Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)

1880-08-02 / nr. 90

Nr. 90. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarh­ia pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Sâmbătă 2 August 1880. Anul XXVIII. TELEGRAFUL ROMÂN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de done ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Cerculariul consistorial cătră toate oficiele protopresbite­­rale, ca inspectorate districtuale de școale. Nr. 2233 Scol. Ca în anii trecuți așa și în acest an se ordină prin aceasta ținerea de conferențe învățătoresci, în care la pertractarea obiectelor se fac parte fie­care învețătoriu sub conducerea unui comisariu conistorial. Conferen­­țele pentru acest an au se dureze 5 zile, și anume dela 15 pănă în 20 August. Aceste conferențe se vor ține numai în 4 cercuri sub comisarii pre­cum urmează : 1. Cercul Idicel, comisariu pro­fesorul Pavel Beșa; 2. Cercul Cojocna, comisariu pa­­roh­ul de acolo Teodor Ciortea; 3. Cercul Sighișoara, comisariu învățătoriul și capelanul de acolo Di­­mitriu Moldovan; 5. Cercul Dej, comisariu învăță­­toriul și capelanul din Borgo-Bistrița Simion Monda, încât pentru celelalte 6 cercuri, anume Sibiiu, Alba-Iulia, Deva, Abrud, Făgăraș și Brașov, unde învățătorii s’au constituit în reuniuni, se vor ține conferențele mai sus menționate în si­nul reuniunei, de sine înțelegându-se că în astfel de cazuri președintele și respective vice-președintele reuniunei este totodată conducătoriul conferen­­țelor învățătoresci. Ca obiect de desbatere în confe­rențele învățătoresci pentru anul a­­cesta se pune împărțirea carelor pe săptămână pentru o școală a) cu un învățătoriu, b) cu 2 învățători, c) cu 3 învățători, d) cu 4 învățători, e) cu 5 învățători și j) cu 6 învățători. Conferențele învățătoresci vor ave­a lua în desbatere acest obiect, dân­du-și părerea, dacă și încât acel plan de învățământ asupra materiilor și îm­părțirea cazelor corespunde împregju­­rărilor locale. Pre lângă acest obiect se pot lua în desbatere și alte întrebări din sfera pedagogică-didactică, ce se vor pro­pune de conducătoriu sau de alt mem­bru al conferenței și se vor încuviința și admite la desbatere cu învoirea membrilor conferenței. Despre desbaterile conferenței se va redacta un protocol, care subscris de conducătoriu și de notariul confe­renței, respective de președintele sau vice-președintele și notariul reuniunei se va substerne cel mult pănă în 28 August a. c. consistoriului archidie­­cesan, aretând cu numele pre acei în­vățători, cari au luat parte și cari nu au luat parte la conferențe. Pentru Conducătorii conferențelor învățătoresci se dă din partea consis­toriului diurne de 1 fl. 50 cr. pe zi și bani de călătorie, pentru cari au să aștearnă aici cu ștanță la timpul seu, care pentru susținerea învățătorilor la aceste conferențe, și pentru acoperirea speselor de călătorie se îndatorează fie­care comună bisericească a con­tribui din mijloacele proprii, spre care scop părinții protopresbiteri și admi­nistratori protopresbiterali au dato­­rința a da sprijinul de lipsă și vor stărui ca învățătorii să fie încuartirați pe unde se poate în localitățile șco­lare sau la creștinii noștri din comu­nele, unde se țin conferențele. Despre ce­tit. D-ta ești prin a­­ceasta încunoșciințat spre ulterioara afacere, având la timpul seu a raporta consistoriului archidiecesan. Din ședința consistoriului archi­diecesan, ținută în Sibiiu, la 4 Iulie, 1880. Pentru Escelența Sa Domnul ar­­chiepiscop și metropolit: Nicolau Popea m. p., Archimandrit și vicariu archiepiscopesc­ FORȚA. Părți din diarul meu de că­lătorie. (Urmare). Priessnitz Vincent a murit, fata­litate­­­­ de boala apei în vârstă nu­mai de 52 ani. După el a rămas un fiu­u, care astăzi este eredele și pro­prietarul a 6 case întocmite pentru cură și 7 fece dintre care 4 sunt mă­ritate după Maghiari. Precând stabi­limentele lui Priessnitz stau sub con­ducerea unui medic, care de astă dată este Român și Priessnitz fiiul se o­­cupă numai cu partea administrativă a averei sale însemnate câștigate mai ales de tatăl seu, pe atunci Schindler, de care am vorbit mai sus, ține sepa­rat pentru sine stabilimentele sale, cari concurează cu ale lui Priss­­nitz, și numai în cozuri, unde cuno­­­scințele sale practice nu-i mai ajung, recură și el la medicul propriu al in­stitutului de cură priessnitzian. Un Român cu deosebire se simte de tot bine, când află aici un medic român, s­pre dl Dr. Hossan, care după prad­a sa avută în Viena în mai mulți ani la unul din cele dintâiu stabilimente pentru cură de apă rece, în urma con­cursului, pe baza bunelor recomanda­­țiuni avute de la cei mai buni medici din Viena din specilitatea hidroterapiei a fost ales de medic al băiei din Grae­­fenberg, încât m’am putut informa in timpul cel scurt al petrecerei mele în Graefenberg, pot afirma, că dl dr. Hossan atât prin cunoștințele sale, cât și prin purtarea sa fină și afabilă rectifică pe deplin încrederea pusă în el; un Român nu numai se poate bu­cura, dar­ a simți și o fală națională văzând că între mulțimea concuren­ților de alte națiuni a obținut acest loc dl Dr. Hossan; de dorit ar fi, ca dl Dr. Hossan, ca primul medic ro­mân, care, și-a ales specialitatea hy­droterapiei să fie îmbrățișat cât de cu­rând de ai sei în patria sa. *) în Transil­vania după părerea mea și în 20—30 lo­curi așa favorizate de la natură ca Grae­­fenbergul s’ar pute înființa stabili­ *) Dl Dr. Hassan este născut în Șoimuș lângă Rodna în Banat Revista politică. Sibiiu, în 1 August, întâlnirea împăratului Wi­l­h­e­l­m cu împăratul Francisc Iosif la Ischl, cu toate că, după cum afirmă fiarele, nu este provocată de motive politice, totuși cuprinde un loc însem­nat în disensiunile politice de toată mâna. Urmează așa­dară că și dacă în­tâlnirea nu este provocată de motive po­litice, are consecințe politice: intimita­tea cordială între Germania și Austro- Ungaria a primit un nou sigil de în­tărire și are să contribue la întărirea păcei generale. Și principele Carol în călătoria sa la Sigmaringen s’a abătut pe la Ischl, unde principele Milan se află de mai multe zile. „P. St.“ consacră și întâlnirea acestei din urmă un ar­ticol în numerul de joi dimineața, care măcar că e scris cam de sus în jos în ceea ce priveste pe acești doi principi, încă promite pace și o des­­voltare lini­scită a afacerilor din orient cu adausul, că interesele economice ale monarh­iei austro-unguresci în orient vor păși de aci încolo pe o cale mai netedă. Cât despre visita Domnitoriului Carol la Ischl, „P. L1.“ primește de la Berlin o corespondență, care o publică de­o­cam­dată sub rezervă: „însemnătatea întâlnirei la Ischl, zice corespondența, capătă o însem­nătate mai mare, fiind-că la dânsa participă și principii României și Ser­biei. Pare că în anumite cercuri in­ternaționale diplomatice, pe drept sau pe nedrept, nu se pot desbăiera de ideea, că în Rusia anumite elemente insuiesc a pune în acțiune o inter­­v­e­n­ț­i­u­n­e unilaterală contra Porții pentru cerbicia ei față cu Grecia. Se afirmă, că sânt toate plănuite, ca în mo­mentul, când vor ave să se ciocnească Grecii cu Turcii, în Bulgaria și în Rume­­lia răsăriteană să se provoace o răscoală, care să fie potrivită, de a provoca a­mente de cură de feliul acelui din Graefenberg. O Șie aceasta cu toată positivitatea, pentru că în Transilvania află omul aceeași dacă nu mai bună climă ca în Graefenberg. Aerul și apa sânt elementele cele mai princi­pale, cari sânt în stare prin o cură rațională aplicată sub conducerea u­­nui medic de specialitate a recrea pu­terea de viață în om. S’ar cere după părerea mea numai o resoluțiune și cât de puțin spirit de întreprindere pentru a înființa cu puține spese cure priessnițiane. Un loc adăpostit în fața soarelui, în pădure de brad cu bun miros și cu apă rece de munte, nesce case deocamdată cu 20—30 chilii de locuit, o cuhnă bună pentru amea și lăp­­tărie dimineața și seara în loc de cafea, scalde reci de apă naturală, conduse de un medic practicat în hydrotera­­pie și cată o priessniciadă, de cari se află acum mai în toate țările. Cu 50— 100 de oaspeți pe seară întreprinză­torul la început să fie mulțămit; în Graefenberg, când culminează sesonul de veară, nu sunt mai mulți de 400— 500 persoane și într-un an înțelegân­­duse și iarna, când mulți oaspeți fac­­ mestecul Rusiei ca să apere elementul slavic de pericul. Din acest punct de vedere rolul, care se atribuie principe­lui Carol, este de importanța cea mai intensivă. Sânt oameni, cari susțin, că au cuvânt a supune, că în Ischl se tratează de pregătirea călei la un direct rap­ort de alianță între principatul României și între aliatele imperii Austro- Ungaria și Germania. N’ar fi, se zice, cu neputință, ca cu ocasiunea aceasta posițiunea esterioară a principe­lui Carol să se ridice într’atâta, că titlul seu de principe să se schimbe în cel de rege. Toate aceste pot fi, mai mult sau mai puțin, musică românească a viitoriu­­lui; faptă este, că nu de ori sau de astăzi este pusă din ambe părțile în perspectivă răȘimarea intimă a guver­nului din Bucureșci de cabinetele din Viena și Berlin, o răȘimare, care pen­tru Rusia nu conține nimica provocă­­toriu pănă când tratatul dela Berlin re­­mâne în vigoare“. Un corespondent special al Sia­­rtului „Prese“ din Viena raportează despre o intrevorbire cu principele Carol la Sinaia. Audiența a avut loc în Veranda monastirei, în care principele Carol petrece vara. Trei ani trecură de când corespondentul vă­­zuse mai pe urmă pe principele, înaintea Plevnei. Cor. trece preste minuțiile conversațiunei și se opresce la lucru­rile, cari se raportează la politica din timpul de față, în special la lucrurile, cari privesc cestiunea orientală. In­timitatea între Germania și Austro- Ungaria, princepele o consideră ca promițătoare de pace și speră, că va împedeca periculii unui resbeiu o­­riental imediat. Cuprinderea acestei alianțe germane-austro-unguresci a a­­vut reacțiunea sa asupra politicei ro­mâne. România are lipsă de pace — a zis principele— și se va alătura lângă puterile, care lucră pentru pace. Despre Fran­cia crede principele, că încă neștesce spre pace și la toată întâmplarea se va feri cura aceasta, nu se urcă numerul oas­peților preste 1500 persoane; și cu toate aceste familia lui Priessnitz este astăzi bogată de umbră cu livrees; de asemenea Schindler și alți proprie­tari în această mică colonie, nu s’a îmbogățit prin despoierea oaspeților, precum se întâmplă, durere, la unele din locurile de cură din patrie, ci prin bună întocmire a întregului mod de viață. Oaspeții aici capătă cuar­­țir pe săptămână cu 3—10 fl.; li se pune la disposiție un servitor pentru scaldă și serviciul de casă, pe care îl plă­tesc cu 3—4 fl. pe săptămână, își cum­pără rufele de lipsă pentru scaldă; mân­carea nu trece pe zi de 1 fl. dimineața și sara lapte dulce sau acru cu „Schrott­­brod“, la amea și supă, carne după trebuință. Elementul cel mai puter­nic de vieață este aici apa cea bună și aerul dulce de brădet. Graefen­­bergul zace la o înălțime de 2000' cu o climă, seara 15—16 °, are neste culmi împregiur, de pe cari se des­chide prospecte frumoase în șesul Pru­siei, de unde strălucesc sate și orașe cu bisericele lor. Jos în vale se află cetatea Freiwaldau cu fabrici de pânză de in,

Next