Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-08-02 / nr. 90
Nr. 90. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarhia pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Sâmbătă 2 August 1880. Anul XXVIII. TELEGRAFUL ROMÂN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de done ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Cerculariul consistorial cătră toate oficiele protopresbiterale, ca inspectorate districtuale de școale. Nr. 2233 Scol. Ca în anii trecuți așa și în acest an se ordină prin aceasta ținerea de conferențe învățătoresci, în care la pertractarea obiectelor se fac parte fiecare învețătoriu sub conducerea unui comisariu conistorial. Conferențele pentru acest an au se dureze 5 zile, și anume dela 15 pănă în 20 August. Aceste conferențe se vor ține numai în 4 cercuri sub comisarii precum urmează : 1. Cercul Idicel, comisariu profesorul Pavel Beșa; 2. Cercul Cojocna, comisariu parohul de acolo Teodor Ciortea; 3. Cercul Sighișoara, comisariu învățătoriul și capelanul de acolo Dimitriu Moldovan; 5. Cercul Dej, comisariu învățătoriul și capelanul din Borgo-Bistrița Simion Monda, încât pentru celelalte 6 cercuri, anume Sibiiu, Alba-Iulia, Deva, Abrud, Făgăraș și Brașov, unde învățătorii s’au constituit în reuniuni, se vor ține conferențele mai sus menționate în sinul reuniunei, de sine înțelegându-se că în astfel de cazuri președintele și respective vice-președintele reuniunei este totodată conducătoriul conferențelor învățătoresci. Ca obiect de desbatere în conferențele învățătoresci pentru anul acesta se pune împărțirea carelor pe săptămână pentru o școală a) cu un învățătoriu, b) cu 2 învățători, c) cu 3 învățători, d) cu 4 învățători, e) cu 5 învățători și j) cu 6 învățători. Conferențele învățătoresci vor avea lua în desbatere acest obiect, dându-și părerea, dacă și încât acel plan de învățământ asupra materiilor și împărțirea cazelor corespunde împregjurărilor locale. Pre lângă acest obiect se pot lua în desbatere și alte întrebări din sfera pedagogică-didactică, ce se vor propune de conducătoriu sau de alt membru al conferenței și se vor încuviința și admite la desbatere cu învoirea membrilor conferenței. Despre desbaterile conferenței se va redacta un protocol, care subscris de conducătoriu și de notariul conferenței, respective de președintele sau vice-președintele și notariul reuniunei se va substerne cel mult pănă în 28 August a. c. consistoriului archidiecesan, aretând cu numele pre acei învățători, cari au luat parte și cari nu au luat parte la conferențe. Pentru Conducătorii conferențelor învățătoresci se dă din partea consistoriului diurne de 1 fl. 50 cr. pe zi și bani de călătorie, pentru cari au să aștearnă aici cu ștanță la timpul seu, care pentru susținerea învățătorilor la aceste conferențe, și pentru acoperirea speselor de călătorie se îndatorează fiecare comună bisericească a contribui din mijloacele proprii, spre care scop părinții protopresbiteri și administratori protopresbiterali au datorința a da sprijinul de lipsă și vor stărui ca învățătorii să fie încuartirați pe unde se poate în localitățile școlare sau la creștinii noștri din comunele, unde se țin conferențele. Despre cetit. D-ta ești prin aceasta încunoșciințat spre ulterioara afacere, având la timpul seu a raporta consistoriului archidiecesan. Din ședința consistoriului archidiecesan, ținută în Sibiiu, la 4 Iulie, 1880. Pentru Escelența Sa Domnul archiepiscop și metropolit: Nicolau Popea m. p., Archimandrit și vicariu archiepiscopesc FORȚA. Părți din diarul meu de călătorie. (Urmare). Priessnitz Vincent a murit, fatalitate de boala apei în vârstă numai de 52 ani. După el a rămas un fiuu, care astăzi este eredele și proprietarul a 6 case întocmite pentru cură și 7 fece dintre care 4 sunt măritate după Maghiari. Precând stabilimentele lui Priessnitz stau sub conducerea unui medic, care de astă dată este Român și Priessnitz fiiul se ocupă numai cu partea administrativă a averei sale însemnate câștigate mai ales de tatăl seu, pe atunci Schindler, de care am vorbit mai sus, ține separat pentru sine stabilimentele sale, cari concurează cu ale lui Prissnitz, și numai în cozuri, unde cunoscințele sale practice nu-i mai ajung, recură și el la medicul propriu al institutului de cură priessnitzian. Un Român cu deosebire se simte de tot bine, când află aici un medic român, spre dl Dr. Hossan, care după prada sa avută în Viena în mai mulți ani la unul din cele dintâiu stabilimente pentru cură de apă rece, în urma concursului, pe baza bunelor recomandațiuni avute de la cei mai buni medici din Viena din specilitatea hidroterapiei a fost ales de medic al băiei din Graefenberg, încât m’am putut informa in timpul cel scurt al petrecerei mele în Graefenberg, pot afirma, că dl dr. Hossan atât prin cunoștințele sale, cât și prin purtarea sa fină și afabilă rectifică pe deplin încrederea pusă în el; un Român nu numai se poate bucura, dar a simți și o fală națională văzând că între mulțimea concurenților de alte națiuni a obținut acest loc dl Dr. Hossan; de dorit ar fi, ca dl Dr. Hossan, ca primul medic român, care, și-a ales specialitatea hydroterapiei să fie îmbrățișat cât de curând de ai sei în patria sa. *) în Transilvania după părerea mea și în 20—30 locuri așa favorizate de la natură ca Graefenbergul s’ar pute înființa stabili *) Dl Dr. Hassan este născut în Șoimuș lângă Rodna în Banat Revista politică. Sibiiu, în 1 August, întâlnirea împăratului Wilhelm cu împăratul Francisc Iosif la Ischl, cu toate că, după cum afirmă fiarele, nu este provocată de motive politice, totuși cuprinde un loc însemnat în disensiunile politice de toată mâna. Urmează așadară că și dacă întâlnirea nu este provocată de motive politice, are consecințe politice: intimitatea cordială între Germania și Austro- Ungaria a primit un nou sigil de întărire și are să contribue la întărirea păcei generale. Și principele Carol în călătoria sa la Sigmaringen s’a abătut pe la Ischl, unde principele Milan se află de mai multe zile. „P. St.“ consacră și întâlnirea acestei din urmă un articol în numerul de joi dimineața, care măcar că e scris cam de sus în jos în ceea ce priveste pe acești doi principi, încă promite pace și o desvoltare liniscită a afacerilor din orient cu adausul, că interesele economice ale monarhiei austro-unguresci în orient vor păși de aci încolo pe o cale mai netedă. Cât despre visita Domnitoriului Carol la Ischl, „P. L1.“ primește de la Berlin o corespondență, care o publică deocamdată sub rezervă: „însemnătatea întâlnirei la Ischl, zice corespondența, capătă o însemnătate mai mare, fiind-că la dânsa participă și principii României și Serbiei. Pare că în anumite cercuri internaționale diplomatice, pe drept sau pe nedrept, nu se pot desbăiera de ideea, că în Rusia anumite elemente insuiesc a pune în acțiune o intervențiune unilaterală contra Porții pentru cerbicia ei față cu Grecia. Se afirmă, că sânt toate plănuite, ca în momentul, când vor ave să se ciocnească Grecii cu Turcii, în Bulgaria și în Rumelia răsăriteană să se provoace o răscoală, care să fie potrivită, de a provoca amente de cură de feliul acelui din Graefenberg. O Șie aceasta cu toată positivitatea, pentru că în Transilvania află omul aceeași dacă nu mai bună climă ca în Graefenberg. Aerul și apa sânt elementele cele mai principale, cari sânt în stare prin o cură rațională aplicată sub conducerea unui medic de specialitate a recrea puterea de viață în om. S’ar cere după părerea mea numai o resoluțiune și cât de puțin spirit de întreprindere pentru a înființa cu puține spese cure priessnițiane. Un loc adăpostit în fața soarelui, în pădure de brad cu bun miros și cu apă rece de munte, nesce case deocamdată cu 20—30 chilii de locuit, o cuhnă bună pentru amea și lăptărie dimineața și seara în loc de cafea, scalde reci de apă naturală, conduse de un medic practicat în hydroterapie și cată o priessniciadă, de cari se află acum mai în toate țările. Cu 50— 100 de oaspeți pe seară întreprinzătorul la început să fie mulțămit; în Graefenberg, când culminează sesonul de veară, nu sunt mai mulți de 400— 500 persoane și într-un an înțelegânduse și iarna, când mulți oaspeți fac mestecul Rusiei ca să apere elementul slavic de pericul. Din acest punct de vedere rolul, care se atribuie principelui Carol, este de importanța cea mai intensivă. Sânt oameni, cari susțin, că au cuvânt a supune, că în Ischl se tratează de pregătirea călei la un direct raport de alianță între principatul României și între aliatele imperii Austro- Ungaria și Germania. N’ar fi, se zice, cu neputință, ca cu ocasiunea aceasta posițiunea esterioară a principelui Carol să se ridice într’atâta, că titlul seu de principe să se schimbe în cel de rege. Toate aceste pot fi, mai mult sau mai puțin, musică românească a viitoriului; faptă este, că nu de ori sau de astăzi este pusă din ambe părțile în perspectivă răȘimarea intimă a guvernului din Bucureșci de cabinetele din Viena și Berlin, o răȘimare, care pentru Rusia nu conține nimica provocătoriu pănă când tratatul dela Berlin remâne în vigoare“. Un corespondent special al Siartului „Prese“ din Viena raportează despre o intrevorbire cu principele Carol la Sinaia. Audiența a avut loc în Veranda monastirei, în care principele Carol petrece vara. Trei ani trecură de când corespondentul văzuse mai pe urmă pe principele, înaintea Plevnei. Cor. trece preste minuțiile conversațiunei și se opresce la lucrurile, cari se raportează la politica din timpul de față, în special la lucrurile, cari privesc cestiunea orientală. Intimitatea între Germania și Austro- Ungaria, princepele o consideră ca promițătoare de pace și speră, că va împedeca periculii unui resbeiu oriental imediat. Cuprinderea acestei alianțe germane-austro-unguresci a avut reacțiunea sa asupra politicei române. România are lipsă de pace — a zis principele— și se va alătura lângă puterile, care lucră pentru pace. Despre Francia crede principele, că încă neștesce spre pace și la toată întâmplarea se va feri cura aceasta, nu se urcă numerul oaspeților preste 1500 persoane; și cu toate aceste familia lui Priessnitz este astăzi bogată de umbră cu livrees; de asemenea Schindler și alți proprietari în această mică colonie, nu s’a îmbogățit prin despoierea oaspeților, precum se întâmplă, durere, la unele din locurile de cură din patrie, ci prin bună întocmire a întregului mod de viață. Oaspeții aici capătă cuarțir pe săptămână cu 3—10 fl.; li se pune la disposiție un servitor pentru scaldă și serviciul de casă, pe care îl plătesc cu 3—4 fl. pe săptămână, își cumpără rufele de lipsă pentru scaldă; mâncarea nu trece pe zi de 1 fl. dimineața și sara lapte dulce sau acru cu „Schrottbrod“, la amea și supă, carne după trebuință. Elementul cel mai puternic de vieață este aici apa cea bună și aerul dulce de brădet. Graefenbergul zace la o înălțime de 2000' cu o climă, seara 15—16 °, are neste culmi împregiur, de pe cari se deschide prospecte frumoase în șesul Prusiei, de unde strălucesc sate și orașe cu bisericele lor. Jos în vale se află cetatea Freiwaldau cu fabrici de pânză de in,