă la 1881. Două sate fărace din insula Cipru au trimis guvernului 1200 drachme (2000 franci). PARTEA SCIENTIFICĂ Și LITERARĂ. Ochiul învețătoriului, ca unul dintre mijloacele de educațiune. (Disertațiune cetită în ședința II a Reuniunei înv. rom. din seara Bârsei la 24 Aprile a. c. de I. Aron înv. în Brașov.) (2 Urmare). Din aceste se vede, că ochiul învățătoriului adecă limbagiul, pe care îl vorbesc e acela scolariului, e unul dintre mijloacele cele mai raționale ale instrucțiunei și că adeseori ajută mai mult decât predicele morale sau pedepsele corpuale. Dacă ar face limba acestui organ și numai acest serviciu în interesul educațiunei, adecă ca să țină încordată atențiunea școlarilor spre un anumit obiect, despre care se vorbesce, încă ar fi după mine destul de importantă, dar ea e cu mult mai admirabilă în puterea ei asupra simțurilor și năsuințelor sau mai bine zis asupra inimei elevului, cea ce mă voiu încerca a o aproba din cele următoare. Precum nu sunt toți oamenii dotați de la natură cu asemenea puteri trupești, ci unii sânt mai debili, alții iarăși mai viguroși, așa se află și cu puterile spirituale ale omului. Unii le au într’un grad mai mare și alții într’un grad mai mic, unii sânt mai ageri într’o direcțiune, pre când in altă direcțiune sânt rămași cu mult în dereptul altora, cărora earăși poate că le lipsesce agerimea minței în direcțiunea, în care face minuni celalalt. Această împărțire a talentului avem ocasiune ca să o aflăm aprobându-se în toate zilele în șcala noastră. Cutare elev al nostru diligent altfeliu, însă pre lângă toată silința sa, nu poate face in unul sau altul obiect de învățământ progresul acela, pre care îl face cu mai puțină diligență alt conscolar al seu. Din această causă pre cel dintâiu adeseori îl vedem umplându-i-se inima de supărare din care apoi seim, că cu timpul resultă neî ncrederea în sine, în discretismul, ura spre învățătură, lenea s. c. 1. Noi învățătorii suntem în prima linie chemați, ca să îndemnăm și să ajutăm predicuții nouă încredințați, ca ei să ’și înmulțească talanții, conform legilor naturii. Ca mijloc pentru de a face, ca și acela, carele a primit numai doi talanți, încă să-i înmulțească spre bucuria stăpânului, ajunge de multe ori o singură privire a ochiului tău, care e în stare, a face ca să salte inima elevului de bucurie, i insuflă curagiu, încredere în sine și i procură putere, din cari resultă pentru un timp îndelungat, plăcere la studiu, diligență și un zel deosebit, prin care apoi puterile sufleteșci i se desvoaltă, adecă i se înmulțeșce talentul. Iară dacă elevul a apucat pe căi rătăcite și e pe cale, de a’și îngropa talantul ca sluga nedeamnă din evangelie, sau alunecând pe calea, de a’l întrebuința rău spre stricarea sa și a deaproapelui, o singură privire a ta poate ave atâta farmec pentru dânsul, încât se- abată dela îngroparea talantului seau i paralisează puterile, de a face răul, și așa de multe ori isprăvesce mai mult decât vorbele frumoase și decât alte mijloace de disciplină cualificare pentru îndreptarea unui atare elev. Spre a ilustra aceasta și cu exemple de rog a deschide istoria carea e fidela conservătoare a evenementelor din timpii trecuți și aoi veți afla destule întâmplări, din cari sper, că veți vede învederat influența cea mare, ce o a eserciat totdeauna organul vederei asupra inimei omului. Istoria ne spune, că pe Coriolan numai ochii cei scăldați în lăcrimea mamei sale, carea ieșise înainte spre a-l ruga pentru cruțarea Romei ,l-a putut îmblânzi și abate de la pustiirea prin foc și sabie a acestei cetăți. Tot aci veți afla pre un Petru apostolul carele privind în ochiul lui Christos pe când se aflau în curtea lui Caiafa își recunoașce păcatul și varsă lacrime amare de pocăință, pe un Mihaiu banul Olteniei, carele fiind condamnat la moarte de Alecsandru al Ill-lea Domnul României înfluința atât de mult prin privirea lui asupra călăului în momentul, când acesta vor să ridice săcurea spre a’l lovi, încât instrumentul fatal cade călăului din mână și se declară incapabil de a’și împlini meseria, pe care o esercitase de atâta timp, față cu o persoană precum era Mihaiu. Aceste și alte întâmplări de cari ne vorbesce istoria sper, că vor fi aprobând de ajuns cele 7*80 pănă aci. Acum să vedem, cum să fie învețătoriul și respective ochiul său, care poate influența binefacătoriu asupra inimei elevului. Toate lucrurile, pe cari voim a le ave de modele, trebuie să fie precât numai se poate perfecte. _________________527 pentru că numai așa putem spera, ca copiile luate după ele să fie perfecte. Așa d. e. Un artist având a turna din metal o statuă, se va îngriji mai ântâiu, a face modelul, în care va ară ca să-și verse metalul, pe carele și’l va prepara cu îngrijire mai târziu de așa, ca el să respundă pe deplin cu făptura, pe carea va ave ca să o represente statua. Tot asemenea modele trebuie să aibă sau să’și creeze arhitectul, pictorul etc., dacă voiesc ca lucrările lor să fie apreciate de artă. Ce e sau ce ar trebui ca să fie învățătoriul pentru școlarii săi decât un model de perfecțiune pentru desvoltarea facultăților spirituale ale elevilor săi, cari facultăți în anii copilăriei ca și ceara topită există dar n’au nici o formă determinată, ci aceasta are să’și-o capete mai târziu în formă de perfecțiune a învățătorului prin instrucțiune și educațiune. Câte sânt, câte mii de suflete fragede nu-și primesc forma de la un singur model, de la un învățătoriul (Va urma). Istoria aritmeticei și principiile fundamentale la tractarea Aritmeticei în școala populară.Disertațiune ținută în adunarea generală a „Reuniunei învățătorilor români din Țeara Bârsei“ la 26 Aprile 1880 în Zerneșci) de Domețiu Dogariu, învețătoriu la școala primară din Satulung. (9 Urmare). Principiul 3. Instruirea din Aritmetică să fie practică, ținând pururea la cele practice. Ca calculațiunea să fie practică, învățătorul să dea elevilor de resolvat numai astfel de teme, ce ocur în viața practică și să-i deprindă atâta timp, pănă când le va câștiga o siguritate și o desteritate deplină. Deci atât temele, ce să dau elevilor în școală, cât și cele ce se dau ca ocupațiune pe acasă au să fie: 1. Luate din viața practică și din cercul de intuițiune al școlarilor. 2. Totdeauna să fie amăsurate puterilor școlarilor, și să nu fie niciodată nici prea grele, nici prea ușoare. 3. Să fie scurte, precise și clare. Regulile. Noi cunoașcem în școala populară numai un calcul, și anume un calcul cu cumpănire, cu cugetare, cu precauțiune și cu consciință, va să zbă numai un calcul cu pricepere. Dacă se întâmplă însă ca calculul să fie fără întrebuințarea mijloacelor externe, îl numim calcul verbal sau în cap. Dacă întrebuințăm și mijloacele externe, adecă cifrele, atunci îl numim calcul cu cifre sau în Boris. După ce am arătat principiile Aritmeticei, este neapărat de lipsă acum, a arăta și regulile, pe cari se basează propunerea acestui obiect de învățământ. Aceste regule se referesc parte la calculul verbal, parte la calculul în Scris. (Va urma), îndreptare în anul 131 la „Revista politică“ alin. III, șirul al 6-lea după cuvintele: „instințele separatistice ale“ este a se întercala „reuvoitorilor“. Economie. Sibiiu 16 Noemvren. Pro hectoritri: Grâu 8.7.20—8.20; grâu secăreț fl. 3.90—4.30;secară fl 5.60— 6; Orz fl. 8.90-4.30; Ovesfi. 1.80-2.10 Cucuruz fl. 3.10—3.50; Mălaiu fl. 6—7; Cartofi fl. 1.60— 2.; Semânță de cânepă fl. 4—5; Mazere fl. 7—8; Linte fl. 9—10; Fasole fl. 5.50-6.50 pro 50 chile: Făină de pâne fl. 7.; Slănină fl. 36 — 38 Unsoare de porc fl. 36—40; Seu brut pro 50 chilo fl. 15—17; Seu de luminări fl. 24—25; Luminări de tei 50 chilo fl.24—28; Săpun fl. 19—21; fân pro 50 chilo fl. 80.1. Cânepă pro 50 chilo fl. 16- 18; Lemne vârtoase de foc pro metru cubic fl. 3.50; Spirt pro grad 55-60 er. prochiile: carne de.