Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)

1882-04-20 / nr. 45

Nr. 45. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr, 8 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarh­ie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl Pentru Străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 8 fl. Sibiiu, Marți 20 Aprile (2 Main) 1882. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sânt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor nr. 41. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXX. TELEGRAFUL ROMÂN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 or., — de done ori 12 er., — de trei or 15 er. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 er. pentru fie­care publicare. Sinodul archidiecesan. Ședința VI. (10 Aprile) Un alt punct al referatei priveșce cestiunea de controversă dintre pro­­topresbiterul fost și directorul semina­­rial I. Hania de o parte și paroh­ul din Gura Jiului I. Muntean de altă parte. Dintre cond­usele sinodului din anul trecut a rămas neesecutat cercetarea disciplinară în care erau a se lua numiții doi domni, cari ca fețe bis. în loc să - și caute dreptul în ca­lea sa, a jurisdicțiunei bis. îl cău­­tară prin proces de presă intentat foaiei „Tel. Rom.“, nu tocmai în folo­sul bisericei noastre.*) Comisiunea la punctul acesta propune și sinodul pri­­mesce: a se însărcina consistoriul de nou cu esecutarea cond­usului sinodal din anul trecut. Referitorii­ la petițiunea mai mul­tor paroc­ieni din Ilia, în care cer a se întregi cât mai în grabă postul de paroh­ devenit de mult în vacanță, comisiunea propune, se se transpună petițiunea consistoriului cu însărcina­rea a o resolvi întregind cât mai în grabă postul vacant. Presidiul trage atențiunea si­nodului asupra împregiurărei că pa­rohia din cestiune e locul de reșe­dință a fiitoriului protopresbiter al Iliei și că astfel nu se va pute în­tregi pănă nu se va întregi și postul de protopresbiter. Dep. Dr. N. Pop, în înțelesul unui cond­us al congresului, care dispune, că acele comune cari sunt desemnate de centre ale protopresbiteratelor, să se întregească numai cu ocasiunea în­­tregirei protopresbiteratelor respective face un achtament la propunerea co­­misiunei în sensul acesta. Dep. C. S­t­e­z­a­r: Lipsa de între­gire în comuna Ilia e simțită, dispo­­sițiunile congresuale de altă parte încă trebue respectate — singurul espe­­dient ar fi, ca îndată după întregirea protopresbiteratelor Sibiiului și Să­­liștei se urmeze întregirea protopresbi­­teratului Iliei. Se primeșce propunerea comisiunei cu adutamentul făcut de dep. Dr. N. Pop. Urmează la ordinea­­ lilei raportul comisiunei școlare. Raportorul comi­siunei Dr. N. Pop. Raportul consistoriului archid, ca senat școlar, fiind tipărit și distribuit de timpuriu deputaților sinodali se privesce de cetit. Raportul senatului școlar constă din 3 părți. Partea întâia tradtează despre activitatea senatului, a doua despre învățământul public și starea institutelor de învățământ din arh­i­­diecesă și a treia despre împregjurările nefavorabile progresuri în învățământul popular, în totalitatea sa acest raport reprezintă o icoană clară despre agen­dele senatului școlar și se primeșce de basă la desbaterea specială. Față cu cele­­ l­se la punctul 5 al raportului școlar, că „organele noa­stre administrative subalterne în unele părți (mai ales însă în 4 protopresbite­rate) să arată cu totul streine de cătră causa învățământului popular,“ comi­siunea propune că să se introducă cer­cetarea disciplinară în contra organe­lor neglijente. Dep. P. Cosma cere, ca referin­țele școlar, fiind­că e chiar de față, să spună: cari sânt acele 4 proto­­presbiterate, în cari organele admi­nistrative nu-și îndeplinesc datorințele. Dep. A. Trombițaș (Ref. școlar) regretă, că neavând la îndemână ac­tele referitoare, nu poate satisface do­rinței domnului deputat Cosma, in­sistând însă cest din urmă pe lângă dorința sa, spriginită de mai mulți deputați, referințele spune că cele 4 protopresbiterate sânt: 1­-a Paloșului, 2-a Secului, 3-a Turdei inferioare și a 4-a Solnocului II. Să primescă propu­nerea comisiunei. La puatul 6 ln care se arată că consistoriul a luat disposițiuni de a se înființa în toate cercurile archidie­­cesei „reuniuni de învățători“ comi­siunea propune: Reuniunile să -și țină ședințele la timpul și locul când și unde se vor define și ședințele conferințelor învățătoresci, ear din banii dela titlul „ajutoare pentru școală și învățători, provă­lut în buget, din cari se fac aju­toare pentru astfel de învățători, cari se disting prin elaborare pe terenul pe­dagogic cu ocasiunea ședințelor con­ferinței și a reuniunei învățătoresci, să nu se împărtășească acei învățători, cari nu vor participa la ședințe. Dep. A Trombițaș arată că partea a II-a propunerei s’a observat și pănă acum de consistoriu. Dep. Simeon Popescu e în con­tra propunerei comisiunei în ceea ce priveșce într’unirea timpului și a locu­lui ședințelor conferențelor, învățăto­resci cu a ședințelor reuniunilor. Con­fere­nțele se țin de regulă în timpul seriilor. Reuniunile nu - și pot ține totdeauna pe timpul acesta ședințele având aceste de multe ori scopul a se ține prelegeri practice de model cu copiii din școală, ceea­ ce nu s’ar pute ajunge în serii. Dep. Dr. I. Pușcariu. Motivul principal, care a condus pre comisi­­une a face propunerea de mai sus a fost dotațiunea insuficientă a învăță­torilor noștri, care nu le permite ace­­stor­a a participa a­ fi la conferință­mâne la ședințele Reuniunei. Confe­rințele sânt prove­nite în statutul org., au titlul de drept de esistență, nu însă­ cel puțin până acum și reuniu­nile. Deci a aflat comisiunea de bine și oportun a combina pe cea dintâia cu cea de a doua. Presidiul observă, că fiind conferințele învățătoresci prevă­zute în statutul organic ele fac parte din organismul bisericei noastre și nu se pot conforma cu Reuniunile, cari nu-s prevăd­uie în statut. Dep. D. C­o­m­ș­a, în raportul co­misiunei nu e destul de lămurită causa neparticipărei învățătorilor la confe­­rențe. Nici a treia parte de învățători nu o vedem a fi cercetat conferențele. Bine că se­­ zice că lipsa de bani re­ține pe învățători de la participare, în cerculariul convocător al consistoriu­lui însă am vă­zut că se promit celor ce ar cerceta conferențele diurne, și și așa lipsa la părere n’ar fi causă sufi­cientă. Cu toate aceste lucrul tot stă așa cum îl descrie raportul, vina însă este acolo, că protopresbiterii și pre­­sbiterii noștrii nu fac aproape nimic pentru înlesnirea învățătorilor în di­recțiunea aceasta. Diurne se pun în perspectivă, de fapt însă nu se dau. Când s’ar face aceea ce cu drept cu­vânt se promite atunci ar cerceta învățătorii atât conferențele cât și Reuniunile și n’ar fi lipsă a le combina. Dep. F­e­n­e­ș­a­n. Motivul combi­­nărei reuniunilor cu conferențele este că , din punct de vedere al învățământu­lui ar fi consult ca conferențele să se prefacă în Reuniuni. Prin combinarea aceasta să se pregătească calea din care s’ar vede la timpul seu că e bine ca conferențele să fie prefăcute în reuniuni. Dep. Dr. Pușcariu: Comisiunea n’a priceput nici decât ca să se de­­lăture conferențele, în propunere nu se țintesce nici decum o fusiune sau identificare a conferențelor cu reuni­unile. Dep. Gheaja face propunerea­ ca reuniunile să țină cont de întruni­rile conferențelor. După ce vorbesc mai mulți la ce­­stiunea aceasta se pune la vot și se primesce propunerea de p. Gheara. Asemenea se primesce partea a doua a propunerei comisiunei. Tot la punctul acesta mai are comisiunea o propunere: a nu se îm­părtăși acele organe ale noastre din ajutorul de stat, cari nu-și împli­nesc datorințele cu consciențiositate da a se trage în cercetare disciplinară. Cu ducerea îndeplinire a acestui cond­us să se însărcineze consistoriul. Dep. D. Manole: Se nu tot dăm însărcinări consistoriului. Ajunge dacă ne exprimăm dorința ca astfel de oa­meni să nu se împărtășească. Dreptul a trage în cercetare disciplinară pe cei ce nu-­și împlinesc datorința e ase­menea al consistoriului. Dep. Sim. Pop­escu: Să se accen­tueze anume că toți aceia cari nu-­și împlinesc datorințele se fie puși sub cercetare disciplinară. Numai o pro­cedură energică ne poate asigura pro­gresul. Se primește în fine propunerea de I. P. Cosma: să rămână punctul acesta cu totul afară din raport și se nu se facă nici o provisiune în privința aceasta, concre­tând afacerea consisto­riului. La datele statistice din partea II a raportului școlar comisiunea pro­pune că de oare­ce încep și la noi a să separa din ce în ce scoalele de fetițe de cele de băeți să raporteze consitoriul pe viitoriu despre școlile acestea separat. Se primesce. La punctul 9 din partea a II-a referitoriu la datele despre catichisa­­țiune comisiunea propune: consistoriul să se îngrijească, ca nu numai în scolele medii, ci și în cele primare să se prevadă catichisarea. Dep. A. Trombițaș, în rapor­tul consistoriului nu s’a putut lua mai mult decât i s’a relatat acestuia. Dep. Patița. E de dorit că ca­tichisarea să se facă și în faptă; dar fără remunerare nici se va face nici va putea pretinde cine­va să se facă. Ar trebui să ne îngrijim de remune­­rațiuni pentru catecheți. Lipsă de ca­­techeți avem destulă, mai simțită în Aiud și în Blaj pe lângă școalele din locurile acestea. Dr. Pete­r: Terenul religios e unicul, care e chiemat a ne reserva ereditățile strămoșesc­. Să ne îngri­jim de el, ca barem acolo unde toate puterile sânt îndreptate în contra noa­stră biserica se poată întră la mijloc. Dep. N. Popea. Există un con­c­us din anii trecuți, care prescrie a se împărtăși toți catecheții din aj­uto­rrul de stat, ceea ce să și întâmplă, în fine punându-se cestiunea la vot, se primesce propunerea comisiunei, consistoriul să insiste pe lângă așe­zarea de catecheți la toate școalele primare unde sânt și elevi de religiunea noastră, cu adausul de p. Patița , cate­cheții să fie după putință și remunerați. Față de micimea salariilor­­ în­­vățătoresci o împregiurare care nu­­numai împedecă sucrescența în statul îvățătoresc, ci tot­odată apasă greu învățământul popular, comisiunea re­­comandă sinodului a dispune ca în comunele cu dotațiuni slabe învăță­toreșci să se servească cele 5­0­0 după darea directă conform art. de lege 38 din anul 1868. Să primescă. Comisiunea în general observă cu regret că consistoriul n’a satisfăcut disposițiunilor esistente visitând vre­un asesor consistorial sau și referin­țele școlar școalele noastre din Archi­­diecesă și propune a se însărcina con­sistoriul să o facă pe viitor. D. A. Trâmbițaș. Ne­fiind cuvântul „regret“ basat și pre deplin motivat­e de părere a se șterge. Dep. Diamandi Manole: Să pare că unul din motivele, ce a con­dus pe consistoriu a nu face și în di­recțiunea aceasta cele de lipsă e cru­țarea cea prea mare a banilor de cari dispunem. Cruțarea e bună, nu e însă totdeauna folositoare. Noi trebue să ne inzuim a ne câștiga în prima linie un capital cultural; acesta ne garan­tează esistență. Să dăm deci spre sco­puri culturale posibilul nostru, căci ni se va întoarce la timpul său îndoit. Dep. Patița. Am țhs­ ° Și cu altă ocasiune, că nu e de ajuns un referent, resp­­inspector școlar pentru supraveghierea învățământului, de­oare­ce unul nu poate ajunge preste tot locul de unde apoi urmează, că chiar acolo unde e necesitatea mai mare lipsesce intrevenirea inspectorului no­stru la timp. Să se institue în 4 părți ale archidiecesei câte un sub­­inspector de­o­cam­dată ne­remune­rat și prevă­zut numai în cozuri de intre­­venire cu diurne și spese de călătorie. Presidiul arată, că primindu-se propunerea dep. Patița s’ar crea un organism nou în biserica noastră ne­­prevă­ lut în Statutul organic. Dep. Dr. Pop. Visitarea se poate face și fără reflectarea tot numai la oameni din centru, din Sibiiu. Sânt asesori consistoriali în afară; acestora încă se pot încredința insitațiunile, și astfel n’am ave lipsă a institui sub­­inspectori. Punându-se cestiunea la vot să pri­mesce propunerea comisiunei fără adau­sul „cu regret.“ *) Din înformațiuni private noi seim că consistoriul din parte și a rânduit comisi­­une investigatoare. R.

Next