Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)
1882-04-20 / nr. 45
Nr. 45. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr, 8 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarhie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl Pentru Străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 8 fl. Sibiiu, Marți 20 Aprile (2 Main) 1882. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sânt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor nr. 41. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXX. TELEGRAFUL ROMÂN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 or., — de done ori 12 er., — de trei or 15 er. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 er. pentru fiecare publicare. Sinodul archidiecesan. Ședința VI. (10 Aprile) Un alt punct al referatei priveșce cestiunea de controversă dintre protopresbiterul fost și directorul seminarial I. Hania de o parte și parohul din Gura Jiului I. Muntean de altă parte. Dintre condusele sinodului din anul trecut a rămas neesecutat cercetarea disciplinară în care erau a se lua numiții doi domni, cari ca fețe bis. în loc să - și caute dreptul în calea sa, a jurisdicțiunei bis. îl căutară prin proces de presă intentat foaiei „Tel. Rom.“, nu tocmai în folosul bisericei noastre.*) Comisiunea la punctul acesta propune și sinodul primesce: a se însărcina consistoriul de nou cu esecutarea condusului sinodal din anul trecut. Referitorii la petițiunea mai multor parocieni din Ilia, în care cer a se întregi cât mai în grabă postul de paroh devenit de mult în vacanță, comisiunea propune, se se transpună petițiunea consistoriului cu însărcinarea a o resolvi întregind cât mai în grabă postul vacant. Presidiul trage atențiunea sinodului asupra împregiurărei că parohia din cestiune e locul de reședință a fiitoriului protopresbiter al Iliei și că astfel nu se va pute întregi pănă nu se va întregi și postul de protopresbiter. Dep. Dr. N. Pop, în înțelesul unui condus al congresului, care dispune, că acele comune cari sunt desemnate de centre ale protopresbiteratelor, să se întregească numai cu ocasiunea întregirei protopresbiteratelor respective face un achtament la propunerea comisiunei în sensul acesta. Dep. C. Stezar: Lipsa de întregire în comuna Ilia e simțită, disposițiunile congresuale de altă parte încă trebue respectate — singurul espedient ar fi, ca îndată după întregirea protopresbiteratelor Sibiiului și Săliștei se urmeze întregirea protopresbiteratului Iliei. Se primeșce propunerea comisiunei cu adutamentul făcut de dep. Dr. N. Pop. Urmează la ordinea lilei raportul comisiunei școlare. Raportorul comisiunei Dr. N. Pop. Raportul consistoriului archid, ca senat școlar, fiind tipărit și distribuit de timpuriu deputaților sinodali se privesce de cetit. Raportul senatului școlar constă din 3 părți. Partea întâia tradtează despre activitatea senatului, a doua despre învățământul public și starea institutelor de învățământ din arhidiecesă și a treia despre împregjurările nefavorabile progresuri în învățământul popular, în totalitatea sa acest raport reprezintă o icoană clară despre agendele senatului școlar și se primeșce de basă la desbaterea specială. Față cu cele lse la punctul 5 al raportului școlar, că „organele noastre administrative subalterne în unele părți (mai ales însă în 4 protopresbiterate) să arată cu totul streine de cătră causa învățământului popular,“ comisiunea propune că să se introducă cercetarea disciplinară în contra organelor neglijente. Dep. P. Cosma cere, ca referințele școlar, fiindcă e chiar de față, să spună: cari sânt acele 4 protopresbiterate, în cari organele administrative nu-și îndeplinesc datorințele. Dep. A. Trombițaș (Ref. școlar) regretă, că neavând la îndemână actele referitoare, nu poate satisface dorinței domnului deputat Cosma, insistând însă cest din urmă pe lângă dorința sa, spriginită de mai mulți deputați, referințele spune că cele 4 protopresbiterate sânt: 1-a Paloșului, 2-a Secului, 3-a Turdei inferioare și a 4-a Solnocului II. Să primescă propunerea comisiunei. La puatul 6 ln care se arată că consistoriul a luat disposițiuni de a se înființa în toate cercurile archidiecesei „reuniuni de învățători“ comisiunea propune: Reuniunile să -și țină ședințele la timpul și locul când și unde se vor define și ședințele conferințelor învățătoresci, ear din banii dela titlul „ajutoare pentru școală și învățători, provălut în buget, din cari se fac ajutoare pentru astfel de învățători, cari se disting prin elaborare pe terenul pedagogic cu ocasiunea ședințelor conferinței și a reuniunei învățătoresci, să nu se împărtășească acei învățători, cari nu vor participa la ședințe. Dep. A Trombițaș arată că partea a II-a propunerei s’a observat și pănă acum de consistoriu. Dep. Simeon Popescu e în contra propunerei comisiunei în ceea ce priveșce într’unirea timpului și a locului ședințelor conferențelor, învățătoresci cu a ședințelor reuniunilor. Conferențele se țin de regulă în timpul seriilor. Reuniunile nu - și pot ține totdeauna pe timpul acesta ședințele având aceste de multe ori scopul a se ține prelegeri practice de model cu copiii din școală, ceea ce nu s’ar pute ajunge în serii. Dep. Dr. I. Pușcariu. Motivul principal, care a condus pre comisiune a face propunerea de mai sus a fost dotațiunea insuficientă a învățătorilor noștri, care nu le permite acestora a participa a fi la conferințămâne la ședințele Reuniunei. Conferințele sânt provenite în statutul org., au titlul de drept de esistență, nu însă cel puțin până acum și reuniunile. Deci a aflat comisiunea de bine și oportun a combina pe cea dintâia cu cea de a doua. Presidiul observă, că fiind conferințele învățătoresci prevăzute în statutul organic ele fac parte din organismul bisericei noastre și nu se pot conforma cu Reuniunile, cari nu-s prevăduie în statut. Dep. D. Comșa, în raportul comisiunei nu e destul de lămurită causa neparticipărei învățătorilor la conferențe. Nici a treia parte de învățători nu o vedem a fi cercetat conferențele. Bine că se zice că lipsa de bani reține pe învățători de la participare, în cerculariul convocător al consistoriului însă am văzut că se promit celor ce ar cerceta conferențele diurne, și și așa lipsa la părere n’ar fi causă suficientă. Cu toate aceste lucrul tot stă așa cum îl descrie raportul, vina însă este acolo, că protopresbiterii și presbiterii noștrii nu fac aproape nimic pentru înlesnirea învățătorilor în direcțiunea aceasta. Diurne se pun în perspectivă, de fapt însă nu se dau. Când s’ar face aceea ce cu drept cuvânt se promite atunci ar cerceta învățătorii atât conferențele cât și Reuniunile și n’ar fi lipsă a le combina. Dep. Feneșan. Motivul combinărei reuniunilor cu conferențele este că , din punct de vedere al învățământului ar fi consult ca conferențele să se prefacă în Reuniuni. Prin combinarea aceasta să se pregătească calea din care s’ar vede la timpul seu că e bine ca conferențele să fie prefăcute în reuniuni. Dep. Dr. Pușcariu: Comisiunea n’a priceput nici decât ca să se delăture conferențele, în propunere nu se țintesce nici decum o fusiune sau identificare a conferențelor cu reuniunile. Dep. Gheaja face propunerea ca reuniunile să țină cont de întrunirile conferențelor. După ce vorbesc mai mulți la cestiunea aceasta se pune la vot și se primesce propunerea de p. Gheara. Asemenea se primesce partea a doua a propunerei comisiunei. Tot la punctul acesta mai are comisiunea o propunere: a nu se împărtăși acele organe ale noastre din ajutorul de stat, cari nu-și împlinesc datorințele cu consciențiositate da a se trage în cercetare disciplinară. Cu ducerea îndeplinire a acestui condus să se însărcineze consistoriul. Dep. D. Manole: Se nu tot dăm însărcinări consistoriului. Ajunge dacă ne exprimăm dorința ca astfel de oameni să nu se împărtășească. Dreptul a trage în cercetare disciplinară pe cei ce nu-și împlinesc datorința e asemenea al consistoriului. Dep. Sim. Popescu: Să se accentueze anume că toți aceia cari nu-și împlinesc datorințele se fie puși sub cercetare disciplinară. Numai o procedură energică ne poate asigura progresul. Se primește în fine propunerea de I. P. Cosma: să rămână punctul acesta cu totul afară din raport și se nu se facă nici o provisiune în privința aceasta, concretând afacerea consistoriului. La datele statistice din partea II a raportului școlar comisiunea propune că de oarece încep și la noi a să separa din ce în ce scoalele de fetițe de cele de băeți să raporteze consitoriul pe viitoriu despre școlile acestea separat. Se primesce. La punctul 9 din partea a II-a referitoriu la datele despre catichisațiune comisiunea propune: consistoriul să se îngrijească, ca nu numai în scolele medii, ci și în cele primare să se prevadă catichisarea. Dep. A. Trombițaș, în raportul consistoriului nu s’a putut lua mai mult decât i s’a relatat acestuia. Dep. Patița. E de dorit că catichisarea să se facă și în faptă; dar fără remunerare nici se va face nici va putea pretinde cineva să se facă. Ar trebui să ne îngrijim de remunerațiuni pentru catecheți. Lipsă de catecheți avem destulă, mai simțită în Aiud și în Blaj pe lângă școalele din locurile acestea. Dr. Peter: Terenul religios e unicul, care e chiemat a ne reserva ereditățile strămoșesc. Să ne îngrijim de el, ca barem acolo unde toate puterile sânt îndreptate în contra noastră biserica se poată întră la mijloc. Dep. N. Popea. Există un concus din anii trecuți, care prescrie a se împărtăși toți catecheții din ajutorrul de stat, ceea ce să și întâmplă, în fine punându-se cestiunea la vot, se primesce propunerea comisiunei, consistoriul să insiste pe lângă așezarea de catecheți la toate școalele primare unde sânt și elevi de religiunea noastră, cu adausul de p. Patița , catecheții să fie după putință și remunerați. Față de micimea salariilor învățătoresci o împregiurare care nunumai împedecă sucrescența în statul îvățătoresc, ci totodată apasă greu învățământul popular, comisiunea recomandă sinodului a dispune ca în comunele cu dotațiuni slabe învățătoreșci să se servească cele 500 după darea directă conform art. de lege 38 din anul 1868. Să primescă. Comisiunea în general observă cu regret că consistoriul n’a satisfăcut disposițiunilor esistente visitând vreun asesor consistorial sau și referințele școlar școalele noastre din Archidiecesă și propune a se însărcina consistoriul să o facă pe viitor. D. A. Trâmbițaș. Nefiind cuvântul „regret“ basat și pre deplin motivate de părere a se șterge. Dep. Diamandi Manole: Să pare că unul din motivele, ce a condus pe consistoriu a nu face și în direcțiunea aceasta cele de lipsă e cruțarea cea prea mare a banilor de cari dispunem. Cruțarea e bună, nu e însă totdeauna folositoare. Noi trebue să ne inzuim a ne câștiga în prima linie un capital cultural; acesta ne garantează esistență. Să dăm deci spre scopuri culturale posibilul nostru, căci ni se va întoarce la timpul său îndoit. Dep. Patița. Am țhs ° Și cu altă ocasiune, că nu e de ajuns un referent, respinspector școlar pentru supraveghierea învățământului, deoarece unul nu poate ajunge preste tot locul de unde apoi urmează, că chiar acolo unde e necesitatea mai mare lipsesce intrevenirea inspectorului nostru la timp. Să se institue în 4 părți ale archidiecesei câte un subinspector deocamdată neremunerat și prevăzut numai în cozuri de intrevenire cu diurne și spese de călătorie. Presidiul arată, că primindu-se propunerea dep. Patița s’ar crea un organism nou în biserica noastră neprevă lut în Statutul organic. Dep. Dr. Pop. Visitarea se poate face și fără reflectarea tot numai la oameni din centru, din Sibiiu. Sânt asesori consistoriali în afară; acestora încă se pot încredința insitațiunile, și astfel n’am ave lipsă a institui subinspectori. Punându-se cestiunea la vot să primesce propunerea comisiunei fără adausul „cu regret.“ *) Din înformațiuni private noi seim că consistoriul din parte și a rânduit comisiune investigatoare. R.